-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Mila Domnului


de Guinevere la: 06/04/2010 23:18:09
modificat la: 06/04/2010 23:19:25 arata originalul
rezumat: ultima vechitură
taguri: Cutia_cu_litere 
voteaza:
Copila stătea cu obrajii în palme scuturându-se ca un bujor la fereastră, oftând înabusit.
- Mămăiţă, m-a călcat maşina...
- Nu te-a călcat, mamaie, ai visat.
- Mămăiţă, am murit azi-noapte, ofta şi-i tremurau buzele ude de lacrimi. Şi le lua cu degetul din colţul ochilor şi le gusta de sare, lacrimile părea că încep să înveţe singure drumul către buze în căderea lor.
- N-ai murit fata mamii, o mângâia mămăiţa, oi fi având febră. Şi-i sufla părul din ochi, şi-i punea mâna noduroasă pe frunte. Copila se uita plină de interes la zgârieturile din palma aceea. Liniile abia se mai distingeau sub crusta de piele aspră, soarele îi asfinţise demult în căuş.
- Ce s-a'ntamplat aici, mamaie? o împungea Ana cu degetul ei proaspăt în vreo dungă urzicata de curând şi frecată bine cu sare grunjoasă, ca să se ducă iuţeala.
- Aici, se încruntă să născocească femeia, aici a fost '58, fetiţa lu' mamaia. Iarnă grea ne dăduse Dumnezeu, a nins întruna două săptămâni la rând. Animalele aveau ţurţuri la bot şi mureau sufocate de ger în grajduri, le îngheţa şi geamătul în piept. Cu mâna desfăcută greu în poală, bătrâna privea cu ochi lăptoşi la bolta de viţă din spatele geamului deschis, întindea mâna şi mai culegea câte un ciorchine cu boabe albastre, mărunţele.
- Şi Pufi, el cum a făcut... se şmecheri cu gene lungi copila, să-i spună iar povestea de demult.
- Pufi a rămas la casa veche... Doi ochi lăptoşi s-au ascuţit o clipă: tu ştii povestea de la mă-ta, este?
- O ştiu, da' ea n-o zice cum o zici mata, hai spune, mămăiţa, cum a fost cu Pufi... Hai spune, i se frământau sub masă picioruşele subţiri ca nişte antene de gâză. Bătrâna îşi îndoi broboada sub frunte, oftă greu şi mormăi în nodul strâns de două ori pe sub bărbie: "Ultima dată, ori te pun în tren şi te trimit la mă-ta!", apoi mai culese un ciorchine licuriciului aceluia prelins de poftă în ochii fetei şi începu să povestească cu glas vălurit, opintindu-se în câte un "Of, mamă, mamă..." lăsat să cadă greu, cu pietrele din piept. Pufi era un câine mare şi roşu, despre care maică-să îi spusese că se lăsa călărit de copii şi urca ţiganii în vârful stâlpilor de telegraf, pe uliţa din sat. Demult se dusese în lumea cateilor drepţi, îi mai spusese maică-sa, şi ei îi plăcea să şi-l imagineze umblând pe acolo ca oamenii, pe lăbuţele din spate.
- Ninsese mult, zăpada se făcuse aşa, cam de un metru şi jumate, începu bătrâna să povestească molfăind încet strugurii.
- Era mai mare ca mine, mamaie?
- Mai mare, mult mai mare, cam cât să-ţi spună mama că era... cam cât prunul din curte, îi arătă pe geam cu mâna-'ntinsă spre şopron.
Da, prunul era mare, cu-aproape un cap mai înăltuţ ca ea.
- Două căruţe pline, atât am strâns din acareturi, săracu' tactu' mare le-a-ncărcat c-o mână. Abia venise, o săptămână-n urmă. Of, mamă, mamă...
Ciungu'-i ziceau bătrânului în sat, fusese-n lagăr la Kukuzech.
- Mama zicea că tătăiţu şi-a pierdut mâna când a fost la ruşi. Cum să şi-o piardă, mămăiţă? o întrebă fetiţa, cu ochi mari.
- Ei, tactu' mare... tactuu' maaareeeeee... capu' o să şi-l piardă într-o zi la crâşmă! dădu din mână a lehamite cu ochii alungiţi spre sat. Scuipă totuşi în sân şi îşi făcu o cruce.
- Şi Pufi? se grăbi din nou fetiţa.
- Pe Pufi l-am legat la spate de căruţă.
- Şi a ros sfoara.
- Şi a ros-o.
- Şi s-a întors la casa veche singur.
- Aşa, s-a-ntors, s-a-ntors fetiţa mamii.
- Nu i-a dat nimeni să mănânce...
- I-au dat vecinii, mămăligă. Când am venit să-l luăm, zăcea pe prag cu botul îngheţat şi blana ţurţuri.
Fetiţa tăcu o clipă, cu gândul la căţel.
- Mamaie, de ce a iubit el casa aia mai mult decât pe voi? veni şi întrebarea încuietoare din ochii limpezi, cu un singur nor.
Bătrâna îşi făcu o cruce mare pe piept şi răspunse, după câteva secunde împietrite cu mâna la gură:
- Maica Domnului şi Iisus Cristos, numai ei ştiu de ce, mamaie.
Se ridică şontâc-şontâc, se îndoi de şale şi îşi trase gâfâind gumarii de la uşă, apoi alergă cât putu de sprinten drept în fundul curţii unde un căţel alb şi pufos începu să sară şi să i se gudure pe sub fuste ca apucat. Îl slobozi pentru prima dată în ultimele două luni şi câinele se repezi glonţ la hambar să-nfulece ştiuleţi. Îşi aranjă din nou basmaua căzută pe-o parte şi mormăi în nodul strâns pe sub bărbie, cu o îndoială mai mare decât toate certitudinile pe care le greşise până atunci:
- Şi câinele ca şi omu', mamaie, nu poţi să ştii ce are-n suflet.
- ...
- Mămăiţă, dacă pe Pufi l-a călcat maşina...
- Nu l-a călcat mamaie, i-a fost frig.
- Mamaie, hai să-l luăm pe tătăiţu, i-o fi frig...
L-au luat pe moş din prag, copila de picioare, bătrâna de un braţ şi pe sub ciot.
- Ai grijă mămăiţă, că îl doare...
Cu buzele strânse de amar sau poate doar de lipsa dinţilor, femeia îl rostogoli în patul cu saltea tare de paie având grijă să-l izbească mai întâi creştineşte - de trei ori - cu capul de tăblia de lemn.
- Da' mai du-te, fă... apucă moşul să mai împleticească din aburii de ţuică şi adormi încruntat, cu singurul braţ pe care-l avea îndoit sub cap ca un semn de întrebare.

