Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

INFERNUL ROSU


de florin badican la: 20/11/2011 22:31:23
rezumat: VOL I DRAGOSTE SI RAZBOI
taguri: oameni si lupi fragment 10 Salonul 
voteaza:
OAMENI ŞI LUPI

Fragment 10


Abia spre seară a încetat să ningă; Norii şi-au cătat de drum, vântul s-a mai potolit, iar peste ţară s-a lăsat gerul care prevestea îngheţul nopţilor cu lună plină; Ca întotdeauna, astrul vieţii s-a îndurat de ţărani; Din tolba-i de aur scoate câteva săgeţi de foc şi în doar câteva ceasuri topeşte toată zăpada şi o parte din ghiaţa care de o bună bucată de vreme împovăra inutil sufletul românilor; Din păcate însă, bucuria ţăranilor din satul Domneasca n-a durat prea multă vreme; Mai erau doar câteva zile până la sărbătoarea Crăciunu-lui; Iarna care da târcoale, s-o abătut peste lume şi sat; Era încă lumină când, primii fulgi de zăpadă începură a cădea din cerul plumburiu, anunţând vifor-niţa ce avea să se dezlănţue; Rafale puternice de vânt, spulberau zăpada care cădea fără contenire din norii care nu întâmplător se prăvăleau peste munţi şi peste sat; A nins toată noaptea şi s-a oprit doar a doua zi spre seară; Vân-tul se mai potolise puţin iar norii epuizaţi după ce într-un răstimp atât de scurt cernuseră milioane de steluţe argintii, stăteau grămadă peste satul ima-culat; Se înoptase când, un individ îmbrăcat într-un cojoc de oaie ţurcană, intra pe poarta conacului Domneasca; Grăbit din cale afară, nepoftitul nici măcar n-a încercat să execute ordinul Vizigotului care lăsând deoparte sticla cu ţuică, încerca să coboare cât mai repede cu putinţă din foişorul de pază; Oprindu-se în uşa unui grajd, străinul care poza într-un comandant rămas fă-ră armată, a început să strige la un biet grăjdar:
-Culaeee, unde mama dracu dormitezi mă boule? Băăă, dă nu vrei să-ţi croiesc câteva pă spinare, scoal mai repede dân culcuş.
Auzindu-se strigat şi recunoscând vocea care nu odată-l ameninţase cu bătaia, sărmanul grăjdar sare ca ars din locul unde abia dacă aţipise.
-Mata eşti dom Bade? Păi venişi taman acuşa în prag dă iarnă, întreabă şi nu fără motiv întemeiat grăjdarul Culae?
-Eu bă ţugulanu dracului; Ce măta în cur, chiar nu mă mai cunoşti? La cât eşti dă prost şi dă mare dobitoc, nici nu m-ar prinde mirarea.
-Ce dracu să fac dom Bade? Aşa m-a făcut muică-mea.
-Bine bă dobitocu dracu, dar te-a făcut mai prost ca oaia beată.
-Ştiu dom Bade, dar mata de ce Dumnezeu venişi atât de rătutit? Doar nu dăduşi dă cine ştie ce belea, taman în prag de iarnă.
-Dădui dă măta! Mai taci dracu dân gură şi pregăteşte două perechi dă cai; Înţelegi mă bou dracu, sau poate vrei să te bumbăcesc oleacă?
-Am înţeles dom Bade, dar ce Doamne iartă-mă faceţi cu caii?
-Băăă, răspunde nervos argatul, fac pă dracu să te mănânce.
-Bine domnu Bade, dar dă ce dracu să mă ia Sarsailă? Iaca-i pregătesc, dar mai întâi să-l anunţ pă conaşu cum că trebuie să plec cu caii.
-Mă bou dracu, ordonă argatul cu aceeaşi voce aspră, tu pregăteşte caii mai repede; Cu boieru vorbesc eu; Acum ai înţeles mă tâmpitule?
Două ore mai târziu, caravana care în zori de zi plecase din Vlaşca, o-preşte în faţa intrării principale; Mai îngheţaţi ca în multe alte dăţi, oaspeţii care abia dacă coborâseră din maşinile poate la fel de îngheţate, încercau să-şi dezmorţească piciorele rebegite în atâtea ore de mers; Văzând cum stau ca nişte statui părăsite până şi de sculptorii care făceau avere la vremea renaşte-rii medievale, boierul care tocmai venise în întâmăpinarea distinşilor oaspeţi le urează bucuros:
-Bine aţi venit dragilor! Dar ce faceţi, nu urcaţi nici măcar câteva trep-te? Doar nu vă e teamă de-un eventual dezgheţ; Argat Badea, ordonă boierul Marghiloman Alexandru, în timp ce bucuros cobora treptele care din totdea-una separau categoriile societăţii româneşti, dacă nu vor să-mi onoreze casa special pregătită, i-ai cu biciul care te-a făcut celebru şi temut.
Din grupul îngheţaţilor se desprinde cu o vioiciune demnă de invidiat, domnişoara Paulina Vlăsceanu; Scăpând nu prea uşor din îmbrăţişarea boie-rului Marghiloman, frumoasa domnişoară abia dacă reuşea să exclame:
-Sărut mâna şi bine v-am găsit domnule Marghiloman!
-Ce plăcere să te revăd frumoasă domnişoară, raportă încântat fostul o-fiţer, după care jucând cu multă dăruire rolul de gazdă primitoare, îi îndeam-nă pe oaspeţi să intre cât mai repede în casă!
În timp ce-şi dezbrăca şuba bună numai pentru vreme de iarnă, boierul Vlăsceanu exclamă faţă de muntenii care aveau aceeaşi credinţă:
-Alexandre dragule, la voi este iarnă serioasă! Aici totul este alb şi atât frumos, în timp ce la noi vremea se scaldă în bălţi mocirloase.
-Şi ce-ai vrea Vlăscene, întreabă boierul care bucuros îşi îmbrăţişa mai vechiul prieten, să fie numai primăvară în inima românilor?
-Bine te-am găsit dragule, dar aici viaţa este în bună rânduială?
-Încă nu ştiu despre ce fel de rânduială vorbeşti, raportă fără prea mul-tă convingere boierul Alexandru Marghiloman, dar din fericire liniştea încă n-a dispărut de pe însoritele plaiuri carpatine.
-Însamnă c-am nimerit bine domnule Marghiloman, încearcă să-şi ara-te bucuria doamna Adelle Vlăsceanu; Doar pentru asta-am venit!
-Cum nu se poate mai bine scumpă doamnă Adelle Vlăsceanu şi întru-cât nesuferitul dumneavoastră soţ are orbul găinilor porumbace, daţi-mi voie să vă îmbră-ţişez şi să vă complimentez cu toată sinceritatea care mă obligă să cred doar în ceeace văd: Doamnă, pentru aceste vremuri arătaţi minunat.
-Bună seara şi vă mulţumesc frumos domnule Marghiloman, salută cu un zâmbet vădit provocator doamna Adelle Vlăsceanu; Mă iertaţi domnule, dar dumneavoastră mă flataţi într-un fel care mă dezarmează.
-Dimpotrivă scumpă doamnă Adelle Vlăsceanu; Sunteţi prea frumoasă pentu un burtos care numai Dumnezeu ştie cum a reuşit să vă păcălească.
-Domnule Marghiloman, răspunde cu invidie feminină distinsa doam-nă, frumuseţea de care numai dumneavoastră vorbiţi cu atâta plăcere mas-culină, este apanajul domnişoarei care ţinând morţiş va îmbrăţişat în premi-eră, doar ca să emane căldura care se ascunde sub ghiaţa de suprafaţă.
-Pentru ce atâta modestie doamnă Adelle Vlăsceanu, întreabă şi nu fă-ră motiv distinsul boier muntean? Să înţeleg că sunteţi geloasă şi pe nepoata care fiind o frumuseţe cum greu mai poţi găsi, pun rămăşag că într-un viitor nu prea îndepărtat va înrobi o mulţime de bărbaţi?
Puţin mai retras, un bărbat de o distincţie ceva mai aparte, aştepta răb-dădor să fie prezentat de boierul care din pricini care ne scapă, insistase atât de mult să-l însoţească în vizita ocazionată de petrecerea sărbătorilor de iar-nă; Ghicindu-i gândul care de-acum nu-i da pace, stăpânul conacului din sa-tul Vlaşca, se adresează cu oarece mândrie distinsei gazde:
-Alexandre dragule, la vremea când oasele noastre îmbătrânite au scă-pat de frigul iernii şi de biciul vântului care de la o vreme suflă cu putere din stepa rusească, fii bun te rog şi dă-mi voie să ţi-l prezint pe domnul senator de Vlaşca şi pe care după câte ştiu, îl chiamă Teodosiu Vladimir.
-Domnule senator, urează boierul care jovial ca totdeauna întinde mâ-na distinsului oaspete, fiţi bine venit într-un ţinut cu grâu şi porumb mai pu-ţin, dar încărcat cu mai multă istorie naţională.
-Mă bucur să te cunosc scumpule, răspunde zâmbind frumos senatorul de Vlaşca, iar asemenea vorbe le-am auzit într-o împrejurare ceva mai veche şi mereu prezentă în conştiinţa românilor.
-Multe mai aud românii cu oarece simţire şi cum văd că îi împărtăşiţi cuvântul, presupun că-l cunoaşteţi bine pe conul Mihalache.
-Uneori mai avem şi păreri contradictorii, răspunde pe măsură senato-rul Teodosiu Vladimir, dar asta nu ne împiedică să fim prieteni.
-Aşa-i domnule dragă, dar şi politica-şi are chichiţele ei; Altfel poate fi orice numai politică nu, răspunde motivat distinsul boier muntean.
-Când am plecat din Vlaşca, se lamentează cu o vădită amărăciune bă-trânul senator, am crezut că voi fi liber măcar câteva zile.
-Bine, dar de unde atâta libertate? Doar sunteţi politician.
-Chiar aşa scumpule; În fiecare zi mănânc politică pe pâine.
-Foarte bine domnule senator, dar cel puţin să fie cu folos.
-Oarece speranţe încă mai sunt dragul meu, dar cum de la o vreme m-am săturat de politica românească, cel puţin de sfintele sărbători să pot scă-pa de capcanele care în Bucureşti mă pândesc la tot pasu.
-Ştiu domnule senator, intervine motivat boierul Vlăsceanu, în timp ce păşea în salonul pregătit special pentru distinşii oaspeţi, dar nu cred că-i bi-ne să stricăm bunătate de pâine ţărănească, c-o politică de moment.
-Bine dragule, numai că momentul despre care vorbeşti cu aceeaşi fi-rească detaşare, este hotărâtor pentru viitorul neamului românesc.
Dintr-un respect datorat rangului social, boier Vlăsceanu era urmat de doamna Adelle, de domnişoara Paulina, de senatorul Teodosiu Vladimir, dar şi de argatul care venea însoţit de nevastă; Furioasă, Aneta îl trăgea de mână pe caporalul care dându-şi în petic, urmărea din priviri mirajul iubirii; După ce-i omeneşte cum se cuvine, boierul Marghiloman îşi invită oaspeţii în ca-mere bine încălzite şi dotate cu paturi confortabile; Simţind că este împins la marginea societăţii româneşti, argatul Badea preferă camera în care dormise iepureşte, încercând să-l mulţumească pe stăpânul conacului din Domneas-ca; Cu sticla-i prăfuită şi afumată, lampa îi amintea de vremea când primise dregătoria de argat; Văzând cum sta agăţată pe un perete scorojit şi murdar peste măsură, argatul Badea Vasile ordonă cu aceeaşi voce aspră:
-Fă muere, şterge sticla c-o buca dă cârpă şi aprinde lampa.
-Mă Vasile, dacă boieru Marghiloman nu prea mai are ochi şi pentru familia noastră, măcar noi să ne mai vedem din când în când, raportă vădit ofensată doamna Aneta Badea, în timp ce la lumina unui muc de lumânare, încerca să pregătească lampa românului sărac.
-Păi bine fă muere toantă, tu ce mama dracu vrei să ne mai facă boieru Marghiloman? Doar stăturăm la masă cu toate mărimili dacilea.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


part one - de Intruder la: 21/11/2011 09:04:14
ghiaţa

Crăciunu-lui

vifor-niţa

Ce măta în *

dom Bade

ima-culat

fă-ră armată

Văzând cum stau ca nişte statui părăsite până şi de sculptorii care făceau avere la vremea renaşte-rii medievale

în ceeace văd

După ce-i omeneşte cum se cuvine, boierul Marghiloman îşi invită oaspeţii

dregătoria de argat (LOL!)

Fă muere, şterge sticla c-o buca dă cârpă (LOL si COOL)


etc.
#625349 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
part two ...(auto?)recenzia - de Intruder la: 21/11/2011 09:06:44
"In viata noastra agitata, cititul a devenit un lucru destul de rar intalnit, de aceea generatiile nu mai considera cititul un hobby. Trebuie sa dezvoltam cu siguranta din nou acest lucru.
Infernul Rosu-florin Badican
Usor, usor cu creionul pe hartie Infernul Rosu-florin Badican a fost dezvoltata, pentru a da lumina generatiilor viitoare, prin dezvaluirea cunostiintelor si cercetarilor amanuntite pe care autorul le-a realizat si le-a trait..
Nu orice carte este un succes pentru toti, insa poate fi un succes pentru cei care sunt interesati de ea, de aceasta carte poate fi interesat oricine, cu atat mai mult cu cat Infernul Rosu-florin Badican este o carte foarte interesanta, care merita citita din coperta in coperta.
In fiecare zi, Infernul Rosu-florin Badican este o carte care iti poate lumina mintea si inima, te poate scoate la lumina de la capatul tunelului aventurilor de zi cu si si care poate face din tine un om destept.
Infernul Rosu-florin Badican a fost scrisa pentru lungile dupa-amiezi de vara, intr-un hamac la umbra unui copac umbros. Uita de griji si relaxeaza-te in compania acestei minunate si placute carti.
Infernul Rosu-florin Badican este o carte care iti deschide si ochii si mintea, de aceea merita sa o ditesti in intregime fara sa te intrerupi..
Crezi ca ne poti spune la ce se refera Infernul Rosu-florin Badican? Este ea definitorie pentru lumea in care traim? Autorul a fost destul de concludent? Daca nu raspunzi cu usurinta acestor intrebari, inseamna ca trebuie sa mai treuie sa citesti mult mai mult.
Citeste Infernul Rosu-florin Badican
Stiai ca Infernul Rosu-florin Badican este o carte foarte buna, in care autorul dezvaluie tainele gandirilor si studiilor sale? O carte care merita cu toata consideratia sa o citesti?
Cand esti in fata calculatorului, in loc sa pierzi timpul cu diverse lucruri care iti consuma timpul, mai bine incerci sa citesti o carte de calitate, cum este Infernul Rosu-florin Badican si nu vei regreta in nici un moment ca ai facut aceasta alegere.
Citind, timpul curge lin si dupa ce ne dezmeticim din calatoria avuta in cuprinsul cartii, vom observa cat mai este de citit si cat putin timp mai avem pentru a parcurge si mai multe carti."

http://www.carti-online-gratuite.eu/cartigratuite/615254/infernul-rosu-florin-badican
#625350 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
qed - de Intruder la: 21/11/2011 09:10:00
si bafta la lansare!
...iti recomand lebraria Eminescu din Bucurejti.
traiasca natiunea romana si valoarele ei, hip hip ura...si la gara.
#625351 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...