L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?

Ai avut mare noroc ca ai realizat conexiunea. E important sa fii sincer cu tine si cu dorintele tale, si miracolul se produce. E intr-adevar ca si cum s-ar fi deschis 'poarta cerurilor' si a inceput sa ploua cu har. Problema altora (care inca nu au 'batut la usa') e ca ei nici nu vad usa, nici nu au incredere ca daca bat se intampla ceva.
I give you joy ... tine-o tot asa !

Desdemonovici

...si spune in fiecare zi acele rugaciuni simple... "au fost rugaciuni simple, spuse in legea mea..." caci Tatal te aude si ne aude pe toti care dorim sa-i vorbim. Nu uita , rugaciunea poate fi spusa si in familie, impreuna...unde sunt doi sau mai multi voi fi si Eu acolo...God bless you!
Mario

Asa este, El este mereu alaturi de noi, si in clipele de deznadejde si in cele de fericire sublima. El e la fel mereu. Oamenii sunt insa orbi, surzi si muti si isi taie/ingrosa canalele de comunicare din cauza asta.

Ai gasit usa, ai gasit drumul, ai inceput sa mergi pe el...calatorie placuta! ;-). Numai bine si drum cu soare si flori!

Ella sa fii fericita si sa nu te mai abati din drum. Am invatat din mesajul tau. Iti multumesc ca l-ai scris.

Ivy

Din cate stiu, Dumnezeu este mereu alaturi de noi, numai ca noi nu il vedem, noi nu vrem sa-i recunoastem dragostea ce o are pentru noi, creatia lui. fiecare legamant nou incheiat cu noi oamenii nu a insemnat decat punti intinse si porti deschise. dar nu intotdeauna am vrut sa tremem puntea sau pragul. toata lumea stie ca la capatul celalt al podului se afla o noua lume dar putin sunt cei care incearca sa-l treaca. uni pornesc, merg ce marg si din varii motive se opresc si se intorc sau raman si asteapta....ce? altii nici macar nu au curiozitatea sa mearga iar cei mai multi se gandesc ca "ce ne mai trebuie si podul asta"? astept sa ma adun, asa ca noapte buna si viata linistita.

Ma bucur mult de tot ca Biblia are putere de transformare in viata ta Ella.
Aceasta carte care este CArtea Cartilor, nu inseala,nu duce in eroare, nu aduce cosmaruri, ci aduce o viata noua. Domnul Isus spunea> Cercetati Scripturile caci in Ele veti avea viata vesnica. Aceasta viata este in Fiul Sau, Isus Hristos.
Pe toti care cititi acest mesaj, v/as ruga sa cititi aceasta carte, daca nu aveti o Biblie, va rog sa ma sunati si am sa va trimit una,indifierent unde v/ati afla in tara. Stiu ca aceasta carte detine adevaratele comori. Nici nu stiti cat de mult ati pierdut pana acum ca nu ati luat acest Cuvant divin, fara greseala si plin de binecuvantari. Va rog sa ma contactati daca aveti nevoie de o Biblie la numarul 0744557454 cu Sorin
Dumnezeu sa va Binecuvanteze !

Probabil multi stiti aceasta povestioara... dar sunt si din cei ce nu o stiu...
Dupa moarte un om a mers in fata Lui Dumnezeu pentru a-si justifica faptele... Dumnezeu i-a aratat drumul pe care l-a parcurs in viata sa... pe acest drum se aflau uneori doua randuri de pasi alteori un singur rand... nedumerit omul il intreaba pe Dumnezeu al cu este cel de al doilea rand de pasi iar Dumnezeu ii raspunde ca al Sau. Suparat omul intreaba: " Doamne, de ce cand imi era mai greu in viata ma lasai singur? uite, este un singur rand de pasi.." "Eu nu te lasam singur cand iti era mai greu ci te luam in brate!"

...... minunata..........

Ah, acest Dumnezeu minunat si Imparatia Lui secreta. Cum stie sa-si adune armata... toti oamenii slabi, nerecunoscatori, egoisti, rai si negri la suflet, dintre care primul sunt chiar eu. Si cum stie El atat de bine sa transforme un pumn de tarana razvratit intr-un fiu sau intr-o fiica. Cel Prea Inalt sa-ti tina pasul drept si inima curata!
Marturisirea ta mi-a fost de mare ajutor!
God bless this child! :)

sincer iti multumesc caci uitasem acest lucru. pentru asta sunt de fapt povestile sa ne mai aduca amine cand si cand de ceea ce am uitat.

"Eu nu te lasam singur cand iti era mai greu ci te luam in brate!"

Am citit "povestioarea"ta...o pilda minmunata,o reflectie a felului de a fi.

Credinta, existenta,dragoste si viata insasi ca un drum.

Bye!

Pe la noi circula o vorba: sa-ti fie de bine! Asta iti doresc din toata inima, sa-ti fie de folos si spre binecuvantare, intocmai cum spune un crestin cand se impartaseste cu Trupul si Sangele Domnului.

Stii, ma gandesc adeseori la clipele mele de inceput ca si crestin cand aveam o ravna si o dragoste ce duceau pana acolo incat biruiam multe ispite si nevoi numai cu gandul... Timpul a trecut, m-am lenevit, si citind acum mesajul tau mi-a venit in minte in mod automat, aproape ca o revelatie, ideea ce o regasim in unele rugaciuni ale diminetii: si anume ca fiecare zi e un nou inceput al vietii noastre. Da, tare imi doresc sa pot spune in fiecare zi la fel ca tine: "L-am gasit pe Dumnezeu"! Sau "L-am regasit pe Dumnezeu"! Stiu ce minunat este fiindca la fel ca tine am trecut prin aceeasi experienta sublima, la fel ca tine am lacrimat de fericire si am suspinat ca un copil la vederea tatalui bland si milostiv. Ce pot sa spun acum, n-a durat prea mult fiindca, nu-i asa, tot ce e frumos dureaza prea putin sau, ca sa preiau o sintagma la moda, "nici o minune nu tine mai mult de trei zile". De ce oare cicatricile sufletului ne fac sa uitam momentele existentei noastre in care ne-am adunat ca sub o umbrela la flacara iubirii lui Dumnezeu? Cred ca stiu de ce: pe cand El ne iubea, noi eram vrajmasi ai crucii...

As vrea sa pot citi astfel de mesaje in fiecare zi si, din cand in cand macar, sa vin si eu sa zic ce afirmam mai sus: ca L-am gasit pe Dumnezeu. Ce ciudat suna, inseamna ca sunt ratacit...? Sau ca m-a pierdut El pe mine...? Sau ca S-a ascuns ca sa nu-L vad...? Sincer nu stiu decat ca eram "in intuneric si-n umbra mortii si-am vazut lumina mare" exact cand mi-era mai greu, cand orice speranta de mai bine si de libertate imi fusesera pur si simplu violate de persoane care ar fi trebuit sa ma lumineze. N-aveam nici macar curajul de-a sta fata in fata cu mine insumi, mi-era teama sa nu ma recunosc... Dar am invatat la sanul bisericii ca laptele credintei te creste, asa cum se spune prin basmele noastre strabune, in trei zile cat altii, care nu se hranesc cu el, in trei ani. Si uite-asa mi-au crescut si dintii de azi cu care pot mesteca acum carne, n-am ramas doar la lapte.

Da-mi Doamne sa te regasesc in fiecare zi pe drumul vietii mele! Da-mi Doamne sa ma regasesti Tu de fiecare data cand abandonez acest drum si-o iau pe aiurea! Si daca s-o putea, eu nu indraznesc sa-Ti cer sa ma iei in brate caci stiu ca sunt nevrednic de asa o cinste mare, ci "fa-ma ca pe unul din argatii Tai"! Iar de nu s-o gasi un loc si pt. mine in camarile Tale spatioase si luminoase, lasa-ma macar sa sprijin stalpii portilor casei Tale ca sa-Ti pot vedea Fata fara asemanare. Si adu-Ti aminte ca faptura Ta sunt si ca nu astept de la Tine sa faci lucrul in locul meu, ci sa ma ajuti sa-l implinesc precum voiesti.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

Sunt impresionata si eu ca ai pun un nou inceput in viata ta. Multora li se intampla ce ti s-a intamplat si tie, dar nu toti fac conexiunea, cum spune Desdemona.
Si eu am trecut printr-o experienta similara acum vreo 12 ani, in plina renastere spirituala. In vemea avea eram plina de ravna, invatam mult, eram atenta la orice soapta divina. Imbatranind, constat ca focul s-a mai racit, desi atenta inca sunt, inca invat in fiecare zi, dar ravna s-a imputinat. Probabli ca nu imbatranirea e vinovata- am aceeasi varsta cu tine- si faptul ca zilnic ma paste un mare pericol: imprastierea prea mare in cotidian. Iti doresc din tot sufletul ca ravna ta sa nu se stinga, Domnul sa-ti daruiasca un copil sanatos si plin de intelepciune, iar pacea, armonia si harul lui Dumnezeu sa nu plece niciodata din casa ta.
Doamne ajuta!
Hypatia

Da,Ella,este minunat sa-l gasesti pe Dumnezeu,este lucru cel mai frumos care ti se poate intimpla.Dumnezeu e iubire,bunatate si nu uita ca EL este credincios,iar la EL toate sunt cu putinta.Eminunata experienta ta

Vai de capul meu! Inseamna ca eu sunt pierduta!!!

M-am nascut intr-o familie in care se aprindea candela, se spuneau rugaciunile de seara, nu se lucra duminica si in sarbatorile importante (ha, ce bine, imi spuneam, unde nu-i sarbatoare in fiecare zi?). Am invatat si eu vreo cateva rugaciuni, pe una o spuneam masinaliceste (Tatal nostru), era pentru mine o corvoada - ca spalatul pe dinti, dar mama ne obliga pe toti s-o spunem inainte de culcare. Mai tarziu, cand am mai crescut, am inceput sa-i tin lectii lui mama, sa-i dau citate din diversi "savanti" ai vremii, cum ca nu pacat ar fi acela de lucrezi intr-o sfanta sarbatoare, din moment ce nu omori, nu injuri (dar o mai faceam), nu minti (dar si asta imi era la indemana uneori) etc.

Acum, sunt si eu departe de tara, de mama si de povetele ei, casatorita cu cineva care e mult mai ateu decat mine. Biserica e la doua ore distanta de casa si uneori se oficiaza slujba, alteori ba. In jur meu, duminica dimineata, vecinii muncesc de rup. Ii mai spun sotului: hai sa mergem azi in ...undeva. Vai, dar am asa de multe de facut, imi raspunde. Si eu zic: da, dar e duminica! Vine iremediabil raspunsul, foarte mirat si contrariat: ei, si?!

Mai nou, sora mea care a fost in vizita aici, anul asta (WA), mi-a adus o rugaciune. E o rugaciune simpla, de implinire a unei dorinte, pe care trebuie s-o citesti (daca nu poti s-o inveti - si n-am putut, desi stiu pe de rost poezii de cate 30 de strofe de acum nu stiu cati ani in urma) de trei ori pe zi, timp de 25 de zile. Am inceput s-o spun, ma fortam sa fiu atenta la ce zic, ma rugam in sufletul meu sa simt ceva special, dar...nu! Ma trezeam ca o citeam si ma gandeam la ce mai am de facut. O luam de la capat si de multe ori cu acelasi rezultat.

