CUNUNA DE FLORI

Bunicul Nicolae a dus o viata linistita si cumpatata. De aceea la adanci batraneti, avea fata rumana, iar parul ii era in intregime alb. Cand si-a serbat a optzecea oara ziua de nastere, copiii sai s-au adunat in jurul lui, sa il sarbatoreasca si sa ii ureze multa sanatate.
Dupa fii, a venit randul nepoteilor, care i-au pus pe cap, o cununa de crini albi, ca parul lui si de trandafiri, rumeni ca obrajii.
Atunci batranul multumindu-le, le-a zis:
- Cununa este frumoasa, si-mi place mult. Dar cea mai frumoasa cununa a parintilor si a bunicilor este sa aiba copii si nepoti care sa semene trandafirului prin frumusete si crinului prin curatia si nevinovatia inimii lor. Nu avem pe cine sa punem sa picteze aceasta cununa de flori si sa scrie in mijlocul ei cuvintele urmatoare; voi insa sa le pecetluiti in inimile voastre si sa le spuneti si altora ca amintire.

Cand dorintele tale vor avea a crinului candoare,
Chipul tau va fi impodobit cu a trandafirului culoare...