te provoaca sa gandesti
..de multe ori
mi se pare ca m-am nascut prea tarziu, in vremuri prea mult grabite si concrete pentru mine... ma vad undeva in lumea medelenilor or... in cea din piesele lui caragiale cand timpul e un prieten asssa de bland cu tine... si vorba e domoala, mucalita pe alocuri.. si oamenii duiosi...
comentarii (12):
Living in the past
- de
Little Eagle
la: 22/11/2004 21:54:16
Hi de ho Boys&Girls,
Cristal si Mary,aveti dreptate.Uneori timpul isi joaca cartea pe ascuns in viata noastra,tricky. Personal ma consider un simplu calator prin timp,viata asta, in Ro. sau aici in USA,viata urmatoare cine mai stie unde.Pacat insa ca inapoi nu poti regresa in timp...dar poate ca e bine cum e orinduita soarta fiecaruia,nimic in creatie nu este intimplator. Inca de mic copil am avut o mare afinitate pt. indienii americani,cindva cu sute ani in urma am fost indian si soarta m-a adus azi in viata asta aici in America.Faptul ca am prieteni f. buni indieni nu este o intimplare.Uneori ma simt trist de parca am pierdut lumea toata din mine,stiu ca nu apartin acestor timpuri deloc. Pot avea o viata fericita si indestulata dar in mine uneori nu ma regasesc deloc,ma simt chiar strain de mine insumi.Viata materiala e de mica importanta pt. mine. Nu-mi traiesc viata depinzind de niste hirtii colorate care in esenta nu inseamna nimic. Cum vine asa o traiesc in orice conditii,nu voi fi alta persoana. Sint uneori trist pt. ca nu ma regasesc deloc si imi lipseste viata simpla libera in mijlocul total al naturii,mergind in paduri la vinat sau luptind pt. libertatea poporului meu indian. As vrea sa retraiesc acele vremi,fara electricitate,computer tv.masini,lume suprapopulata.Vreau sa fiu pe cal sa alerg de fericire lasindu-l sa ma duca unde vrea el,caci totul este cu mine si in mine,apartinind pamintului din care m-am nascut. Nu cunosc viitorul,dar am asa o intuitie ca voi retrai azi cum am trait sute de ani in urma.Doar atunci voi fi real constient de cine sint re -devenind eu insumi cel pe care -l caut de secole si de fapt de milenii. Mitakuye Oyasin(we are related). LOVE&PEACE, Ozzy
Eu cred ca trebuia sa ma nasc
- de
mya
la: 23/11/2004 01:14:28
Eu cred ca trebuia sa ma nasc in viitor. Poate da Domnul si nu ma mai nasc deloc (iar!) ;-).
Fara radacini...
- de
cosmina
la: 29/11/2004 16:33:28
Titlul mi-a atras atentia imediat ce l-am zarit, ca si cum cineva m-ar fi strigat. Dintotdeuna m-am simtit stanjenita in lumea prezenta, nu mi-am gasit si inca nu-mi gasesc locul, timpul actual este unul in care nu ma pot regasi, care nu-mi apartine... Poate m-as fi vazut intr-unul din peisajele lui Cehov, incarcate de melancolie si doruri ascunse, sau poate undeva la "rascruce de vanturi", acolo unde pe dealuri ravasite de-aceleasi vanturi, Emily Dickinson se plimba alaturi de cainele ei...Un timp mai bland...Gandurile-mi fug adeseori spre trecut, spre oameni si locuri care au apus demult...dar uneori simt ca traiesc in mine..Citeam undeva ca atunci cand traiesti in trecut in fiecare zi mai mori cate putin..Si totusi, daca de prezent ma simt atat de putin legata, daca sunt unul din acei "dezradacinati"...poate ca fiecare perioada a avut frumusetea si asprimea ei, dar parca azi s-au pierdut prea multe, parca Acest timp este mai aspru ca nici un altul...Te simti strain atunci cand cei din jur te privesc ca pe-o ciudatenie, uneori uimiti de ceea ce ai tu de spus, de ceea ce gandesti...Si-atunci, in incercarea de-a nu deveni ostracizat, de-a nu deveni "strain", incerci sa te schimbi, sa cauti "normalitatea"..Si se poate intampla sa te pierzi pe tine insuti in aceasta tentativa..
:)
- de
anisia
la: 06/12/2004 23:04:58
nu doar a timpurilor mele, dar si a locurilor mele...
am calatorit incercand sa gasesc raspunsul...dar fara succes... mai este un loc unde stiu ca trebuie sa ajung . simt ca acolo este sfarsitul semnelor de intrebare. e ca si cum cineva ma asteapta acolo ca sa-mi raspunda. nu e fantezie. e un sentiment.intr-o zi am sa ajung acolo!
anisia,
- de
Cristall
la: 07/12/2004 22:42:55
si unde iti doresti sa ajungi?
cristall,
- de
anisia
la: 08/12/2004 18:07:28
in Tibet...
poti cere sa te nasti cand ai
- de
sakamonku
la: 19/12/2004 18:32:22
poti cere sa te nasti cand ai vrea tu....dar pentru asta trebuie sa vezi filmul"peut-etre". a fost sapt asta pe tvr1 parca ,e frantuzesc si e fff interesanta ideea de la care s-a pornit
...mi-ai trezit amintiri vechi
- de
alura
la: 20/12/2004 08:13:19
Intr-o noapte mergeam tacuti pe o straduta veche din Bucuresti, fiecare cu gindurile lui si totusi impreuna. Am auzit atunci o melodie trista, o romanta veche . Atunci am constientizat ce simteam; ma simteam in alt timp, traiam in alt timp acele clipe dragi sufletului meu si nu doar eu. Pentru ca nu puteam fi impreuna in acest spatiu am cautat un alt timp sa ne consumam iubirea...
realitatea doare,la propriu
- de
(anonim)
la: 30/12/2004 20:06:13
Am ajuns deja in prapastia dintre ''adevarata'' EU si ''viitoarea'' EU!Ideea este ca nu stiu pe ce parte sa urc,unde e mai bine pentru mine!Oricum, trebuie sa ies cat mai repede pentru ca am impresia ca aici,jos,ramai fara ''chef'' de viata si nu te mai poate salva o tigara!
Nu esti singura,numai ca aceasta ''categorie'' de oameni nu este recunoscuta,face rau omenirii sa stie ca exista oameni care isi pun astfel de probleme...
la fel ca mine.........
- de
tara_a
la: 31/12/2004 01:36:22
la fel ca mine.........
Strain al timpurilor tale?
- de
Ice Queen
la: 31/12/2004 07:09:58
Trebuie sa recunosc,acest subiect imi este indeajuns cunoscut deoarece imi pun aceasta intrebare de fiecare data cand port o discutie,si subliniez discutie(dialog),ce are ca prim obiectiv "politica puntilor",schimbul de replici de la egal la egal,si nu conversatie,ce este o metoda de a intreba exact desprea ceea ce te intereseaza cel mai putin pentru a umple o tecere ce o consideri,din amatorism,stinghera.As putea probabil spune ca sunt totalmente straina unor timpuri ale rapiditatii,eficientei contra cronometru,ale consumului de bunuri,de resurese,de persoane,de concepte fara a avea remuscari privind efemeritatea acestora...As putea spune ca sunt un o straina a acestor timpuri descrise sumar...Dar imi puteti voi spune daca descrierea se potriveste timpurilor noastre,actuale sa le numim?Ati putea voi spune ca omenirea si indeosebi mentalitatea sa a suferit modificari cu adevarat majore "de la un timp incoace"?Totul se transforma,ati putea sa-mi spuneti,si nu v-as contrazice,insa oare a se transforma impune a se modifica?Nu cumva omul,fire conservatoare totusi in pofida multor "updatari",a gasit o metoda de a lua continuitatea ideologica si de a o numi "transformare" tocmai prin faptul ca nu se modifica in esenta?In definitiv,nici nu vad de ce ar trebui sa existe adevarate modificari..Va pun aceasta intrebare:modificarea-crima sau pedeapsa?Si trebuie sa recunoasteti ca binomul dostoievskian nu-l putem demola...
|
![]() |
Ei, hai sa va povestesc ceva daca tot am ajuns la destainuiri ;)
Eram zilele trecute la servici in pauza de prinz si rasfoiam un ziar, pe o pagina dau de tot felul de numere de telefon advertisind tot felul de firme, horoscoape. Formez numarul sub care era intrebarea ""vrei sa stii ce ai fost intr-o viata anterioara ? "". Infrigurata deci de emotii am dat acolo telefon.... Eram asa de nerabdatoare sa aflu in sfirsit ceva despre ce am fost !! Ce sint, stiam ..:)
O voce misterioasa m-a intrebat daca sint peste 18 ani etc pentru ca, ce voi afla s-ar putea sa aiba un impact psihologic asupra mea pe toata viata.... Le-am promis ca sint (;)...) si au inceput sa imi spuna cum, acum vreo citeva sute de ani traiam in Anglia, in timpul a nu stiu ce lupte interne de putere si eu , copila fiind ma ascundeam intr-un castel....
Am ascultat emotionata, tot. Cumva eram multumita cu explicatia care explica multe despre mine.... Se apropie o colega de mine si ii povestesc si o pun si pe ea sa dea telefon sa afle cite ceva despre trecutul ei.
Mai suspicioasa decit mine, si-a incercat si ea norocul....
Nu va spun dezamagirea mea cind robotul de la capatul celalat a inceput sa ii spuna si ei aceleasi lucruri spuse mie. Nici macar nu si-au dat osteneala sa schimbe banda sau textul sau ce stiu eu....:((...
....Eu totusi mai cred ca raspunsurile sint in presimtirile noastre...:))
We all have a role to play