Ziceti voi ca exista o astfel de terapie? Cum incepeti? Cu ce? Am stat mult timp in preajma persoanelor foarte credincioase, am discutat mult, am pus intrebari, am citit mult din invataturile Parintelui Cleopa (e un site in Formula AS), sperand ca intr-o zi se va face lumina si in sufletul meu. Nu s-a intamplat insa. Ma inchin si eu seara, mi-am imbogatit rugaciunile, ma rog disperata pentru copii si sot, pentru sanatate, dar...nu e fiorul acela care sa ma faca sa cred c-as fi macar pe aproape, cred ca ma rog...de frica.

Nu stiu daca poate cineva sa ma ajute (cred ca asta trebuie sa vina din noi), desi tare bine mi-ar prinde un sfat!

Cu drag

Elena

Nu inteleg prea bine, ce sfaturi ceri sa-ti dam noi? Si de unde gandul asta fara pic de nadejde? Din ce ai scris tu, fara a vrea sa te laud cu nimic, esti mai crestina decat multi dintre noi, ca in timp ce noi ne chinuim sa descoperim noi taine si cunostinte despre Dumnezeu, tu, chiar si nesupravegheata de nimeni, te caznesti singura sa patrunzi in iubirea divina fara ipocrizie, fara prejudecati- asta dupa o viata atee, ceea ce e mai mult decat de admirat, este aproape o minune (o fi acesta rezultatul iubirii de mama si al rugaciunilor ei).

Intrebi de vreo terapie... Pai tocmai ai inceput-o si vad ca da roade. Stiu cat iti este de greu, stiu cat de mult te certi cu sinea ta si poate chiar cu Dumnezeu, stiu prin ce stari confuze treci uneori cand te simti mai aproape de El si ceva din afara vine si te indeparteaza automat... Asta e lupta cea mare pe care trebuie s-o duci fiindca dupa ce atata vreme diavolul ti-a tinut ascuns adevarul despre Dumnezeu, cand ti s-a desteptat constiinta el simte ca te poate pierde si atunci vine cu si mai multa forta sa te determine sa cedezi si sa revii la starea dinainte. Numai ca el nu stie ca tu acuma Il ai pe Dumnezeu de partea ta, adica stie dar iti sopteste pe la urechile simtirii ca te-a uitat si ca nu tine cont de tine fiindca esti pierduta dupa o viata dusa in afara Lui. Ceea ce-i total gresit, tocmai acum Il ai mai aproape de tine pe Dumnezeu si mai departe pe vrajmas.

De ce ti se pare aproape imposibil sa faci legatura directa si imediata cu divinitatea?! Fiindca esti la inceput de drum. Inchipuie-ti ca esti data afara dintr-o slujba si esti nevoita sa te reprofilezi. Cum crezi ca te simti intr-un astfel de caz, neputincioasa poate?... E ceva normal, orice inceput este cat se poate de greu. Dar sa vezi pe urma ce satisfactii o sa ai! Oricum e bine de stiut ca in drumul acesta al mantuirii exista mai multe trepte si fiecare in parte trebuie parcursa intr-un anumit fel si timp. Ai nevoie de f. multa rabdare, in primul rand, si sa fii incredintata ca ceea ce faci nu este in zadar, ca daca ai facut o fapta buna fata chiar de tine insati inseamna ca l-ai indatorat pe Dumnezeu, iar El nu ramane dator niciodata nimanui.

Am sa-ti scriu in cele ce urmeaza o intamplare f. veche pe care n-o stiu intocmai si cu lux de amanunte, insa i-am retinut pilda.

Cica trei copii au scapat dintr-un naufragiu pe mare si valurile i-au dus pana la tarmul unei f. mici insule inca necunoscuta de oameni. Acolo si-au petrecut multi ani pana au ajuns maturi. Ce era de remarcat ca toti trei, la o anumita ora din zi se strangeau si rosteau ceea ce pt. ei era o rugaciune mai mult decat simpla, o rugaciune aproape fara sens pt. un om modern (nu-mi amintesc acea rugaciune dar stiu ca era un joc de cuvinte f. interesant- sper sa ma jute cineva sa mi-o amintesc). In fine, intr-una din zile aparu la tarmul insulei lor o corabie de pe care coborara diferiti oameni printre care si cativa calugari ce cautau noi vanari de suflete. Si asa aflara acesti slujitori ca tinerii erau de f. multi ani acolo si ca n-aveau habar nici macar de notiunile elementare ale credintei crestine. Asa ca au inceput a-i invata toate fiindca auzisera rugaciunea lor precrestina si li se paruse puerila- si le-au predat rugaciunea Domneasca, "Tatal Nostru". Cand s-a apropiat ziua plecarii in larg a corabiei, tinerii au fost intrebati daca vor sa paraseasca insula si sa se intoarca in lumea din care plecasera candva impreuna cu parintii lor. Raspunsul lor a fost ferm: NU. La sorocul hotarat corabia a ridicat ancora si s-a indepartat de la tarm. Era exact vremea la care tinerii obisnuiau sa-si spuna rugaciunea. Numai ca dupa un timp calugarii de pe nava au ramas incremeniti vazandu-i pe cei trei tineri agitati cum gesticulau si alergau desculti pe apa ca si pe uscat dupa corabie. Cand in sfarsit au ajuns pe punte, toti i-au intrebat: ce s-a intamplat si cum de au putut ei alerga pe mare? La care ei au raspuns asa: - Noi oricand putem alerga pe mare daca vrem, dar acum s-a intamplat ca am uitat o parte din rugaciunea pe care ne-ati invatat si am alergat dupa voi ca sa ne-o mai spuneti odata si sa n-o mai uitam! La care calugarii au zis la randul lor: - Nu va mai trebuieste nici o alta rugaciune, spuneti-o in continuare pe cea pe care o stiti voi, ca noi, cu toata stiinta si priceperea noastra in ale teologiei, cu toate rugaciunile ce le rostim pe de rost ore in sir, de am fi pasit pe apa ne-am fi innecat de la primul pas! Nu voi aveati trebuinta sa fiti invatati credinta, ci noi.

