Nu cred ca sunt singura care iubeste "Pe aripile vantului". Am citit-o si am recitit-o mereu cu aceeasi placere... contextul se potriveste oarecum Romaniei postrevolutionare, iar cartea ramane memorabila nu numai prin actiune, dar si prin viabilitatea personajelor: mai toti ne incadram intr-o categorie, mai toti suntem fie Rhett Butler, fie Ashley daca vine vorba de barbati, fie Scarlet, fie Melanie cand e vorba de femei. Intalnesc zilnic tot felul de oameni si e interesant cum foarte multi se incadreaza perfect intr-unul din tipare.

la 13 ani dupa ce-am am citit prima data cartea lui margaret mitcahel,, destinul m-a dus, absolut intamplator, in atlanta, orasul lui scarlet si-al noptilor mele pierdute "pe aripile vantultui"; si da, sudeul este asa cum era descris in carte si casele sunt din caramida rosie si exista strada piersicului, e principalul bulevard din atlanta; am plans de fericire si amintiri rascolite cand m-am vazut pe strada piersicului.
Nu am crezut ca exista si n-am crezut ca voi ajunge vreodata sa vad unde a locuit eroina mea preferata. Si e adevarat ca personajele din carte au corespondent in viata reala, pentru ca nu stiu de unde a aparut un r. buttler in viata mea, tocmai acum dupa ce ce m-am casatorit. Simt ca se reia povestea, la alte dimensiuni, in alte timpuri si cu alte personaje, dar se reia. Si doare, nu stiu de ce, dar doare si n-am cui sa ma destainui.

"Si doare, nu stiu de ce, dar doare si n-am cui sa ma destainui".

Pe mine m-ai facut deja curioasa. De ce nu ne spui noua?

Cum poti intriga un copil la a citi? Exact cum facea tatal meu cand eram mica: imi povetea cate ceva dintr-o carte pana in momentul in care devenea interesanta, sau se complica putin actiunea... apoi nu mai spunea un cuvintel, decat "Cartea e in biblioteca" si a mers... Prima carte citita:"Colt Alb" Jack London, dar pe atunci eram mica, mult prea mica, treceam in clasa a-II-a.
Au urmat apoi "Legendele Olimpului", si povesti
"Satra" m-a marcat intr-un fel sau altul, m-a invatat sa am respect, nu-mi amintesc de cine e scrisa...
Alexandre Dumas, Florence barclay, Zevaco,Guy de Maupassant, James Clavell cu Shogun care mi-e revelat niste adevaruri despre viata.
Desi criticat de multi pe acest forum, Coelho mi-a deschis apetitul pentru literatura, m-a determinat sa transform in cuvinte pe o foaie sentimentele... Dan Brown mi-a placut de asemenea foarte mult, tocmai pentru ca este o carte care te face sa crezi ca citesti ceva de calitate si imbina mai multe stiluri.
Mihail Drumes... Ionel Teodoreanu-Lorelei, pe care as reciti-o oricand

Focul face apa sa zboare

De cate ori citesc romanul imi schimb viziunea asupra personajelor. Daca initial Scarlet nu mi-a fost prea simpatica, acum am ajuns s-o compatimesc. 14 ani a avut umarul potrivit langa umarul ei si a purtat ochelari de cal... asa ca mi-e mila de ea. A fost puternica in multe privinte, dar a fost lipsita de intelepciune. Diplomatia i-a lipsit cu desavarsire.
Nu stiu in ce masura seamana povestile voastre, fiindca Scarlet l-a intalnit pe Rhett inainte de a se marita... Oricum, iti doresc o rezolvare fericita a problemei. Te asteptam cu detalii.

"Cel mai iubit dintre paminteni" pe care o recitesc periodic. Apoi sunt multe altele, Cei trei muschetari, si "Dupa douazeci de ani" cind tin minte ca am plins atunci cind am terminat cartea...vroiam mai mult...Am citit mult, ascunsa de parinti sub plapumi cu lanterna...sau in podul bunicilor pe patul de fier al strabunicului...
Si ca si un fapt divers...ca tot veni vorba de "Pe aripile vintului" si poate nu ma veti crede, dar eu, inca nu am intilnit nici un american, dar nici unul care sa fi citit romanul....ce sa mai vorbim de Twain, London...

