Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa fii conectat

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Ziua in care totul s-a sfarsit -2-


de lafemme la: 05/11/2009 00:42:49
taguri: Cutia_cu_litere 
voteaza:
Igor îl aprecia pe Nev și îl invidia oarecum. El nu reușise să facă niciodată ceva cu atâta pasiune și atunci când îl întâlnise prima dată, moțăind în barca sa, cu mâinile strângînd cu strășnicie undița, Nev îi păruse un tip glumeț, oarecum superficial. Nici până în ziua de astăzi nu-și putea da seama ce-l determinase în seara cu pricina să se destăinuie.
Igor se ocupa de literatură, ștergea urmele fumatului din cărți, modificînd textul pe ici, pe colo, în așa fel încât să nu-și piardă din cursivitate. Nev avea în îngrijire filmele, o treabă ceva mai grea, care cerea multă atenție și era “o arta”, așa cum îi plăcea să spună.
Erau mulți ca Igor sau Nev. Uni se ocupau de alcool, alți de droguri sau țigări. Puteau fi vecinii lui. Putea fi fata cu părul strâns în coc, pe care o vedea citind pe aceeași bancă în fiecare zi. Putea fi chiar maică-sa, nu puteai ști niciodată. Însă n-ar fi crezut că omul ăsta mic, care semăna cu o pasăre rotofeie înfiptă în pantaloni cadrilați este unul dintre ei. Nu ar fi crezut asta pentru că nimic nu i se citea în privirea onestă, lipsită de griji.

În noaptea aceea rămăseseră amândoi în aceeași barcă. Și nu, până atunci Igor nu știuse cât îl apăsase faptul că nu putea vorbi cu nimeni despre asta, în numele unei lumi mai bune . L-a ascultat pe Nev cum îi vorbeste despre locurile pe care le văzuse, despre ceea ce face, despre câți pești a prins la viața lui, simțindu-se eliberat, așa ca un copil pe care nu-l mai obligi să doarmă la amiază.

Nev avea darul de a vorbi despre lucruri serioase cu aceeași naturalelțe cu care relata întâmplări fără vreo însemnătate și, în scurt timp, Igor se simți mai treaz decât fusese el vreodată și toate gândurile negândite până atunci i se aliniară în fața ochilor ca un pluton de execuție. Adevărul era că, de la bun început, nu crezuse ca poți șterge unele lucruri din memoria colectivă a omenirii, chiar dacă era vorba de un simplu obicei, fie el dăunător. Acum toți trăiau ca la carte, mâncau mai sănătos, nu mai exista poluare, nu se mai aruncau hârtii pe jos, colesterolul scăzuse, traiul sănătos devenise sport național. Și totuși, încercarea aceasta de a uita trecutul i se părea nedreaptă și era convins că viitorul se va răzbuna cumva. Oamenii aceia, tolăniți în fotoliile lor din piele artificială, cocoțați în birourile lor, erau rupți de realitate și credeau că de la înălțimea cuștii lor, lumea poate fi modelata ca o bucată de plastilină.
Acolo, pe baltă mintea lui Igor se limpezise, în timp ce-l asculta pe Nev, povestindu-i lucruri neînsemnate despre el, despre casa lui, pe care o resimțea ca pe un oficiu de pompe funebre, despre cum avea să se întoaca acolo, pentru a cosmetiza noapte după noapte trecutul, în speranța că va veni ziua în care totul se va termina, în care orice urmă va fi ștersă, ziua în care el va lua tot universul acela pe brațe, cu delicatețe, așa cum ai lua o femeie frumoasă, și îl va pune în sicriul său, și doar atunci vor putea să se odihnească cu adevărat, amândoi, tâmplă lângă tâmplă.

În seara în care cei doi se așezaseră pe canapea pentru a o privi pe Eva, “totul” se terminase. Era prima lor zi de libertate. Igor crezuse că se va simți altfel. Nu știa bine cum ar fi trebuit să fie acest altfel, dar acum câteva săptămâni, când se gândise la ziua asta, întins lung în pat, o văzu cum se proiectează pe tavanul puțin crăpat ca un țunami care aruncă la mal toți peștii din burdihanul oceanului. Apoi, apoi și-a spus că este o exagerare, că nu are cum să fie așa, că ziua aceea va fi ca o sfârșeală, că sângele îi va începe să-i curgă linear prin vene.
Și totuși, nimic nu se-ntâmpla. Îl urmărea cu o oarecare detașare pe Nev, așteptând să termine o dată povestea și să coboare, așa cum plănuiseră, în parcul la care se uita de luni bune, acolo unde apăreau din când în când, doar pentru el, pescăruși imaginari.

Spera ca totul să se termine cu bine. Nev păstrase pentru acea seară o țigară. Ultima țigară pe care o avea. O păstrase de luni bune, în așteptarea evenimentului. Acum că țigările, alcoolul, drogurile dispăruseră fără urmă, în această zi despre care nimeni nu va pomeni vreodată, în care omenirea hotărâse să uite și să-și întoarcă privirea de la greșelile trecutului, Igor și Nev aveau să coboare în parc ca să fumeze o ultimă țigară.
Era un fel de parastas, hotărâseră, un parastas la care vor participa doar ei, care va trece poate neobservat la acea oră târzie. I-ar fi putut vedea paznicul, desigur, ar fi putut suna la poliție și atunci ar fi petrecut seara după gratii, ar fi dat câteva declarații cu privire la proveniența țigării, dar cum puseseră la punct varianta oficială împreună, erau de acord că riscul era mic raportat la semnificația gestului lor.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


citesc - de Guinevere la: 05/11/2009 07:19:57
in loc sa-mi dorm alea cateva ore nenorocite. foarte misto.
#496455 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
guine - de lafemme la: 05/11/2009 13:42:54
;) multam de atentie si semn.
#496582 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de maan la: 06/11/2009 07:34:42
la prima n-am nimic (dar nimic) de carcotit...e foarte buna.
aici ma cam deranjeaza repetitiile (apoi, apoi el a...) care dau o nota de dramatism inutila, cred.


ps. 'plastelina'
#496971 (raspuns la: #496582) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...