Sper sa-ti fie de folos vreun cuvant ceva, dar si mai mult sper sa nu te dai batuta. Ai sa vezi tu pe parcurs ce de bucurii duhovnicesti vei avea. Si sa stii ca nu vorbesc de o bucurie asemanatoare cu aceea la implinirea vreunui gand de-al nostru lumesc, nu, eu vorbesc de o bucurie ce o vei simti izvorand din tine si revarsandu-se-n cascade peste toti ceilalti. Gustul biruintei asupra raului, placerea de a sta alaturi de oameni simpli dar onesti cum sunt majoritatea crestinilor, pacea care se va cobora ca o adiere sfanta peste inclusiv lucrul mainilor tale..., toate acestea iti vor aduce mai devreme sau mai tarziu pasiunea adevarata pt. Dumnezeu. Si cand ai sa-L gusti prima data n-ai sa-L mai uiti si n-ai sa mai vrei sa mananci altceva. Atat sa-ti mai amintesti in timp ce ai inceput sa alergi pe mare: "de cate ori vei cadea, scoala-te si te vei mantui"!!! Asta a spus-o Hristos, "Dumnezeul necunoscut" pe care L-a predicat Ap. Pavel in Areopag. Si inca ceva, si cu asta inchei: "cui i s-a iertat mult, mult iubeste; dar cui i s-a iertat putin, putin iubeste". Tu iubesti fara sa-ti dai seama, si nu multe au fost femeile mironosite sau o Maria Egipteanca. Important e ca te afli pe un drum bun, al intoarcerii la Dumnezeu si al neintoarcerii la cele dinainte.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.

Rugaciunea este ca o convorbire la telefon, nu-i nimic special in afara de faptul ca actul in sine face minuni. Rugaciunea este o simpla conversatie cu Dumnezeu care iti raspunde prin Pace, Dragoste, Bucurie, si Binecuvintari. Nu exista o formula oarecare la cum si ce trebuie sa spui intr-o rugaciune. Nu este necesar sa o faci in genunchi sau stind in picioare, nici macar ochii sa tii inchizi. Dar ce este necesar este sa te adresezi lui Dumnezeu. In Biblie, David, cel mai mare scriitor de Psalmi, sau mai bine zis de poezii si cintece, vorbea cu Dumnezeu ca si cu un vechi prieten. Ii aducea lauda si multumire, se certa cu El, ii cerea ajutor, i se plingea, in fine, ii spunea tot ce avea el pe inima. Dumnezeu vrea sa ne fie prieten, vrea sa ne fie tata, nu vrea sa-l consideram de ne-atins. El nu este un Rockefeller sau un Bill Gates la care ajungi numai cu planificari (appointment) speciale si nu-l prinzi la telefon pentru ca secretara nu te considera destul de important. Telefonul Domnului este 24 din 24 deshis si niciodata ocupat. De multe ori relatia noastra cu Dumnzeu se raceste pentru ca nu mai punem mina pe telefon sa discutam cu El problemele si bucuriile vietii noastre. El sta si asteapta, si cind ajungi la cel mai mare necaz si strigi in gura mare "unde esti Dumnezeule" El spune "aici, linga tine". El este numai o chemare distanta, doar trebuie chemat si El raspunde. In viata mea personala, am simtit puterea rugaciuni in diferite feluri, fizic si psihic. Probleme care nimeni nu le putea vedea rezolvate, la rugaciune au fost rezolvate. Pot sa strig in gura mare "Dumnezeu face minuni si astazi" pentru ca am vazut cu ochii mei minunile. Va spun sincer, cele zece porunci au fost date cu un scop, si-acest scop sa traim fericiti si sanatosi. Viata in Isus Hristos este viata care-ti ofera libertate, libertate de mizerie, de boli, de saracie, de tristete. Cind in inima ta ii dai loc lui Dumnezeu, totul in viata ta se schimba inspre bine... devii fericit, ai pace, si iubesti mai mult decit inainte.

M-am simtit intr-adevar mult mai bine dupa ce am citit randurile tale. Esti un suflet minunat! Citind textul, aveam impresia ca ascult vorbele unui preot cu har, a fost ca si cum tocmai m-as fi intors de la biserica. Nu te supara, asta am simtit. Iti multumesc din toata inima. Ar fi grozav sa revii cat poti de des, sunt oameni care intr-adevar au nevoie. Ca de altfel, toti ceilalti prieteni care au scris in aceasta pagina.

Va multumesc,

Elena

draga elena,parerea mea este ca trebuie sa te spovedesti mai intai,sa te cureti cumva de impuritatile care se mai aduna in sufletul nostru si-apoi o sa vezi ca va fi altfel,cu totul altfel...Si eu cand am inceput prima data sa citesc rugaciuni imi zbura mintea numai aiurea...e mai greu la inceput,dar apoi o sa vezi ca devii dependenta de rugaciune,simti nevoia sa citesti zilnic...si e minunat,crede-ma pe cuvant!esti impacata cu tine insati,te multumesti cu tot ce ai,devii mai buna cu cei din jur,ai vrea sa ajuti cat poti pe cei la nevoie...si multe altele.Sa-ti ajute Domnul sa poti pasi pe calea cea buna.
simona c.

Elena

Nu-ti fa probleme. Nu esti chiar pierduta. Sint peste 2-3 miliarde de suflete in lumea asta care nu cred in Dumnezeul crestin si nu se roaga.

Ce-i trist este ca Ella a deschis discutia si apoi a plecat...:(

Mi se pare ca aceasta conferinta seamana mai mult cu o clinica de de-alcolizare unde toti stau in cerc si se incepe:
-Ma numesc Ella si l-am gasit pe Dumnezeu... nu credeam dar bla, bla, bla...
- Bravo Ella, spune fiecare pe rind.

Plictisiti de tot ce avem in jur, avem bani, toate cele si incepem sa ne rugam:Tatal nostru...SURPRIZA: l-am gasit pe doamne, doamne. Hai sa fim seriosi.
Seama mai mult cu acei care imi bat mie la usa sa-mi vorbesca de Caile domnului.

Pentru LMC

Ce este rugaciunea? Privita obiectiv, nu este altceva decit o forma de meditatie in timpul careia sau dupa unii ajung la o liniste sufleteasca.
Ce nivel atingi, ce simti sau ce cistigi de pe urma ei...depinde de individ.

Pe curind

Florinel, eu nu stiu ce-i aia meditatie, dar stiu ce-i rugaciunea, care de fapt am descris-o mai jos. Intrebarea venise odata cu raspunsul. Cind ma rog vorbesc cu Dumnezeu, asa cum vorbesc cu cineva la telefon. De multe ori nu-mi vine sa vorbesc si-atunci scriu, asa cum scriu scrisori, asa-i scriu si Domnului, numa ca nu le pun la posta. Despre nivele, simtaminte sau cistiguri, ce sa-ti spun eu, nici aia nu-nteleg, de multe ori am impresia ca vorbesc de una singura, dar minunea minunilor, nici o ruga nu-i in zadar. Asta-i interesant! Fiecare ruga este ascultata si raspunsul vine intr-un fel sau altul. Zici ca depinde de individ? Pai da, si eu zic asa, daca te rogi culegi roadele in urma rugaciuni, daca nu, atunci nu culegi nimic. Fiecare cu alegerea lui. Nu?

Draga mea LMC-uletz

Pai daca nu stii ce inseamna meditatie, am dat fuga la dictionar sa prezint explicatia (scuze dar nu am dictionar roman)...si uite ce am gasit:

Meditation
A form of mental prayer. In Christianity, the term has been used since 16th cent., in distinction from contemplation, as a discursive activity, which involves thinking about passages from scripture and mysteries of the faith with a view to deeper ...
(From The Concise Oxford Dictionary of World Religions)

si

meditation noun
contemplation, thought, thinking, musing, pondering, consideration, reflection, deliberation, rumination, brooding, reverie, brown study, concentration; prayer; formal cogitation.

Daca nu intelegi sau accepti cele scrise in dictionar…atunci raminem la chestia cu vorbitul la telefon...:)

Din experienta proprie, cred ca eixsta un Dumnezeu…si mai cred ca sint mai multe cai sa ajungi la el.

Personal nu pot sa ma rog. Creierul meu, fara imaginatie, nu poate...:)
Nu vad sensul sa ingenunchez si sa-mi cer iertare sau ajutor in felul cum altii o fac. Nu pot sa fac matanii. De ce sa-l tot deranjez de Domnul si sa spun...oops...sorry...da-mi asta sau alta. Incerc sa ma descurc singur.

Asta nu inseamna cu nu accept pe cei ce nu se roaga. Dar se pare ca ei nu prea au timp de noi, astia mai pierduti....:))

Dumnezeu iti da liberatea absoluta sa alegi (liberul arbitru). Poti sa alegi in doua feluri: bine sau rau. In sufletul tau interior vezi/simti ce e bine si ce e rau. Simti doar daca esti putin mai detasat de mediu, corp, imprejurari, dorinte, senzatii etc. (alea tin de Ego si nu de suflet). Cum sa zic...sa faci oarecum parte din mediul respectiv dar sa nu fii ingrosat in mediu, sa privesti oarecum din afara.

Exemplu la indemana: ai ocazia sa faci repede de tot niste bani (frumosi!) dar printr-o modalitate mai putin ortodoxa (tragi o teapa cuiva...persoana particulara, stat, nea Costelus vecinul...etc.). Tu esti om ca lumea dar mori de foame, iti plang copii acasa, ti-a murit cainele ieri, nevasta are doar nemultumiri si te bate la cap...presiuni din toate partile. Tre´sa alegi, ce faci? Tragi teapa si pui laba pe bani (iti fericesti familia!) sau nu (si in loc de asta te duci mai bine si ajuti la un camin de batrani - benevol - 2 ore pe saptamana).

Daca te duci la caminul de batrani poti sa cunosti oameni adevarati (macar unul tot o sa gasesti!), sa aflii chestii interesante, de viata, sa te umplii de energii pozitive, sa te simti mai bun, mai curat...etc. Si...sa gasesti o slujba mai buna intr-un tarziu. Ce are slujba mai buna cu caminul de batrani o sa ziceti? Are! Fiindca daca tu ajuti pe altii (benevol, din inima, din suflet!) ei iti multumesc (fara cuvinte chiar) din ochi, din suflet. Iti trimit energii si vibratii pozitive (prin eter), tu le absorbi (inconstient chiar) si te incarci cu energie pozitiva. Devii mai bun, mai increzator in tine si...atragi situatii de viata mai bune pentru tine. Incepi sa vezi oportunitati acolo unde inainte nu le vedeai (fiindca erai stresat, incorsetat, fara sperante). Fara Dumnezeu ;-).

Dumnezeu e in acelasi loc mereu, adica langa noi (personal!). Cum il percepem si ce facem din noi...fiecare decide singur. Daca nu-l percepem - nu-i bai, da´macar sa nu ne mintim, cand trebuie sa luam decizii - sa fim buni! Oamenii buni nu pot sa fie rai asa cum oamenii rau nu pot (inca) sa fie buni.

Mersi mult pentru definitii Florinel, de fapt stiam ce inseamna meditatie, dar pentru ca ai folosit cuvintul in contextul cu rugaciunea, nu stiu de ce ma vedeam "meditind" intr-o pozitie din aia cu picioarele incrucisate stil turcesc, luminari aprinse, degetele facute con si miinile asezate cu palma in sus pe genunchi, in timp ce cu ochii inchisi oftam "Ommmm". Dar bazata acum pe definitia care mi-ai dat-o pot sa spun ca atunci cind nu ma rog, meditez la creatie, la cuvintul lui Dumnezeu, la viata si binecuvintarile care mi le da, la oamenii din jurul meu, etc etc. Cit despre ultima ta propozitie, pot spune ca cei care nu-si fac timp pentru "cei pierduti" degeaba se considera Crestini. Pilda Samariteanului cel milos este si ramine la baza Crestinismului, este de fapt datoria de Crestin sa-ti faci timp pentru "cei pierduti" ca-ti place sau nu place, tre' sa o faci.

