-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Când am început să-l iubesc pe Eminescu


de vasile anton la: 15/01/2010 11:05:33
rezumat: Poetul şi Măiastra
taguri: Cutia_cu_litere 
voteaza:
Poetul şi măiastra
Pe Eminescu nu l-am iubit multă vreme. Ştiindu-l moldovean de-al meu, era ca şi cum mi-ar fi fost ,,vecin’’, îl cunoşteam ,,din vedere’’. Poemele sale, deşi mi-au plăcut, nu-m spuneau mare lucru. Asta până le-am pătruns filosofia. O femeie, o doctoriţă care îl iubeşte mult pe Poet, m-a întrebat în urmă cu vreo doi ani. ,,Ştiţi ce zi e astăzi?’’,, Da, e 15 ianuarie ’’ ,,Ştiţi ce mare poet s-a născut în această zi?’’ Am ridicat din umeri. ,,Cum, nu ştiţi?!..’’ ,,E moldovean de-al nostru, din Botoşani.’’ ,, Mihai Eminescu?’’ ,,Ei bine, data viitoare, când veniţi la cabinet să-mi aduceţi o poezie - Floare Albastră.’’ Am roşit. M-am ruşinat de această ignoranţă voluntară. Am citit şi recitit Floare albastră până i-am pătruns sensul. Atunci am înţeles marea deosebire dintre bărbat şi femeie. Bărbatul este atras de alte idealuri, de alte magii, celeste sau abisale, pe când menirea femeii este să-l ţină pe bărbat ,,legat’’ în iubirea concretă, reală, pământeană.

FLOARE ALBASTRA

� Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte?
De nu m-ai uita încalte,
Sufletul vieții mele.

In zadar râuri de soare
Gramadesti-n a ta gândire
Si câmpiile asire
Si întunecata mare;

Piramidele-nvechite
Urca-n cer vârful lor mare �
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite!

Astfel zise mititica,
Dulce netezindu-mi parul.
Ah! ea spuse adevarul;
Eu am râs, n-am zis nimica.
Această dihotomie erotică , aceste iubiri divergente constituie marea tragedie a eroticii umane. Şi a fost marea tragedie a destinului Poetului pe care a exprimat-o mai sugestiv în Luceafărul, unde, aşa cum scrie pe marginea unei variante a Luceafărului, geniul ,, nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc’’... Bărbatul vrea mereu altceva decît iubirea pământeană. Există în genetica masculină, codificată, o chemare magică mai puternică şi mai aprigă pentru alte tărâmuri decît cele pământene. Femeia vrea însă să-şi împlinească menirea ei pământeană. De aceea ea va renunţa repede la genul acesta de bărbat cu capul în nori, prins în mrejele altor magii şi îşi va găsi unul mai pământean. Ea îşi doreşte un bărbat cu picioarele pe pământ, nu unul,,cufundat în stele şi în nori şinceruri înalte.’’ Bărbatul, însă, e mai puternic atras de magia stelelor , de cerurile înalte, de universal şi absolut. Femeia nu poate înţelege visătorii. Ea îl părăseşte pentru un altul, fără vise şi iluzii deşarte. Visele de creator, de explorator, de gânditor vor sfârşi în tristeţi incomensurabile. Fără un suflet de femeie, bărbatul rămâne un mare singuratic.
Si te-ai dus, dulce minune,
S-a murit iubirea noastră �
Floare-albastra! floare-albastra!...
Totusi este trist în lume!
Îmi amintesc de regretul amarnic al multor oameni visători, care nu şi-au întemeiat o familei. Petre Ţuţea exprima cu acel cinism amar angoasă singurătăţii, care ne cuprinde la senectute. ,,Sunt neşiniştit de bătrâneţe şi însingurat. Am un regret că nu m-am însurat să am şi eu un copil. Chiar dacă sunt nişte javre, copii, dar oricum. Sunt carne din carne...sunt javre din carnea ta. Aşa o fi vrut Dumnezeu,Ţine oare de ,,statutul’’ filosofului de a fi despărţit de preocupări cotidiene precum căsnicia şi treburile legate de ea? Kant spunea că da. Spunea că filosoful este bine să fie desprins , într-o oarecare măsură , de toate astea şi faptul este că nici nu s-a însurat. Şi de asta nu e nici om. E un filosof.’’ (Petre Ţuţea – Între Dumnezeu şi neamul meu, p. 335).

