-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Aşteptînd un borcan cu miere


de Rvaan la: 16/11/2004 21:37:00
modificat la: 21/11/2004 22:57:59
taguri: Proza_scurta 
voteaza:
Să aştepţi un borcan cu miere nu este un lucru ieşit din comun, dar asta nu-l deranja defel. Aştepta ca orice om, bălăngănindu-se înainte şi înapoi, cînd pe un picior, cînd pe celălalt, cu mîinile în buzunar, cu părul în dezordine. În autogară nu mai era nimeni, în afară de o domnişoară urîtă înfofolită într-o pufoaică mare şi neagră, fumînd bărbăteşte, cu ţigara în colţul gurii. Cei doi stăteau la distanţă unul de celălalt, ea lipită de un stîlp acoperit cu afişe, pe jumătate rupte, iar el lîngă maşină, privind ba în jos, ba la şoseaua care dispărea imediat după o casă maro, cu gardul stropit de sus pînă jos cu noroi. Aştepta în linişte, aşa cum se cuvine, fără să fredoneze sau să îşi pocnească articulaţiile, cum se întîmplă uneori.
Trecuse mai bine de un sfert de oră de cînd ajunsese şi mai bine de patruzeci de minute de cînd plecase de acasă. Se îmbrăcase în blugii cei noi, cu curea subţire, de piele veritabilă, cu cataramă cromată, simplă, fără inscripţii. Blugii se frecau o idee de pămînt, aşa că îi suflecă cu grijă, îndoindu-i de două ori, ca să nu li se vadă tivul. Portiera scîrţîise puţin, iar scaunul era îngrozitor de rece, trimiţîndu-i fiori pe şira spinării şi înfoindu-i părul de pe antebraţe. Se înnoptase deja şi borcanul cu miere se prăvălea pe Topa, odată cu autocarul duduind furios. Scaunele miroseau a păcură şi a praf, iar pasagerii moţăiau cu tîmplele lipite de geamuri, răsuflînd greoi, nefericiţi, aşteptînd ca viscerele să li se contracte, anunţînd oprirea. Maşina se năpustea şi ea pe pod în jos, dezvelind şoseaua cu faza scurtă, zdrobind băltoacele sub roţi. Semafoarele clipoceau, treci, nu treci, aşteaptă, aşteaptă, treci odată. Pietonii se evitau în ultimul moment, înjurînd printre dinţi picurii care ajungeau pervers pe ceafă, strîngîndu-se unii pe alţii de mînă, aşteptînd să treacă ploaia în staţia de troleu, cu plasele alb-albastre între genunchi.
Parcul se derula în dreapta, iar tînărul strîngea volanul cu ambele mîini, gîndindu-se la domnul bătrîn care tuşea îngrozitor şi dormea în bucătărie, sprijinit în coate. Domnul bătrîn nu dormea tocmai atunci, dar tuşea de cîteva minute, şuierînd, aşteptînd să se rupă o mică colecţie, ca un nasture sidefat. Tuşea des, chinuitor, aşteptînd să se facă fie şapte, fie zece, iar flegma se rupea tot mai tîrziu, aproape prea tîrziu de fiecare dată. Era deja opt şi cinci, bătrînul îşi ştergea tremurînd buzele, strîngînd spasmodic batista, maşina se strecura printre două utilitare parcate neglijent, borcanul se răsturnase într-o curbă, dar capacul era prea bine strîns şi o domnişoară cu nasul dizgraţios, cu pufoaică neagră îşi aprindea un Camel Light, încruntîndu-şi buzele groase, de negresă. Aştepta un băiat înalt, cu degete lungi şi pricepute, care zîmbi încurcat şi se trase într-o parte, lăsînd o doamnă cu părul violet să-şi aranjeze valiza supradimnesionată, umplută cu cărţi cumpărate la kilogram, de la o tarabă de pe Magheru. Avea întradevăr degetele lungi şi aştepta rezultatul unei audiţii, pianul fusese uşor dezacordat şi bărbatul mustăcios fusese mai tăcut decît sperase, dar nu mai conta, căci sonata se răspîndise în întreaga săliţă, ocupînd fiecare centimetru şi unduindu-se jucăuş, stîrnise aplauze peste aşteptări, sărutări mustăcioase pe obraji şi mîini transpirate unele peste altele. Roţile cloncăneau ritmic pe şine, pregătindu-se pentru următoarea staţie.
Maşina se opri cu un scrîşnet vesel, şiroaie de apă de ploaie scurgîndu-se peste parbriz, aşteptînd să se împrăştie pe asfalt. Autocarul întîrzia, dar nu-l deranja defel. Aşteptarea se pitise undeva, sub ficat, călduţă, scormonind încetişor împrejur, rîcîind peretele stomacului. O altă ţigară era strivită între degetele gălbui ale brunetei, bricheta scăpără cu un pocnet scurt, aşteptînd ca tutunul să se aprindă şi fumul să coboare vijelios în plămîni, ca apoi să se stingă neauzit. Fumul năvăli într-adevăr în bronhii şi tînărul se dădu jos din maşină, trîntind portiera.
Se făcuse opt jumate, stropii cădeau indiferenţi, abrutizaţi, iar autocarul se înclină periculos, stropind gardul unei case maro. Se redresă în final şi se opri icnind, pasagerii strîngînd cu degetele albite genţile, sacoşele, şoferul coborî drept în faţa tînărului.
- Aveţi o geantă roşie, pentru Petre?
- Îmi pare rău, azi n-am pachete... trebuia să primiţi unul?
Borcanul stă în colţul raftului, fără etichetă, cu capac alb, e auriu, e lipicios, e departe. Fata zdrobeşte violent ţigara cu vîrful pantofului, părul îi acoperă ochii, se întoarce nervoasă şi se repede spre uşa gării. Tînărul cel înalt, cu degete lungi, îi frămîntă buzele, dar aşteptarea e încă acolo, cucereşte încet-încet stomacul, esofagul şi năclăieşte limba.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...