Nu m-am referit deloc la 'pozitia' pe care ai descris-o.

Ce inseamna 'ce-i pierduti' pentru tine?

Consideri ca un budist este' pierdut'? Ca cineva care are 'o inima de aur' dar nu crede in rugaciune este 'pierdut'?

De exemplu biserica protestanta accepta ca nu credinta sau rugaciunea te duce in rai, ci faptele tale. Esti de acord cu asta sau nu?

Cred ca tot ceea ce faci trebuie sa vie din inima nu din 'iti place sau nu-ti place', aviz la ce ai scris in ultima fraza.
As simti ca sint un prefacut, cu inima goala, daca nu as face din placere sau inima ceva. Ce rost are? Sa arat sau sa demonstrez cui?Celor din jur sau lui Dumnezeu?
Pai daca trebuie sa arat lui dumnezeu, oare el nu-mi vede indoiala din suflet?

Deci si tu '...meditez la creatie, la cuvintul lui Dumnezeu...'

Se prea poate sa vorbim de acelasi lucru dar nu ne intelegem...:)

Nu stiu daca este bine sa deviem de la subiectul deschis de Ella dar cred ca oricine poate sa invete un pic din discutiile intre noi doi, Florinele. Pentru ca nu prea vreau sa lungesc vorba am sa-ti raspund numai la urmatoarea intrebare:

"De exemplu biserica protestanta accepta ca nu credinta sau rugaciunea te duce in rai, ci faptele tale. Esti de acord cu asta sau nu?"

Biserica protestanta in care eu am crescut, sau cel putin ce am inteles eu din toti anii astia de cind m-am nascut, m-a invatat ca viata de Crestin este o impletire a trairii in credinta, rugaciune, si dragoste. Cind spun "dragoste" cuvintul este definit exact cum este relatat in 1 Corintei 13:

1 Corinteni 13
1 Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.
2 Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta, asa incit sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic.
3 Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.
4 Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla,
5 nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se minie, nu se gindeste la rau,
6 nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar,
7 acopere totul, crede totul, nadajduieste totul, sufere totul.
8 Dragostea nu va pieri niciodata. Proorociile se vor sfirsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfirsit.
9 Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte;
10 dar cind va veni ce este desavirsit, acest "in parte" se va sfirsi.
11 Cind eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gindeam ca un copil; cind m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc.
12 Acum, vedem ca intr-o oglinda in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin.

Deci ce cred eu este ca nu poti trai o viata crestineasca daca cele trei elemente nu sint prezente concomitent. Asa cum nu poti trai numai cu apa, sau numai cu piine, sau numai cu oxygen, ci ai nevoie de toate trei ca sa traiesti, la fel si cu Credinta, Rugaciunea si Dragostea.

Sper ca acuma intelegi care-i pozitia mea.

Biserica protestanta...bine atunci hai sa fiu mai specific: 'church of England'.

As fii vrut sa se fii iesit putin din citatele din carti religioasa si cind cineva vorbeste 'de cei pierduti' sa aiba si curajul sa se uite in ochii celor care nu inteleg termenul si sa se explice rational ce inseamna, fara citate de nicaieri.

Acum inteleg perfect care este pozitia ta si o respect...:)..pacat insa ca nu ai raspuns la nici una din primele doua intrebari.

Un om pierdut este un om fara speranta de a mai fi gasit sau regasit. Este un om care si-a pus singur pecetea pe soarta lui proprie, si pur si simplu a incetat de a mai trai. Atunci cind Domnul Isus a fost rastignit impreuna cu el mai erau doi indivizi care au fost rastigniti. Despre ei se spune ca amindoi erau tilhari sau criminali. Unul dintre ei a recunoscut greseala lui, s-a cait si a spus ca Domnul Isus nu merita sa fie rastignit pentru ca nu avea nici o greseala in El, dar ei, cei doi tilhari, meritau sa fie osinditi la moarte pentru faptele lor. Celalalt tilhar a blestemat si a inceput sa-l batjocoreasca pe Isus, desi el insusi era in pragul mortii. Care dintre cei doi tilhari a fost salvat, a fost regasit, i s-a oferit raiul? Binenteles ca primul mentionat, caci numai lui i-a spus Isus: Chiar astazi vei fi cu mine in imparatia Tatalui meu.

Vai, de ce ne ducem noi sa cautam ceva ce numai la noi se gaseste?
Fiecare om vrea sa o duca bine, sa fie cit mai fericit. Majoritatea incearca adunind bani, prieteni, o familie, faima, etc. Dupa un timp, negasind mare lucru, renuntam partial si ne gindim ca fericirea nu exista, sa ne multumim cu ce avem. Altii nu renunta si cauta si mai multi bani, placeri, satisfactii.
Dar tot ce cauta oamenii de pe tot globul se gaseste la noi, la biserica noastra, in credinta ortodoxa (dreapta credinta). Celelalte biserici crestine sint mai mult sau mai putin departate de biserica ortodoxa, iar celelalte religii se inchina la altceva.
Si eu am fost ateu si te pot ajuta sa aflii care este adevarata fericire.
Cata

Cam de prin clasa aXI-a ,la mare ananghie l-am desoperit de Dumnezeu idn intamplare...Am inceput sa tin post,sa ma rog,insa era un fel de credinta simpla amea ,nu una dupa tot ritualul...Am avut momente cand nu mai stiam in ce sa cred ,incotro sa navighez,insa citind "Jurnalul de la Tescani" a lui Plesu in intuneric a aparut o luminita,chair daca a durat numai o clipa....Acum,cu ajutorul vostru IL simt din nou.