Femeia aprinse o lumânare, o lăsă să ardă câteva secunde şi o lipi de pervaz, cu ceara scursă dedesubt. Îşi îndreptă cu greu şalele stâlcite în bătăi şi se apropie de moşneag cu aceeaşi teamă ce-i zvâcnea în piept de patruzeci de ani încoace, apoi strecură mâna sub pernă şi-i descleştă încet degetele, unul câte unul, de pe cuţitul mare de bucătărie.
- A dracu' a fost pielea pe tine, mă Marine...
Pe perete, icoana mare aurie se bâlbâia mai tare ca oricând.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (11):


Guinevere - de amari la: 07/04/2010 12:23:00
o povestioara cam dura,dar frumoasa."Ma-ta" cam zgaraie pe urechi si nu prea stiu cum is ochii aceia laptosi.
#534490 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
heiiiii! - de Intruder la: 07/04/2010 21:44:53
cica "ultima vechitura".
misto vintage-ul, cred c-o sa pun de-o sabina si eu. :)
#534604 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intruder - de Guinevere la: 07/04/2010 22:44:59
Am vrut sa ti-o dedic tie, realmente it's so you! Ceva de genul: "lu' Intruder, sunt convinsa c-ar scrie-o mult mai bine". Da' mi s-a parut cheesy, de-abia iti declarasem amorele, you know... :o)

Hai cu Sabina, o astept!
#534621 (raspuns la: #534604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
amari - de Guinevere la: 07/04/2010 22:47:57
Mie toti batranii mi se pare ca au ochii laptosi, un fel de albeata grea, ca o ceata. Desigur, nu-i neaparat evident, da' ma gandesc ca cei care-au remarcat fenomenu' s-ar conecta la descriere. "Ma-ta" ramane, trebuie sa zgarie, n-am ce face. :o)
Multumesc c-ai avut rabdare, tot multumesc pentru chestia asta fiindca eu nu prea mai am.
#534622 (raspuns la: #534490) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Guinevere - de amari la: 07/04/2010 22:52:45
:)ai rabdare totsi,multumesc si eu,pentru ca ma lamuresti si cred ca mi-a picat si fisa(in sfarst!) acei ochi laptosi par a fi ai celor cu cataracta.O seara frumoasa!
#534625 (raspuns la: #534622) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
guinez - de Intruder la: 07/04/2010 23:20:43
da' de ce draga sa te cenzurezi pentru-o amorela, ha????

e nasol cu sabina, tre' s-o bag in diacritice si-mi crapa capu'. :)))
#534630 (raspuns la: #534621) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
desavarsita - de thebrightside la: 03/02/2011 10:20:28
Am scris de catava ori bune despre mamaica personala, dar n-am putut sa capturez niste chestii simple si comune batranelor de la tara - ticul legatului basmalei ori oftatul repetitiv.
buna-mea zice: ooof, domnica, doamne... :)

Multam, Guine.
#595506 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Guinevere - de INSULA ALTUIA la: 03/02/2011 10:39:50
excelenta,mi am amintit de mamaita mea care ne ducea in padurea statului sa culegem piinisoare,hribi sau iutalai.
Tataie ne cumpara de un leu bomboane acrisoare sau biscuiti patrati..
N am inteles niciodata ce o insemnat #stelele matii#...
#595507 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de mazariche la: 03/02/2011 10:43:16
... nici eu 'grijania', ciudat ce-mi amintii acum:)

Guine, acum am citit-o si eu, finalul e... n-am cuvinte, de-acolo.
#595508 (raspuns la: #595507) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de nyx la: 03/02/2011 11:24:26
grjanie inseamna cumincecatura, impartasanie.
defineste ritualul prin care sa inghite putin vin si se mananca o bucata de anafura.
#595510 (raspuns la: #595508) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
multumesc, - de mazariche la: 03/02/2011 11:57:33
banuiam ca-i ceva legat de biserica, altfel nu s-a fi cocarjat asa mamaia cand auzea...
#595516 (raspuns la: #595510) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...