După Floare albastră, am citit o exegeza filosofică despre Poet în Informaţia materiei al lui Mihai Drăgănescu. ,,Lipseşte ideea fundamentală – scrie Poetul în urma meditaţiilor sale filosofice – din toate aceste fenomene ale vieţii, care face ca un complex de atome să fie un organism’’ (Mihai Drăgănescu – Informaţia materiei, p. 174, [add. Mihai Eminescu – Opere vol. VII, Proză literară, Ed. Academiei, Bucureşti,1977, p.224 Ms2291, text cu titlul editorului – Însemnări caracterologice]). Cine spunea, oare, că un mare poet este mai întâi un mare filosof? Nu-mi amintesc! Am trecut superficial pe lângă Poet şi pe lângă Filosof, în vremuri de şcoală. Am trecut superficial pe lângă Poet şi mai târziu, aşa cum am trecut adeseori pe lângă teiul din Parcul Copou. Dar, când am citit exegeza lui Drăgănescu am început să-l iubesc pe Eminescu.
O mare iubire se bazează, îndeosebi, pe legătura spirituală. Sunt însă iubiri care se declanşează la prima vedere. Francezii au găsit o sintagmă metaforică care exprimă mai sugestiv şocul iubirii la prima vedere - ,, coup de foudre’’ - lovitură de trăsnet. Iubeşti ceea ce vezi sau vezi ceea ce iubeşti? Dragostea la prima vedere poate fi mistuitoare, dar adesea e superficială, se arde repede. Adevărata iubire este aceea care se naşte prin cunoaşterea spirituală a Celuilalt. Se întâmplă adesea, în cazul iubirilor erotice să treci pe lângă un cunoscut sau o cunoscută, care, la întâlnirile aleatorii, să nu-ţi spună nimic. Şi odată se iveşte un moment, o întâmplare, când descoperi o anume spiritualitate care îţi declanşează scânteia extazului. E ca şi cum nu l-ai fi văzut şi nu la-i fi auzit până în acel moment , deşi te-ai întâlnit de multe ori, ai stat de vorbă şi l-ai privit. Şi deodată întâmplarea aceea declanşează magia, te face să-l vezi şi să-l auzi cum nu l-ai văzut şi nici nu l-ai auzit până atunci. Descoperi la Celălalt misterul care te hipnotizează. Te simţi tot mai ,,legat’’ de El. Din acel moment simţi că nu mai poţi trăi fără El, că trebuie să-l cunoşti până la capăt, să-i descoperi misterul. Şi cu cât îi cunoşti mai bine misterul, cu atât mai puternic te simţi legat de Acesta. Aşa mi s-a întâmplat şi mie, când am început să pătrund în misterul spiritual al lui Eminescu.
Am întâlnit mulţi oameni care afirmau cu nonşalanţă, şi evident, cu multă ignoranţă, că viaţa le-a fost un adevărat roman, gândind probabil la câteva aventuri erotice sordide, care l-ar putea prea-ferici, într-un erou de roman. Dar adevărata viaţă de roman este a omului creator, cu sfâșierile sale interioare, cu extraordinarul să travaliu în focul creaţiei. Unul din romancierii noştri, anume Cezar Petrescu a recurs la romanţarea vieţii Poetului. În roman autorul a încorporat ,, un Eminescu-om’’,[…] ,,evitând ireparabila şi grosolana eroare de a năzui să zugrăvesc un Eminescu geniu.’’ (Cezar Petrescu – Romanul lui Eminescu [Cuvânt înainte,p. 16]). Structurat într-o Trilogie, din care prima parte e numit Luceafărul, a doua Nirvana, iar a treia Carmen Saeculare, romanul , după aprecierea autorului, într-o scrisoare trimisă lui George Călinescu, în anul 1935, la apariţia, primei părţi - Luceafărul, trasează ,, coordonatele de ,,frescă socială’’ a unui timp, care sigur, Eminescu simbolizează tipul de erou dintre cele mai complexe.’’ (Cezar Petrescu – Romanul lui Eminescu [Virgil Cuţitaru –Notă asupra ediţiei , p. 8]) Eminescu a fost un om ca toţi oamenii, dar ceea ce l-a înălţat la geniu a fost extraordinara lui patimă de a rămâne în ,,lumea spirituală’’. El a trăit aproape un continuu extaz spiritual. Arareori a coborât în lumea sensibilului. Asta a făcut din El, ,, expresia integrală a sufletului românesc’’, cum a surprins Nicolae Iorga, spiritualitatea Poetului.
În verva culturală a anilor celei de-a doua jumătăţi a veacului al XIX-lea, când pe scena culturii româneşti au început să apară teatrele, se instituise o modă şi o tradiţie, anume aceea de a se aduce omagii artiştilor, prin sonete votive, înscrise pe foi volante, care erau împărţite spectatorilor la intrare. Moda aceasta se va menţine multă vreme. Chiar şi I-L. Caragiale, în 1873, va dedica un sonet de circumstanţă ,,baritonului absolut Agostino Mazzoli, cu prilejul beneficului său în Ernani ’’ (Perpessicius – Eminesciana, p. 30).
Deşi unii exegeţi afirmă că poezia ,,La o artistă’’ ar fi fost închinată, alături poemul ,,Amorul unei marmure’’, artistei Eufrosina Popescu, de care ar fi fost îndrăgostit, poeme publicate în revista Familia al lui Iosif Vulcan, ei nu cunoşteau că mai exista încă unul în caietele manuscris. Un al doilea poem, ,,La o artistă’’, după cum ne asigură Perpessicius în ,,Carlotta Patti sau una dintre ,, artiste’,’ a rămas în manuscris până în 1905, când l-a publicat Ilarie Chendi. Poemul, afirmă Perpessicius, este închinat acestei artiste italiene. În martie 1869, Eminescu făcea parte din trupa Pascaly, care, în acele momente , se afla în perioada de ,, relaş’’. Atunci a sosit la Bucureşti, cântăreaţa de operă Carlotta Patti. Supranumită, de o parte a presei româneşti - ,, măiastră păsărică’’, artista a exercitat o magie la fel de entuziastă asupra juvenilului Eminescu. Artista făcea parte din ansamblul de operă al lui Franchetti. După prima reprezentaţie, a scris şi Eminescu, în acelaşi entuziasm juvenil, al doilea poem ,,La o artistă’’ În martie 1869 , Eminescu abia trecuse de 19 ani. Cu toată vârsta lui fragedă, el trăise mai mult într-un an, din anii adolescenţei sale, decât alţii în cinci. Eminescu a scris acest poem într-un scurt timp. ,,Ciornele , ce se găsesc în ms. 2262, fila 52, atestă un lucru febril, o improvizaţie, ce-şi căuta tiparul în ritm accelerat.’’ (Perpessicius – Eminesciana, p. 39). L-a tipărire, l-au ajutat doi amici, cu care iniţiase cercul Orientul, V Demetrescu-Păun şi Ioniţă Bădescu. Foile volante cu poemul ,,La o artistă’’ le-a împărţit spectatorilor, probabil la ultimul concert, din 25 martie 1869. În poem, Eminescu vorbeşte de România şi sora sa Italia, reprezentată de Carlotta Patti ,, cu glasul tău dulce divin.’’ În 1889, după cum spune Perpessicius, aveau să stingă Carlotta, Eminescu şi Veronica.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (13):


*** - de Intruder la: 15/01/2010 11:24:58
,,Ei bine, data viitoare, când veniţi la cabinet să-mi aduceţi o poezie - Floare Albastră.’’

eh...n-ai priceput tu aluzia. :)
"bani n-am mai vazut de-un secol, vin n-am mai baut de-o luna"
#516273 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
La multi ani! - de amari la: 15/01/2010 15:22:15
lui Eminescu care ramane unul dintre simbolurie natiei noastre.Sunt oameni in lumea asta care au invatat romaneste doar pentru a-l putea citi in limba lui pe Eminescu.

Ca omagiu...una din poezii lui:


Glossă

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.

Multe trec pe dinainte,
În auz ne suna multe,
Cine tine toate minte
Si ar sta sa le asculte?...
Tu aseaza-te deoparte,
Regasindu-te pe tine,
Când cu zgomote desarte
Vreme trece, vreme vine.

Nici încline a ei limba
Recea cumpan-a gândirii
Înspre clipa ce se schimba
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.

Privitor ca la teatru
Tu în lume sa te-nchipui:
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i,
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doua fete,
Vede-n capat începutul
Cine stie sa le-nvete;
Tot ce-a fost ori o sa fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zadarnicie
Te întreaba si socoate.

Caci acelorasi mijloace
Se supun câte exista,
Si de mii de ani încoace
Lumea-i vesela si trista;
Alte masti, aceeasi piesa,
Alte guri, aceeasi gama,
Amagit atât de-adese
Nu spera si nu ai teama.

Nu spera când vezi miseii
La izbânda facând punte,
Te-or întrece nataraii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teama n-ai, cata-vor iarasi
Între dânsii sa se plece,
Nu te prinde lor tovaras:
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cântec de sirena,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca sa schimbe-actorii-n scena,
Te momeste în vârteje;
Tu pe-alaturi te strecoara,
Nu baga nici chiar de seama,
Din cararea ta afara
De te-ndeamna, de te cheama.