Oare nu-i destul ca-ti bat la usa saptamanal si-ti umplu cutia posta cu kilograme de reviste ?
Noua propaganda se face on-line ?

P.S.: ma bucur pentru tine si revelatia ta.
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.

De laba si sex oral e voie sa scrii...e trendy, picant, sexy...modern, liberal, democrat etc. De Dumnezeu...e "noua propaganda se face on-line ". Kilograme de shit apar pe toate site-urile, posturile TV, pay chennel, DVD-uri etc...dar nu ne jignesc "libertatea" de a-L alunga. Inghitim gunoiul tuturor demoniacilor si perversilor, fara sa cracnim, ca asa e dreptul la libera exprimare, dar cand aducem vorba de sentimentul religios, e peste mana....Nu uita , El bate la usa fiecaruia Honey!
Cele bune :).

Mario

De laba si sex oral e voie sa scrii...e trendy, picant, sexy...modern, liberal, democrat etc. De Dumnezeu...e "noua propaganda se face on-line ". Kilograme de shit apar pe toate site-urile, posturile TV, pay channel, DVD-uri etc...dar nu ne jignesc "libertatea" de a-L alunga. Inghitim gunoiul tuturor demoniacilor si perversilor, fara sa cracnim, ca asa e dreptul la libera exprimare, dar cand aducem vorba de sentimentul religios, e peste mana....Nu uita , El bate la usa fiecaruia Honey!
Cele bune :).

Mario

Daca m-ai vazut pe mine incantata de conferintele "sex oral/anal/manual/menstrual patati patata" arata-mi si mie unde.

Si arata-mi si unde m-am declarat incantata de bannerele site-urilor porno, al bulk-ului "Enlarge your penis" sau "Gay Weekly" (pe care le primesc incontinuu, desi nu le-am cerut si mai sunt si femeie!).

Din principiu detest propaganda, iar cea religioasa cu atat mai mult. Motivul e simplu : nu cred ca Dumnezeu ar trebui sa fie obiect/subiect de propaganda.
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.

Mario prietene, nu sunt eu cel care sa ia apararea celor care se apuca sa faca aici conferinte despre laba si/sau sex oral. Sau chiar "abstinenta". Nu am nimic impotriva celor ce isi impartasesc sentimentele si experientele ca urmare a (re)gasirii lui D-zeu. Singura chestie este daca ultimii nu o fac pentru ca au primit o "misiune": prozelitismul. Nu cred ca aia cu sexul oral fac prozelitism ;)). In fine...sper ca nu !!!
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

It's your choice. Nu m-am referit expres la tine cu acele postari depre masturbatie etc., ci doar am enuntat un principiu. Poate ca evanghelizarea este considerata propaganda, depinde de unde o privesti. Dar nici "activitatea" unor asa-zis popi din bisericile "clasice" care fonfaie pe nas cantari bisericesti nu poate fi considerata propovaduire a crestinismului. Mai degraba este anti-propaganda religioasa.
Cat depre exprimarea unor opinii sau sentimente religioase, cred ca e o lume totusi "libera" inca ...pana la Armaghedon :)))!
Mario

Mai stii...poate fac prozelitism: onanistii, homosexualii, oralistii, si why not coprofilii, necrofilii si zoofilii...:)). Dar se pare ca-s mai agreati la postari decat crestinii...eu doream doar o tratare nediscriminatorie a crestinilor/religiosilor . Totul poate fi lasat liber, chiar prozelitismul...deoarece chiar asta este temeiul Evangheliei: "mergeti si propovaduiti"...Toate cele bune!
Mario

Daca Dumnezeu e cu noi, cine poate fi impotriva noastra? Eu ma rog in fiecare seara de la varsta de 10 ani(multumita bunicii mele) si pot spune ca I-am simtit prezenta in fiecare pas al vietii mele de pana acum...Dumnezeu e cu noi, Dumnezeu este in fiecare dintre noi.
Daca aveti ocazia, cautati catre" Cartea Cartilor de intelepciune" scrisa de dl. Iordache Bota.

Asa-i Mario ! Mai ti minte bancul cu Zaroni ? Cand se duce la doctor sa se trateze de unele probleme ce azi le numim "disfunctionalitate sexuala" .
Doctorul il intreaba:
"-Sunteti cumva onanist?"
Zaroni:
"-Eu? Da' de unde ? Eu sunt comunist !"
Se intoarce acasa si-i povesteste consoartei discutia , la care doamna ii zice:
"-Prostule, puteai sa zici ca da! Daca vin onanistii la putere ?"

Cred ca d-na Zaroni a avut multa clarviziune !
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

grozav bancul :))

si... da.. ai dreptate, eu una nu ma pun rau cu onanistii, ca nu se stie niciodata. In plus ei nu m-au sunat niciodata sa vorbim despre sexul anal, nu mi-au cerut donatii pentru "Onanistii reformati" si nu mi-au agasat cutia postala cu "Cum sa descoperi onanismul".

La capitolul discretie si respect fata de ceilalti, 1-0 pentru onanisti!

_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.

Mi l-am adus aminte si am ras cu lacrimi :)))! Comunist sau onanist...tot aia e :))))!!!!
Mario

Cautam ceva pe net despre Arsenie Boca - dupa mine un mare OM si-l recomand tuturor sa-l citeasca..si zic eu..neintamplator..am dat peste cafenea si peste oameni deosebiti!
sunt fericita sa vad ca exista astfel de oameni si am gasit locul unde ma simt ca "acasa"!

bancul e super!
dar, vreau sa ma ''leg'' de titlul conferintei: "L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?"
nu stiu daca autoarea (autorul?) mai vine pe aici. eu unul, nu-l vad pe Dumnezeu fantastic, il vad ADEVARAT si-atat!
nu agreez prozelitismul pentru ca, pot sta la umbra unui pom gandindu-ma la D-zeu...nu-mi trebuiesc spovedanii, posturi, sau matanii...
D-zeu ma cunoaste si stie ca daca urmez ritualuri nu devin mai bun. pot comunica cu El fara mijlocitori. singurul mijlocitor al lui Dumnezeu cu oamenii a fost Isus. am invatat ca nu-i suficient doar sa cred...si diavolul crede si se teme!...dar nici nu pot sa ma las invatat de altii cum sa-L percep. nu este orgoliu, insa nu pot altfel...

Ai dreptate, "singurul mijlocitor al lui Dumnezeu cu oamenii a fost Isus". Si El ne-a dat mantuirea for free...cu cea mai mare dragoste...fara intermediari! fiecare poate citi singur Cuvantul, fara "ritualuri" si matanii...Adevar graiesti :)! GBY!
Mario

din cite stiu eu rugaciunea celor trei era cam asa...

doamne, noi sintem trei
si tu doamne esti tot trei
mintuieste sufletele noastre !

de ce era oare asa puternica rugaciunea lor ... poate ca o spuneau toti trei cu aceeasi convingere... si convingerea lor era totala ...
ar fi mult de spus ...

--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com

Sa stii ca nu fac parte din nici o secta,pur si simplu ,vorbesc despre asa ceva.

"singurul mijlocitor al lui Dumnezeu cu oamenii a fost Isus" - valabil numai pentru crestini.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

bloom
Ei bine, citind ce scria Noua Ella mi-am adus aminte de filmul :Ioana d'Arc" de Luc Besson, in care l-a un moment dat i se raspunde Ioanei d'Arc-la ce isi imagina ea-ca sabia gasita de ea ar fi de la Dzeu, si ca asta ar fi insufletit armata franceza, -ca sabia ar fi putut tot la fel de bine sa fi fost pierduta de cineva, sa fi fost aruncata de cineva sau intamplator sa fi trecut pe acolo si sa o fi gasit.
Concluzia este atentie la oamenii care vin si-si povestesc visele. Tot la fel i se poate nazarii, sau sa-si inchipuie tot felul de lucruri. Visele sunt un mister, poate chiar reziduri, cine stie.
E prea moralista, cu intoarcerea asta din lumea capitalista, fara satisfactii spirituale, la izbavirea sufletului printr-o religiozitate profunda.

valabil numai pentru crestini.
Adevar graiesti. Dar vad ca multi graiesc adevarul pe aici... ce-i adevarul?

valabil numai pentru crestini.

asa este...!

ai multa dreptate in ce scrii, dar fa-mi si mie o placere scrie "l-a regasit pe D-zeu " ;))


=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

pui intrebari "grele"...Nu exista adevaruri absolute.
"Un corp scufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea lichidului dezlocuit" este un adevar stiintific demonstrat.
Sa luam acum versurile lui Minulescu:

"Eu stiu c-ai sa ma-nseli chiar maine,"

"Dar fiindca azi mi te dai toata,"

"Am sa te iert, e vechi pacatul"

"Si nu esti prima vinovata."

Care adevar te intereseaza aici:

iubita poetului este o fufa;

poetul este un fraier;

mesajul poeziei privind caracterul efemer al amorului ?

Deci: care adevar? In ce domeniu? Intre ce limite?




=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

Minulescu E mai interesanta luciditatea libertinului
In rest raman cu nu exista adevaruri absolute

bloom
Vina este a mea. Am facut o greseala de gramatica elementara. Cine se scuza se acuza.

bloom, problema-i a mea, eu am o reactie alergica la greseli (incl. ale mele ;P). Important este cane intelegem si ca ai dreptate in ceea ce ai scris.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

Problema nu e ca protestantii au o relatie speciala cu Domnul, ci faptul ca in acelasi timp au una foarte prolifica cu banul, ori asta nu pusca.

De la MAx Weber incoace nu au fost putine studiile care sa demonstreze indicele enorm economic generat de societatile protestante: Anglia STatele UNite, si nu pentru ca ar fi oamenii astia mai piosi ci pentru ca sint mai individualisti, iar valorile lor de imbogatoire vizeaza strict imbogatirea intru Domnu.

Contradictia apare cand STatele Unite, tara eminamente protestanta a invadat 22 de tari pana acum, si creaza o adevarata paranoia si adevarate dezastre naturale, doar pentru a imbogatii alti cativa industriasi.

Telepredicatorii va plac?

cred ca ar trebui sa te deschizi in fata lui dumnezeu si sa-i spui deschis ce ai sa-i spui, fara rugaciuni create de altii. vorbeste cu el ca si cum ar fi langa tine. crede-ma ca te aude si El a promis ca va raspunde. cauta ajutor intr-un lider religios crestin (orice confesiune) la o biserica apropiata. cred ca te va putea ajuta.

Ma bucur sincer ca ai avut sansa sa-l descoperi pe Dumnezeu.Ai inteles ca el este totul.Intelege si faptul ca biserica este doar o institutie.....

Honey si-a exprimat ingrijorarea de asaltul in posta ei a propovaduitorilor credintei. Pina la un punct sint de acord, dar sint de acord si cu ampop ca oricum sintem asaltati de prostii si mai mari.

deci, daca suntem asaltati de alte prostii, trebuie sa acceptam si prostiile astea ? Asta-i logica ? Cu alte cuvinte , daca produse de consum ca parfumuri, aparatura electronica pt. casa, pizza delivery si chiar sex se comercializeaza in felul acesta,(prin brosuri la posta, reclame tv, internet etc.) de ce sa nu vindem asa si pe Dumnezeu si/sau religia (uite am creat special pt. dumneavoastra una noua,model 2005 buna si ieftina, primii 20 care se inscriu devin apostoli !) !
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes