Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Vis - Femeia perfectă?


de Horea17 la: 16/08/2011 12:47:06
rezumat: Sunt nou pe aici şi mi-am spus să-mi postez şi eu visul care m-a trezit în această dimineaţă. Îmi pare un vis interesant. P.S. Ştiu că nu sunt prea talentat în a-mi aşterne visele, dar încerc şi eu ce pot.
voteaza:
Cuvânt înainte: Ştiu că visul e ciudat, dar l-am redat întocmai cum mi l-am amintit mai bine.


Începutul este foarte înceţoşat. Începutul este întotdeauna foarte inceţoşat. O încăpere. O încăpere ciudată şi întunecată. Simt apa rece până la brâu. Pesemne un fel de canalizare. Tocmai salvasem un prieten de la înec, ştiam asta, dar parcă acel gând nu era al meu, parcă era un gând străin, rătăcit în capul meu.

Continnuarea este şi mai în ceaţă. Lumină. Dulce lumină, ce-mi scaldă trupul în căldură. Mă îndrept undeva. Da, mă îndrept spre acea femeie cu chipul întunecat şi neclar. Seamănă cu mama. Femeia stătea aşezată pe un scaun alb din lemn, la o masă lungă, albă, asemenea scaunului. Aveam nevoie de ceva. O, da, apă oxigenată, pentru a-mi curăţa rana din palmă. Rana din palmă? Deci asta este durerea aceea ascuţită din palma dreaptă. Femeia îmi înmână o sticluţă de apa oxigenată, fără ca vreunul din noi să fi scos vreo vorbă. Îmi torn jumate din conţinutul sticluţei maronii în palma rănită. Ciudat, mă aşteptam să doară, dar nu simt nimic. Lichidul cristalin îmi curăţă sângele din palma zgâriată şi plină cu înţepături. Nu numai sângele, ci şi nişte cioburi de sticlă, care acum câteva secunde nu erau acolo.

Unde eram? Din nou acel sentiment ciudat, iar gândul străin îmi invadă pentru a doua oară creierul. „La casa bunicului”, spune el. Da, avea dreptate, în dreapta mea văd casa bunicului. Mă aflu în curtea casei. Dar nu seamănă deloc cu casa bunicului şi totuşi asta era. Ştiam asta, eram sigur, gândul străin îmi spusese. Mă uit în faţă. Nici curtea nu semăna deloc cu cea a bunicului. Curtea bunicului era... era... era diferită. Nu-mi amintesc cu ce era mai diferită de curtea pe care o văd în faţa ochilor, dar era diferită. Şi totuşi, era curtea bunicului. O curte plină cu iarbă cât vezi cu ochii... ba nu, iarba se termina dupa câtiva paşi şi se transforma în nisip. Iar dupa mai mulţi paşi de nisip, era un port micuţ, foarte micuţ, la marginea unui lac.

Şi atunci se întâmplă, ceva de mult timp aşteptat, de foarte mult timp. „Au ajuns.” Cine a ajuns? „Ele”, îmi răspunse gândul străin. O, da, cum am putut să uit, ele. Acum îmi amintesc, vorbisem recent cu ele şi îmi spuseseră ca urma să sosească curând. Mă întorc pentru a mă uita la ele. Nu pot vedea clar câte sunt, cam vreo trei-patru fete, toate frumoase cu ochi vioi şi zâmbete aşternute pe feţele parcă iluminate. Erau de aceeaşi vârstă cu mine, din câte observasem la prima vedere, oricum nu ele erau importante. Nu, nu ele.

Cea importantă era la câtiva paşi distanţă de ele, strălucind de mii de ori mai puternic decat ele. Cel mai tare îi strălucea părul. Părul acela lung şi puţin creţ, dar totuşi drept, de o culoare ba roşcată închis, spre brunet, ba roşcat deschis spre blond, culoare parcă schimbându-se cu fiecare pas făcut de ea. Pas? Se îndreaptă spre mine. Ochii... Ochii păreau a avea aceeaşi putere ca cea a părului, odată preschimbându-se în două smaralde, odată în două safire. Nu văd exact cu ce este îmbrăcată, pare a fi o rochie alba, foarte simplă. Nici măcar nu mi-am dat seama că celălalte se despărţiră de grup şi plecaseră care încotro.

Dar ele nu contau. Nimic nu mai conta. Aproape nimic. Ea conta, singura care conta, cea mai imporantă pe lume. Îmi zâmbeşte. Cel mai frumos zâmbet care l-am văzut vreodată. Cel mai strălucitor, cel mai cald şi cel mai fericit. Atât de frumoasă...

Totul deveni înceţoşat dintr-odată. Nu o mai pot vedea. Vreau să o văd, trebuie să o văd! Şi mai ceţos... O aud chicotind... foarte ceţos... un ultim gând îmi străbătu capul:„Atât de frumoasă...”. De data aceasta nu mai era gândul străin, era proriul meu gând, singurul meu gând. Alb. Negru. Mă trezesc.

“Nuuuuuu!”

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (7):


sincer - de zaraza la: 17/08/2011 01:11:04
pe nimeni nu intereseaza visele altora. toti le avem pe ale noastre.
#618867 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
vis. - de sandtrout la: 17/08/2011 20:03:14
am avut si io cateva dinastea, diferite frumoase, diferite ipostaze, acelasi rezultat. vise ude cica le zice. acu', despre scriere(cu toate ca n-am nici un drept/calificare sa critic ori sa apreciez) o spun in calitate de cititor: in afara de atmosfera super-cheesy din ultima parte, pe care nu toata lumea o gusta, textu' prinde. curge frumos si ma si vedeam printre iele ori alte creaturi legendare, pana cand m-ai adus undeva la granita dintre Twilight si Vampire diaries(nika rau in asta, repet, pentru cine gusta genu'). cat despre femeia perfecta... ashe ceva nu avem la inventar. s-au terminat de cand cu deschiderea granitelor, cand s-au dat toate la export.
gl cu scrisu'
#618900 (raspuns la: #618867) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Mulţumesc - de Horea17 la: 18/08/2011 10:51:43
Vă mulţumesc pentru părerile sincere amândurora.

Pentru mine ceea ce contează nu este visul, adică pe acesta l-am împărtăşit doar din simplul motiv că mi s-a părut puţin mai deosebit.
Am vrut să văd mai mult ce părere aveţi despre stilul în care l-am scris, căci am de gând să încep să scriu câteva povestioare scurte, short stories sau ceva asemănător şi voisem să ştiu dacă ar ieşi ceva frumos scrise într-un stil asemănător.

sandtrout: mă bucur că ţi-a plăcut o parte din text, dar ai putea să specifici mai exact ce părţi nu ţi-au plăcut din el? Mi-ar fi de mare folos, pentru a nu mai repeta aceleaşi greşeli.

Mulţumesc din nou pentru opinii.
#618918 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Horea - de sandtrout la: 18/08/2011 21:35:08
lucreaza la descrieri, "crosheteaza" pe langa substantiv, foloseste mai multe figuri de stil. textul va suna si va arata mai bine. am mai zis, imi pare curgator, fundatia se afla acolo. construieste pe ceea ce ai deja. si btw, nu te lasa descurajat de nimic:)scrie.
#618933 (raspuns la: #618918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sandtrout - de Horea17 la: 19/08/2011 07:47:42
Mulţumesc mult
#618952 (raspuns la: #618933) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Horea, - de PROUDFRECKLED la: 19/08/2011 14:25:56
te vad logat dupa atitea zile, asta-mi zice ca te intereseaza feedback. Mai publica, la textuletul asta s-a spus cam tot ce se putea spune.
#618955 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
PROUDFRECKLED - de Horea17 la: 19/08/2011 15:09:02
Cred că voi continua cu un short story, daca nu un prolog de roman sau ce-mi va veni în gând, oricum cum am ceva terminat, voi publica aici pe site.
#618956 (raspuns la: #618955) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...