"portretul lui dorian gray" -oscar wilde;"paul et virginie" -Bernardin de Saint-Pierre;"mataniile"- florence barclay; "ciresarii";"camasa lui christos"

poate cel mai bine te destainui unei persoane pe care n-o cunosti;poate un "strain" te ajuta mai mult decat crezi;doar ca e asa o dezordine in gandurile si sufletul meu,incat prefer sa nu ma gandesc, decat sa ma gandesc si sa nu stiu ce trebuie fac. Poate e doar o toana, dar nu mai sunt adolescenta sa am toane;si totul a pornit de la o calatorie in atlanta;acolo, am "retrait" povestea din "pe aripile vantului" - si am avut revelatia a ceea ce mi se intampla acum si nu vreau sa recunosc. Am ajuns sa ma indragostesc ca o adolescenta de un prof al sotului meu (venit aici la un doctorat).Visul meu a fost sa corup un prof in facultate, dar atunci nu mi-a mers.Si este exact un rhett butler si de ce ti-e frica, de-aia nu scapi, right?

Ultimile carti care m-au facut sa privesc putin altfel viata de zi cu zi: Achimistul de Paulo Coelho, Profetiile de la Celestine de James Redfield.
P.S Intr-o librarie din New York am vazut una din cartile lui Mircea Eliade, lucru care m-a bucurat foarte mult!

pai m'au marcat multe carti...magicianul lui fowles,stapanul inelelor.....degeaba radeti pentru ca nu era chiar cel mai mare idiot profesorul tolkien daca a ajuns cine a fost......bacovia in mod clar.....citeam nopti la rand......cioran....pe culmile disperarii mai ales.....apoi cartile clasice...marquez...hesse....llosa...

Of, ai grija, te rog. Stii de ce? Poate asta s-a intamplat si datorita faptului ca sotul tau nu e tocmai ceea ce ai visat tu. Deocamdata ti-ai faurit, probabil, o imagine despre proful asta, o imagine care se potriveste perfect intr-un tipar aflat undeva in mintea ta. Insa realitatea poate fi foarte diferita. Dezacordul cel mai grav este tocmai cel dintre real si imaginea pe care ne-o facem despre acest real. S-ar putea sa ai surprize, si nu din cele mai placute, daca te lasi dusa de val... :(
Te mai astept...

din pacate - sau din fericire - sotul meu este un tip super!sincer, apartine acelei generatii romantice si manierate si tot ce vrei. Dar, se pare ca uneori, ni se uraste cu binele, pentru ca "tipul" nu are nimic,face parte din acea categorie de "common people",dar are "un nu stiu ce si-un nu stiu cum" vorba lui eminescu, care mi-a dat viata peste cap; si ma trezesc cantand dimineata si sunt vesela tot timpul si sunt mai toleranta cu cei din jur si ... e bine! dar nu e bine!
n-am mers niciodata dupa tipare, din contra, urasc tiparele;asa incat, nu stiu ce s-a trezit in subconstient acum.

Te-ai indragostit... asta e. Nu stiu de cat timp il cunosti; asteapta sa il cunosti mai bine si cu timpul ii vei descoperi si defectele, ca nu poate fi el perfect! Si mai ales nu te grabi sa dai cu piciorul intr-o casnicie care merge bine, din cate inteleg... Incearca sa redescoperi frumusetea sotului tau, aminteste-ti ce te-a facut sa te indragostesti de el la inceput, rememoreaza cele mai tandre momente cu sotul tau, fa lucruri marunte sau mari pentru sotul tau, nu-l lasa pe Rhett sa puna stapanire pe mintea ta... Atat pot sa-ti spun deocamdata... Succes.

saru'mana!

Fiecare virsta si-a avut cartile ei, in ce ma priveste. Si entuziasmele legate de ele. Citate date cind ma aflam intre amici. Pe un Lemmy Caution il citesc si azi. Am citit cam fara noima. Ce mi s-a potrivit. Nu-mi pare rau. Zilele astea am aruncat Demonii lui Dostoievski. N-am nimic cu el (poate doar numarul de pagini), dar daca de 15 ani il am in biblioteca si nu reusesc decit sa-l frunzaresc, inseamna ca nu-s de aceasta carte. E neplacut sa ti-o recunosti, sa o recunosti altora, dar asta e situatia.
Nu stiu de unde m-am ales cu ideea ca daca nu mai citesti, si daca mai ales nu citesti carti serioase esti un ins de doi lei. De la o vreme (am aproape 50 de ani in buletin) accept sa citesc doar ceea ce imi place. Poate sa fie si un ziar interesant. Daca asta mi se potriveste, la ce mi-as cravasa interiorul?
Revenind un pic la cestiune, au existat carti care m-au marcat. Dupa ani le-am descoperit "slabiciuni" (cazul lui JJ Rousseau), dar nu le-am hulit. De vreo 5 ani de capatii in existenta imi sint niste carti de psihologie. Alea mi se potrivesc.
Nu-s de ce tzin sa inchei precum Gai Luron, din Pif-urile de altadata: "La vie est belle".

zevaco?? Ce amintiri.... cum am mai devorac cavalerii pardaillan. Tu cate volume ai descoeprit in ciclu? Eu am gasit 7. Eram disperata pe la 13 ani cand am descoperit cartile astea.

Gai Luron, Pifurile... mi-ai adus aminte de niste lucruri de mult uitate ! Ce colectie am avut ! Ei bine da, pifurile mi-au marcat existenta si mi-au imbogatit enorm vocabularul francez;))
==================================================
"Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham) "

Mizerabilii!! o carte pe care sper sa nu o uit niciodata! Daca va fi asa....prmit sa o recitesc!
Fiecare carte mi-a marcat intr-un fel sau altul existenta

The only thing worth winning is a FRIEND!

Cred ca fiecare carte citita ne marcheaza intr-un fel sau altul existenta.Avem tendinta de a ne cauta modele in personajele din carti,de a ne identifica cu ele,de a ne comporta asemenea lor.

Cred ca in fiecare carte citita se gaseste ceva care sa ne marcheze, mai mult sau mai putin, existenta, sa ramanem cu o idee, o traire interesanta, care sa ne urmareasca mai apoi, de-a lungul vietii. Insa, sunt si acele carti deosebite, care ne impresioneaza puternic, cartile de suflet. Cartea mea de suflet, ramane pentru moment, inca nedetronata, "Alexis Zorba - Nikos Kazantzakis".

Poate o sa va surprinda ceea ce va voi spune acum dar mie inca imi place sa citesc Povesti nemuritoare. Si stiti de ce? Pentru ca asa am descoperit placerea de a citi.
O carte buna e pentru mine un prilej de inaltare, de incantare sublima si de cele mai multe ori e ca un balsam, ma calmeaza, ma linisteste. Sunt carti care ma emotioneaza pana la lacrimi, carti care ma fac sa tresar, carti care ma fac sa rad in hohote.
Carti de capatai ar fi multe si fiecare din ele mi-a marcat existenta mai mult sau mai putin. As enumera doar cativa autori: Mircea Eliade cu "Maitreyi" si "Nunta in cer" sau cu proza fantastica "La curtea lui Dionis", "Sarpele", "Intoarcerea din rai" si nuvela "La tiganci", Camil Petrescu cu-a sa drama "Jocul ielelor", Ionel Teodoreanu cu ciclul "La Medeleni", Mateiu Caragiale cu-al sau "Crai de curte veche",H.R. Patapievici cu al sau "Zbor in bataia sagetii", Gabriel Liceeanu cu "Jurnalul de la Paltinis", Surorile Bronte cu "La rascruce de vanturi", "Jean Eyre", John Fowles cu "Iubita locontenului francez", Paulo Coelho cu "Alchimistul", "Veronica se hotaraste sa moara" si multi altii...
Ca poeti imi plac Eminescu cu "Epigonii", "Luceafarul", "Floare Albastra", "Memmento mori" etc si etc..., Alecsandri cel "vesnic tanar si ferice" cu ale sale "Pasteluri", George Cosbuc, Octavian Goga cu poeziile din volumul "Ne cheama pamantul", Tudor Arghezi cu poezia "Testament", George Bacovia: "Plumb, "Lacustra" ...Vasile Voiculescu :"In gradina Ghetsemani", Ion Barbu: "Oul dogmatic", Labis cu "Moartea caprioarei", Nichita Stanescu cu "Leoaica tanara, iubirea"", "Elegia a opta, Hiperboreeana"...
Imi place Caragiale care e mereu actual si "la moda". Si da, mai imi plac unele proverbe si zicale romanesti.
Deja am spus prea multe si poate ar trebui sa las loc si pentru altii. :)

As putea spune ca iubesc cartile. Ca fac parte din viata mea. Dar nu vreau sa vorbesc despre cartile de literatura - despre care s-au facut destule comentarii, bune, si la locul lor. Sunt si altfel de carti. Misterioasele si puternicele carti de magie, sfintele carti religioase si infamele carti secrete despre arta razboiului si a politicii. Pe cele adevarate nu o sa le gasiti niciodata in librarii sau biblioteci. Sunt carti interzise care abia de mai au un exemplar complet in lume - si acela ascuns cu mare grija de vreun ordin secret ca nici numele nu i se stie, sau de vreun colectionar rapace. Si totusi... Ati auzit de "Fragmentele Tzian", de "Cartea Voynich", de "Clavicula Solomonis", de "Bozorgh-e-Koss" atribuita lui Zoroastru, de "Profetiile lui N. Iorga" (ca sa pomenesc si de ceva scris in romaneste)... Daca nu, sunteti niste oameni fericiti ! Adica nu aveti grija perversa si obsesia maladiva pentru o astfel de explorare. Pentru ca nu cred ca exista placere mai mare pe acest pamant ca sa gasesti una dintre aceste carti interzise si sa sorbi paginile ei. Sexul este fad, drogul nu este asa de tare, alcoolul - o gluma, fata de senzatie pe care o incerci cand te impartasesti din puterea unei asemenea carti. "Cunoasterea este Putere !"

Ioana Vintila
Si eu credeam intr-un timp ca-l inteleg pe Eminescu, dar ... Poate ca imi incita mintea nu doar cu opera lui, ci si cu modul de a reactiona, de a-i raspunde vietii. M-am uitat de nu stiu cate ori la filmul "Viata lui Eminescu" si de fiecare data il intelegeam altfel, de fiecare date il admiram pentru unele lucruri si-l criticam pentru altele. Vroiam ata de mult sa-l inteleg, incat, la un moment dat, aveam senzatia ca ma urmareste aceeasi nefericire, aceasi soarta. E o aberatie, stiu... Insasi poeziile lui sunt uneori contradictorii, iar proza ... daca as spune ca m-a fascinat, n-as reusi sa zic nimic. Am avut un soc cand am citit prima data "Sarmanul Dionis" sau "Cezara". In mintea mea se derula deja un film. Sunt destul de critica si selectiva in ce priveste literatura, dar astea m-au facut sa plang. ... Acum nu stiu cum as reactiona, dar cert e ca fiecaruia ii oferi vrand-nevrand un loc in inima ta si ma indoiesc ca-l poti scoate sau inlocui cu altcineva, dupa ce te-a marcat atat. Cel putin pentru mine ...

Daca vrei sa citesti o carte care sa-ti schimbe viata radical in bine te rog sa incerci "Conversatii cu Dumnezeu" de Neale Donald Walsch!

Mi-a ruinat sambata ! Am crezut ca pot sa o rasfoiesc si nu am mai putut sa o las ! Si este o carte de specialitate, nu un roman de aventuri... Incercati si voi cu FIREA ROMANILOR volum coordonat de Daniel Barbu !
A citit-o cineva ?

anulat

Minunat e "Magicianul" lui Fowles. Mereu ma face sa ma intreb: ce-l face pe om valoros? Studiile inalte +infatuarea + superioritatea + constienta propriei valori sau o modestie, o finete, o inima calda, dornica de afectivitate, de a o da si de a o primi in aceeasi masura?

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.

Ioana Vintila
Sincer fiecare carte isi are sufletul / sufletele ei pereche. Nu stiu daca as putea sa aleg o carte sisa zic: "Asta e preferata mea!". cert e ca de fiecare data cand citesc am o pofta nebuna de a scrie. Sa fie oare invidie la adresa celui ce mi-a atras atentia prin creativitatea lui. Mult timp am refuzat sa citesc intamplari imaginate de scriitori, desi si eu fac acelasi lucru. Preferam sa caut ceva despre viata unui scriitor sau altul. N-am incercat sa ascund lucrul asta nici la cursuri. Normal ca profesorii de literatura ma obligau sa parcurg o intreaga lista, dar ... nule gaseam farmecul cu adevarat. Mi-a placut nuvela "Mistretii erau blanzi" de Banulescu, romanul "Absentii" de Buzura. M-am regasit in ambele, dar nici una nu m-a emotionat atat de mult ca opera lui Eminescu. E ciudat, pentru ca ori de cate ori le-as citi si reciti... trec prin aceleasi emotii, parca una mai profunda decat cealalta. Sincer nu-mi dau seama daca m-am "indragostit" de lucrarile lui Eminescu sau de starea de geniu a lui, ca sa spun asa, sau pur si simplu de ideea "Eminescu".

Ioana Vintila
Sincer fiecare carte isi are sufletul / sufletele ei pereche. Nu stiu daca as putea sa aleg o carte si sa zic: "Asta e preferata mea!". Cert e ca de fiecare data cand citesc am o pofta nebuna de a scrie. Sa fie oare invidie la adresa celui ce mi-a atras atentia prin creativitatea lui. Mult timp am refuzat sa citesc intamplari imaginate de scriitori, desi si eu fac acelasi lucru. Preferam sa caut ceva despre viata unui scriitor sau altul. N-am incercat sa ascund lucrul asta nici la cursuri. Normal ca profesorii de literatura ma obligau sa parcurg o intreaga lista, dar ... nu le gaseam farmecul cu adevarat. Mi-a placut nuvela "Mistretii erau blanzi" de Banulescu, romanul "Absentii" de Buzura. M-am regasit in ambele, dar nici una nu m-a emotionat atat de mult ca opera lui Eminescu. E ciudat, pentru ca ori de cate ori le-as citi si reciti... trec prin aceleasi emotii, parca una mai profunda decat cealalta. Sincer nu-mi dau seama daca m-am "indragostit" de lucrarile lui Eminescu sau de starea de geniu a lui, ca sa spun asa, sau pur si simplu de ideea "Eminescu".

am citit cateva comentari asupra subiectului, si recomandari de titluri de carti , imi pare rau sa constat ca nu am vazut si BIBLIA printre aceste carti(cel putin printre comentariile pe care le-am citit).BIBLIA e cartea care a marcat existenta intregi lumi

...Cred ca primele carti care m-au facut intr-adevar sa ma indragostesc de literatura au fost cele ale lui Alexandre Dumas..Am plans si am ras,am trait cu cei patru muschetari fiecare succes si fiecare esec...Cred ca niciodata nu voi gasi carti de care sa ma simt la fel de legata ca de acest ciclu...Urmatorul pas a fost surorile Bronte,apoi Umberto Eco...Cat am citit Numele trandafirului am trait ca intr-un fel de transa...nu mai puteam face altceva decat sa citesc.Cred ca aceasta a fost una din cartile care mi-a marcat existenta(pana acum...ca mai am inca multe de citit si de aflat)...O alta carte care m-a facut sa iubesc si sa urasc cu aceeasi intensitate acelasi personaj,Sigrid,a fost Torente...Citesc Steinbeck...Remarcabil...desi nu sunt eu cea mai in masura sa spun asta...Daca ati citit Fructele maniei,este absolut imposibil sa nu va fi ramas intiparit sfarsitul...Literatura traieste in noi,cred eu,si fiecare noua carte ne dezvolta,intr-un anume fel..La mine,cel putin,ideea asta e valabila...

Lumea este alcatuita din indivizi si niciodata ce este propriu lumii in sine nu se aplica si persoanei... biblia intr-adevar a marcat existenta lumii, a societatii, dar nu si pe aceea a tuturor oamenilor care o formeaza

Exagerezi sau pe cele cateva miliarde de necrestini nu-i consideri oameni?

Interesanta si "Flori pentru Algernon" a lui Daniel Keyes. Interesanta si trista... :(

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.

Am vazut ca mai multi au spus despre Pe aripile vantului...Daca ati citit-o si nu v-ati indragostit de Rhett e bine..(ma refer aici la fete...)..Eu recunosc un lucru:personajul acesta are asupra mea o fascinatie teribila...daca pot spune asa..poate parea absurd..dar daca l-as intalni,I would fall for him...Literatura pura..daca ar fi sa il citez pe Allan din Maitreyi..
Dintre toti poetii si toate poeziile pe care le-am citit,exista vreo patru care ii canta sufletului meu...Amintire a lui Blaga,Oda in metru antic a lui Eminescu,Riga Crypto si Lapona Enigel a lui Ion Barbu si Din vremuri a lui Bacovia...Poeziile mele de suflet..

pai e vorba de carti pe care le-am citit; asa si Coranul e cartea care a marcat existenta celeilalte intregi lumi

"La Medeleni",am crescut cu Monica si Danutz,si l-am iubit pe Vanea la Balti,am plans-o pe Olgutza si l-am plans pe mos Gheorghe...mi-e dor de ei,si vreau sa recitesc.
apoi, "Fiul risipitor"-Radu Tudoran,e acolo povestea mea de dragoste,cuvintele mele,trairile mele...
Coelho cu "veronika se hotareste sa moara", "alchimistul"
Jonh Fowles si "Magicianul"

"arcul de trimf"-erich maria remarq,cu povestea valului si-a stancii."E o poveste veche.Mai veche decat noi.Asculta.A fost odata un val ce s-a indragostit de-o stanca inconjurata de mare.Valul spumega si se rotea imprejurul stancii,o saruta zi si noapte, o imbratisa cu bratele lui albe, o privea, o uda si-o implora sa vina dupa el.O iubea si se spargea spumegand in jurul ei si astfel o surpa pe nesimtite,pana cand intr-o zi ea a tipat,complet sfaramata si i-a cazut in brate.Si deodata n-a mai fost nici o stanca cu care sa se joace,pe care sa o iubeasca,la care sa viseze.Era doar o ingramadire de pietre in fundul marii,cufundata in ea.Valul s-a simtit dezamagit si intristat si-a plecat sa caute alta stanca.."

si am iubit-o pe "Lorelei" a lui Teodoreanu; "Accidentul" si "Jocul de-a vacanta" ale lui Mihail Sebastian

si ultima iubire:Marquez! cu "Dragoste in vremea holerei", "A trai pt a-ti povesti viata"..

In clasa a 10-a cred sau a 11-a am citit cartea "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" a lui Camil Petrescu. M-am indragostit de Stefan Gheorgidiu si cred ca aceasta carte a influentat f mult modul in care vad dragostea.

Biblia ..asta pt ca mi-a trebuit ani sa inteleg si inca nu stiu si nu inteleg tot.

Vi se intampla sa incepeti mai multe carti deodata si sa nu le terminati decat foarte tarziu? Bunoara am inceput "Maestrul si Margareta " a lui Bulgakov ,tot mai citesc din ea ,dar nu reusesc s-o termin. Am inceput multe alte carti pe care nu am reusit niciodata sa le citesc intregime!Sa fie inconsecventa mea de vina?E adevarat ca atunci cand citesc trebuie sa ma aflu intr-o dsipozitie speciala,trebuie sa nu fie nimeni prin preajma si nu tot timpul am chef ...

Intr-adevar,una din cartile care a marcat existenta omenirii(si va avea acest rol inca multa vreme de acum inainte) este Biblia.Scrierile biblice raman un subiect interpretat in multiple feluri pe masura ce se descopera si se scriu noi texte religioase.

si, mai cu seama -mai nou- Codul Bibliei, a lui Drosnin:)

"Exista un singur colt din Univers pe care stii sigur ca-l poti face mai bun - si acela esti tu insuti." Aldous Huxley

Asta da tema de discutie!Cartile ne ofera atat de mult,si noi nu ne oferim nici macar timp sa discutam despre ele.Intr-adevar,"Pe aripile vantului" este o carte superba ("pentru fete" ar spune unii), care este punct de referinta si ca poveste,si ca stil(descrieri minutioase ce necesita documentatie solida,personaje complexe,nicidecum previzibile).Continuarea ("Scarlett" sau ceva de genul,si spre rusinea mea nu mai stiu de cine e scrisa) este insa deplorabila.Ca poveste deja devine plictisitoare si ca stil...faptul ca nu mai stiu de cine e scrisa e elocvent.
A!Sa nu uit!Cartile care m-au facut sa citesc mai mult au fost in clasa a IV-a "Singur pe lume" de Hector Malot si in clasa a V-a "Ciresarii", stim cu totii de cine.Si ca poveste de dragoste pura, "Invitatie la vals" de Mihail Drumes este superba!Sper sa mai fie lume ca mine pe aici...

nu stiu de ce..dar cand eram in clasa a 5..am fost atrasa de o anumita carte care si akm imi vine sa o citesc..."chira chiralina" de panait istrati...e o carte care m-a fascinat...datorita atat de multor lucruri..mai ales la varsta care o aveam...
de asemenea..o alta carte citita la varsta copilariei...a fost "Capitan la 15 ani"...am invatat astfel k si la varste fragede poti avea obligatii...si cred k cartea respectiva m-a maturizat relativ in aceasta privinta...dupa ce am citit aceasta carte chiar am avut o revelatie:k ar trebui sa pun mana pe invatat.:)))...lucru care il uram...de atunci am reusit sa iau doar loc 1...si am reusit o multime de lucruri...

dorian gray .... da! de senzatie
una dintre cele mai citite carti, de catre mine, a fost elevul dima dintr-a VII-a. cred c-am recitit-o de 8-9 ori! si acum de mi-ar pica in mana as devora-o
ultimele - sa nu radeti, va rog - harry poter (vreo 5 volume) pe care le-am cumparat copilului, intr-o incercare disperata de al rupe din fata calculatorului si / sau a televizorului!
si sa nu uit dan brown : codul lui davinci, ingeri si demoni, fortareata digitata - mult prea ...indiana jones -comerciale

Paul Auster - "Trilogia New York-ului" - m-a facut sa-mi doresc sa scriu.

Dama cu camelii de Alexandre Dumas-fiul...mi-a deschis pofta pentru citit...m-a facut sa iubesc cartile si sa le iau ca prietene pe viata..

nu pot sa spun ca exista o carte care m-a marcat! toate cartile pe care le-am citit m-au marcat intr-un fel sau in altul!
de la povestile citite in clasa I, dupa ce am invatat literele, la cartile de specialitate pe care le-am citit in facultate!
totusi imi aduc aminte cu drag de Ciresarii lui Chirita din vremea copilariei, de cei Trei muschetari, si mai apoi de Rebreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, etc!
Se vorbeste de Pe aripile vantului, intr-adevar Scarlet m-a invatat ca si maine este o zi in care poate totul va fi mai bine!
ce sa va mai spun, orice am citit, citesc si voi citi sunt sigura ca ma va marca, ca isi va pune amprenta intr-un fel sau altul pe viata mea!

In general, citesc pe baza de recomandari/ cronici...proaste, bune...daca ma intriga un comentariu, cumpar cartea...ca sa-mi formez propria parere...
O carte care m-a "format" este Mandrie si prejudecata de Jane Austen...am citit-o de sase ori pana acum - chiar daca uneori pe sarite...pe diagonala...m-a invatat sa fiu altfel si mi-a fost utila in anii ce au urmat...sunt multe alte carti care mi-au placut mai mult dar nu si-au lasat o amprenta anume asupra mea...dar aceasta - e prima la care ma gandesc atunci cand vad cuvintele "carte preferata"...acum citesc Memoriile unei gheise...frumoasa...desi am vazut filmul tot astept cu nerabdare finalul..:-)..Sfatul meu este sa cititi orice - nu cred ca am intalnit pana acum o carte proasta in adevaratul sens al cuvantului...

O carte care cu adevarat m a fascinat a fost "Regina Margot" de Alexandre Dumas.Sincera sa fiu am si plans la finalul acestei carti.Este o poveste de dragoste impletita cu aventura.O recomand celor care vor sa citeasca o carte buna.

prima carte care mi-a atras atentia in sensul ca am ajuns chiar sa gasesc trasaturi comune intre mine si personaj a fost "viata pe un peron" de Paler...sa-mi amintesc (desi poate astfel de carti ar trebui sa-ti ramana in memorie....dar mie imi ramane cumva doar atmosfera in care mi se parea invaluita)...cred ca unul din lucrurile care ma asemanaucel mai mult cu personajul principal este tendinta spre analiza...mai erau si altele dar nu mi le amintesc, apoi o alta carte ar fi "Strainul" de Camus, "Compunere cu paralele inegale", a lui Gh. Craciun si ar mai fi si altele, dar fiind tarziu nu-mi trec prin cap

"A suprima speranta inseamna a readuce gandirea la trup. Si trupul trebuie sa putrezeasca" Camus

unii oamenii nu pot fi pedepsiti cu nimic mai aspru decat lasandu-i singuri cu ei insisi....
fara carte nu ai fi avut cum sa-ti dezvolti imaginatia, nu ai fi descoperit locuri sau trairi pe care ai vrea sa le vezi sau sa le simti. una din cele mai bune carti pe care am citit-o ar fi "Luni de fiere" de Bruckner. buna carte, bun subiect, pt unii cartea ridica multe semne de intrebare si multe reprosuri, subiectul deranjeaza pe multi dar parerea mea cartea prezinta in amanunt o relatie amoroasa normala. lectura placuta, pt cei care nu sunt conservatori.

eu am citit-o acum doi ani....dragut.....era preferata autoarei...o considera "copilul" ei......totusi ....a fost asa ca o telenovela cartea asta....oricum, merita citita

...Felicitari tuturor acelora care declara ca (cea mai importanta carte din lume) i-a marcat. Intradevar:este un cadou de la un tata iubitor pentru copii sai:cate sfaturi, cate indemnuri, ... cata intelepciune! Este precum o scrisoare , cei drept ,lunga, de la Creatorul universului pentru creaturile sale...Cine ii dedica prioritate nu va fi dezamagit!...ori de cate ori cineva spune ceva care nu e in armonie cu ceea ce spune aceasta carte e simplu de inteles ca se inseala...

"evasion and resistance are interrelated, and neither is possible without the other"- John Fiske
tuturor celor ce traiesc in mirifica patrie Est-Europeana, tuturor celor ce nu contenesc a se intreba cat de departe poate merge absurdul situational, le recomand calduros "Catch-22" a lui Joseph Heller.In cadrul aceleiasi tematici a absurdului impletita cu un umor -evident- negru, il sugerez pe maestrul Pirandello. lectura placuta

Din pacate sunt destul care cred ca Biblia nu este decat o "adunatura" de legende,mituri,eventual avand valoare literara,care nu merita sa fie prea mult luata in seama si in care nu prea merita sa crezi.Este dureros cum aceste persoane incearca sa-si impuna punctul de vedere.

Mi-a placut nuvela lui Dagerman,"A burnt child"...ma rog mai putin happy-end'ul,dar merge,'Un tigru si o gazela' este min-capitolul preferat!



Tre' sa recunosc ca nu m-a marcat(poate fiecare intelege ce vrea prin acest cuvant) nici o carte!

Nu cred ca esti inconsecventa, ci mai degraba este vorba de bucuria lecturii si de acea stare de detasare necesara pentru a citi, stare la care ajungem din pacate tot mai greu... Mi se intampla si mie adesea. In alta ordine de idei, Bulgakov - Maestrul si Margareta: da, o carte pe gustul meu si, cu siguranta, una din cele (sa zicem) zece carti pe care le-as lua cu mine pe o insula pustie.

Dragostea in vremea holerei; Portretul lui Dorian Gray; Maestrul si Margareta; Cel mai iubit dintre pamanteni; Jurnalul fericirii.

Comentariile de mai jos sunt unele dintre cele mai denigratoare. Nu ma cunosc altii atat de bine incat sa afirme lucruri neadevarate... sunt multi rautaciosi....Sunteti plin de prejudecati domnule sau doamna care faceti comentarii in numele meu.