De te-ating, sa feri în laturi,
De hulesc, sa taci din gura;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Daca stii a lor masura;
Zica toti ce vor sa zica,
Treaca-n lume cine-o trece;
Ca sa nu-ndragesti nimica,
Tu ramâi la toate rece.

Tu ramâi la toate rece,
De te-ndeamna, de te cheama;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera si nu ai teama;
Te întreaba si socoate
Ce e rau si ce e bine;
Toate-s vechi si noua toate:
Vreme trece, vreme vine.
#516386 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cu cit - de modigliani la: 15/01/2010 16:00:39
o sa fie mai multi cei care i pun sub lupa fiecare fir din par, cu atit mai putini vor fi cei interesati sa l citeasca
#516405 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
vasile... - de proletaru la: 15/01/2010 21:46:02
"[...] Am citit şi recitit Floare albastră până i-am pătruns sensul. Atunci am înţeles marea deosebire dintre bărbat şi femeie. Bărbatul este atras de alte idealuri, de alte magii, celeste sau abisale, pe când menirea femeii este să-l ţină pe bărbat ,,legat’’ în iubirea concretă, reală, pământeană.[...]"

nu te mai masturba!
#516583 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cand?! - de Apoll la: 15/01/2010 21:55:16


vezi ce spune!
#516600 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de 1brasovean la: 16/01/2010 10:49:01
anual, cam la vremea asta, o serie de persoane isi pun morga pe dansele si ies asa intolite`n sat.
sunt martiali si sobri, putin incruntati, cu o doza de melancolie`n freza & patrunsi pana` maduva oaselor de Emin...

alternativa: [re]citirea poeziilor, daca ne plac, nu parada cu piscoturi & recitari.
#516731 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prole - de lafemme la: 16/01/2010 23:28:41
pai femeile e proaste.... da sirete. incearca sa-l tina pe berbat legat cu catushea de pat. si cam atat. e genetic maica... ele nu citeste... ele doar face ciorba.

ce n-ai inteles?!
#516817 (raspuns la: #516583) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de donquijote la: 17/01/2010 07:49:19
Sunt oameni in lumea asta care au invatat romaneste doar pentru a-l putea citi in limba lui pe Eminescu.


ai vreun nume? sau e o doar metafora?
#516819 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
femme - de proletaru la: 17/01/2010 11:00:58
pe naiba...
cele pe care le indragesc sunt altfel!
#516824 (raspuns la: #516817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Proletaru - de vasile anton la: 17/01/2010 11:40:14
cu gândul numai la ciocan și la ...seceră. Acum înțeleg de ce nu-l poți iubi pe Eminescu! Iubeşti mai mult ciocanul şi secera. Eşti nostalgic dragule după prima ta dragoste.
#516835 (raspuns la: #516583) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anton - de modigliani la: 17/01/2010 12:01:47
nici eu nu l pot iubi pe eminescu
te vad priceput, poate mi spui si mie, de ce

eu n am reusit inca sa aflu vreun raspuns
#516838 (raspuns la: #516835) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
De ce am început să-l iubesc pe Eminescu? - de vasile anton la: 18/01/2010 13:49:34
Dragă Modigliani. Din multe motive. Mai întâi, pentru că am început să-l cunosc, mai apoi, fiindcă este primul moralist şi primul profet român. Pentru că, la fel ca pe Socrate şi Isus, o conjuraţie ocultă l-a asasinat; pentru că este românul care s-a înălţat din sensibil, cel mai sus, în spiritual. Plotin spune că a ne ridica din sensibil la spiritual înseamnă a ne ridica la divin. Pentru că am început să-l cunosc din mulţi autori critici, care nu i-au cântat osanale, ci doar l-au perceput la adevărata lui valoare spirituală. Oare românii nu-şi merită şi ei un divin? Sunt foarte puţini ,,divini'' printre atâţea instinctuali mioritici. Dacă îl citiţi pe Perpessicius, pe Cezar Petrescu , pe Dan C. Mihăilescu, pe Augustin Z. N Pop, ca să enumăr doar câţiva, veţi învăţa să-l iubiţi . A iubi nu este un sentiment, e un verb. Şi e legat de cunoaştere. A iubi înseamnă a cunoaşte. De aceea am început să-l iubesc pe Poet.


#517222 (raspuns la: #516838) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de Honey in the Sunshine la: 18/01/2010 14:06:08
asa ca l-ai gasit pe Isus Eminescu deschizandu-ti inima si lasandu-l lasandu-i versurile sa patrunda.

minunat, ma bucur pentru tine.
#517233 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: