Tiganii,aurul si diaamantele vol 2 (dui)

Ţiganii,
aurul şi diamantele
vol.2

de Samson IANCU





Rubinul
Aş avea multe de spus despre rubin, despre această piatră misterioasă şi frumoasă care reprezintă sângele şi vinul, această piatră deosebită cu duritatea 9, care te îmbie să cauţi adevărul în întreaga filozofie a vieţii.
- Tu crezi în Dumnezeu?
- Da, am răspuns fără să ezit.
- Pentru ce?
- Pentru că iubind viaţa, am descoperit că moartea este ultimul nostru personaj.
- Dar ce părere ai tu despre curajul acestui om, care a vrut să moară pentru ca tu să trăieşti?
- Părerea mea, este ,că El există.
- Eu l-am iubit şi m-am rugat mereu la El.Sângele ! era un rubin lichid , care s-a scurs din inima Lui in Graal.

Prefaţă
Dragă cititorule,
Am să încep partea a doua a cărţii « Ţiganii , aurul şi diamantele» cu o mică dedicaţie ţie şi celor dragi din întrega Românie. Povestirea mea este ca un miracol împlinit al unei vârste de peste 50 de ani, amintiri, fotografii, vise, prieteni, duşmani, fiind o parte din destinul meu, cu imagini preluate din viaţa de zi cu zi.
Să fie iubire?
Să fie regret?
Să fie ura?
Toate adunate înseamnă viaţă, şi să nu ai impresia că treci prin ea aşa cum vrei tu cititorule!
Ai încercat vreodată să plângi cu capul băgat în frunzele uscate?
Să spui o poveste în care sa te îndepărtezi de toţi oamenii şi apoi în final…în final ce vrei să faci?
Vrei să-ţi pierzi răsuflarea?
Cititorule ,ascultă ce spune firul ierbii când tu o calci în picioare, asculta respiraţia femeii,care te iubeste si care încă te mai ţine în braţe.
Iubire părăsită
Tu ai să plângi
Pentru sufletul meu
Sufletul meu pe care l-am vândut
Şi tu ai să înţelegi ce înseamnă să iubeşti pamântul
Unde m-am născut.
Poate ai sa-mi intelegi durerea
Aici printre străini, departe de casa mea.
Tu ai să râzi de mine
Şi plâng mereu
Că te-am părăsit
Supărat, m-am săturat
De străinătatea asta
Şi strig în noapte
După tine iubirea mea!
România mea.
Aşa se vinde sufletul române!
Aşa a fost
Aşa va rămâne
Ieri, azi şi mâine
În vecii vecilor
Aşa se vinde sufletul
Ca să se nască lacrimi
Să crească florile cu apă sărată
Venite din lumina ochilor.
Te iubesc !

Multe acţiuni si fapte din această carte s-au petrecut în realitate.Personajele mele sunt adevărate, exact ca şi oamenii pe care îi vedeţi zilnic pe stradă şi în filmele de acţiune, exact ca şi în viaţa de toate zilele când unii oameni se iubesc şi alţii se fac că nu se cunosc.De aceea am decis să nu scriu numele adevărat al unor personaje, indiferent cine sunt aceste personaje misterioase,că sunt ţigani, români, bulgari, sârbi, unguri, francezi sau alte naţionalităţi.
Mai scriu aici despre oameni buni şi răi, despre oameni care ne influenţează viaţa, despre oameni disperaţi de viaţă care sunt capabili să fure, să înşele, să ucidă şi să se ascundă nevăzuţi. Aceşti oameni indiferent cum sunt ei, ne modifica viaţa şi ne-o determină, iar noi oamenii de rând ne închipuim că aşa a fost lăsat de la Dumnezeu.
Şi pornesc eu de la o premiză că din generaţie în generaţie au existat regi, viceregi, guvernatori şi preşedinţi, ţigani conduşi de bulibaşa, şi alte minorităţi care luptă pentru supravieţuire.
Aşa se nasc întâmplări şi istorii, aşa se naşte aventura, printre oameni care n-au stare şi n-au linişte decât atunci când vine timpul acela, care prin excelenţă, pare un timp mort. Exact ca şi timpul petrecut de zeci de mii de ţigani şi evrei în Transnistria ; unde bunicii şi mama mea au fost trimişi pentru exterminare, acolo unde exista doar timpul mort al vieţii, unde nimeni nu calcula secundele şi minutele, zilele şi anii, timp masurat cu durere, care se scurge ca nisipul în clepsidră.
In Transnistria la Bug, pe malul unei ape, au dat ordin să-i extermine pe toţi , in acel pustiu se murea de foame şi de frig ; cine nu avea ce mânca, murea şi dacă murea ,nu era îngropat, era dat la câini şi la vulturi, trăgeau viermii si cainii din ei că şi ei erau flămânzi, iar seara adormeau împreună cu ţiganii ca să se încălzească. Frigul pătrundea până la oase şi dimineaţa erau alţi morţi, alţi morţi care nu mai aveau cum să calculeze timpul acela mort... Timpul care se înalţă din ce în ce mai sus, tot mai sus, ca o pasăre în zbor şi se întoarce din nou pe pământ cu viteza luminii, aducând cu el praful interstelar, furat de ţigani din inima unei stele în formare.