Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

FLORIN BADICAN


de florin badican la: 11/01/2012 23:05:29
rezumat: INFERNUL ROSU
voteaza:
GHISEFT FATAL
FRAGMENT 13

Gândurile care nu întâmplător tulburau capul jidanului, erau vremelnic spulberate; Auzind de generozitatea ovreului, ţăranii dau buzna în prăvălie şi cumpără lucruri fel de fel; Văzându-şi coşurile pline, plecau cu necazurile care din păcate nu erau puţine; Având acelaşi drum, Pană Ionaşu, Epure Ma-rinică şi Stana Petrini plecară împreună; Vorbind ba de una ba de alta, mai că dădură nas în nas cu Miclea; Îmbujorat peste măsură, ţăranul abia dacă se mai bucura de un echilibru precar.
-Ce dracu făcuşi Stano, încearcă Miclea să glumească? Plecaşi cu doi hăndrălăi după tine şi încă taman acuşa dă Crăciun?
-Ia mai du-te focului! Păi tu vrei te spun lu Petrini ca să te ciomăgeas-că niţăluş, întreabă baba care vag îşi amintea de anii tinereţii?
-Stano, lasă-mi oamenii în pace, ordonă abia stăpânindu-şi râsu nenea Piţigoi; Altfel mi să sinucide porcu în coteţ şi dau dă belea.
-Iaca îi las mă ghiavol băgăreţ, răspunde mândră Stana Petrini; Nu dal-ceva mă Piţigoiule glumeţ, dar omul meu este mai bărbat dăcât voi toţi.
-Noroc mă Piţigoi, salută Miclea, întinzându-i mâna bărbăteşte.
-Noroc şi fii bine venit; Tot mai bine mai târziu decât niciodată.
-Ia spune-mi, ai ceva cu mine, întreabă şi nu fără motiv ţăranul care nu întâmplător avea chef de vorbă? Îmi zâsă fi-miu ca să trec pacileaşa.
-Bine bă Miclea, dar tu ce treabă crezi că are un ţăran cu numai două zile înaintea Crăciunului, răspunde bătrânul c-o altă firească întrebare?
-Auzi vorbă la unu ca tine! Păi omul poa să aibă o grăma dă treburi în ogradă, răspunde pe acelaşi ton ţăranul şugubăţ, dar cred că tu ai nişte ţuică daia bună şi n-ai cu cine s-o bei; Ia spune-mi Piţigoiule, doar pentru asta mă chemaşi, întreabă şi nu fără motiv ţăranul Miclea?
-Eu cred c-o nemerişi, dar numai pă jumătate.
-Mă Piţigoiule, i-o taie scurt mai vechiul camarad, la cât eşti dă zgâr-cit, eu m-aş mulţumi şi c-o sticlă de-o juma dă ţuică bună.
-O cam nemerişi bă Miclea, numa că trebuie să terminăm cu porcu; Eu taman daia vă chemai, dar ca să ne încălzâm oleacă, hai colea lângă prispă; Ia spune bă Miclea, ţie îţi place ţuica bătrână?
Pentru a prinde ceva curaj, ţăranii băură câteva guri din drogul naţio-nal; Astfel mobilizaţi, se îndreptară spre coteţul porcului care simţind inevi-tabila moarte, începe a grohăi disperat; Din fericire sau din nefericire, cuţitul cu lama lungă se înfige în gâtul animalului sacrificat pentru viaţa oamenilor; După o scurtă şi dureroasă agonie, animalul amuţeşte doar pentru a lăsa stă-pânului, corpul său gras şi atât de hrănitor.
-Gata mă oameni buni, exclamă Piţigoiul care de-acum încerca să-şi a-rate mulţumirea pentru dărnicia porcului sacrificat cu doar două zile înaintea Crăciunului! Eu cred că până acilea-i fusă lu Ghiţă al meu.
-Mă frate, ştiu doar că asta-i vrerea Dumnezeului a toate ziditor.
-Bă Miclea, tu când ei viaţa unui porc sau când tai un viţăluş de numai două luni, te fofilezi în spatele Domnului care a poruncit altceva?
-Păi ce mă Piţigoi, contrează şi nu fără motiv ucigaşul porcului, tu ai un loc în care te piteşti atuncea când ei viaţa cine ştie cărui animal?
-N-am bă Miclea, dar mai dăunăzi mie-mi zâsă popa din sat.
-Şi ce ţi-a spus? Să nu mai tăiem porcii şi să ne hrănim cu fân?
-Cumnate, omul trebuie să facă ce zâce popa nu ce face popa.
-Ia spune mă Piţigoiule şi nu te mai poticni ca Plăvanu la deal.
-Păi ce dracu putea să-mi spună un popă atât de bătrân? Parcă tu n-ai şti că viaţa unui om este mai importantă decât viaţa unui porc.
-Ştiu mă Piţigoi, întreabă ţăranul care motivat încerca să nu se dea bă-tut, dar tu de ce crezi că o viaţă e mai dă preţ decât altă viaţă?
-Bă Miclea, ia nu-ţi mai bate capu cu chestii dăstea îmbârligate; Tu nu pricepi că rânduiala fuse lăsată de Dumnezeul care îi apără doar pă oamenii făcuţi după chipul şi asămănarea Lui?
-Fie cum zici bă omule, doar nu eşti prost dăgeaba, se declară de acord ucigaşul care niciodată nu va fi condamnat pentru viaţa porcului ucis.
-Mă fraţilor, intervine Piţigoiul ce părea convins de adevărul divin, eu nu cred că Dumnezău ne îndeamnă să luăm viaţa unui animal nevinovat; A-şa că mai bine tăceţ dân gură şi grăbiţi-vă oleacă.
-Atunci cine mă Piţigoi, întreabă ţăranul care mirat privea la cuţitul în-roşit în sângele porcului asasinat? Doar nu papa dă la Roma.
-Eu cred că oamenii taie nişte animale doar ca să-şi umple burta nesă-tulă, iar când se plictisesc de traiu bun, încep să se omoare între ei; Mă fraţi-lor, daia fac războaie cum este şi cel care începu mai anu trecut.
-Poate că am orbul găinilor, însistă Miclea în încercarea de-a glumi, dar în toată curtea, doar noi ne luptăm c-un porc fără cap şi coadă.
-Acuşa-i dăparte mă oameni buni, răspunde întristat mai vechiul cama-rad, dar în scurtă vreme cred c-o să bântuie şi prin curţile noastre.
-Da mă Piţigoi, dar tu dă unde ştii? Ţi-a şoptit careva la ureche?
-Bă Miclea, aşa cum bine ştii, răul nu ia ocolit niciodată pe români; Fie şi numai pentru asta şi tot ar trebui să fim cu mare grijă.
-Mă fraţilor, intervine salvator cumnatul domnului Miclea, eu zic să îl lăsăm pe general să facă doar ce-i ordonează regele Mihai, iar noi să terme-năm cu porcul care abia aşteaptă să fie bine prăjit.
Respectând mai vechiul ritual, ţăranii pregătesc porcul aşa cum învăţa-ră la şcoala moşilor şi strămoşilor; După ce-l pârlesc şi-l spală cu apă nu toc-mai fierbinte, bătrânul Piţigoi crestează spinarea de la gâtul înjunghiat până la coada îmbârligată; Încercând să alunge fie şi o parte din păcatul datorat poruncii de-a nu ucide, tanti Filoftea pune într-o cutie de conserve puţină tă-mâie şi respectând datina care nu întâmplător se pierde în negura istoriei ro-mâneşti, bătrâna începe să-l afume de la cap până la coadă.
-Gata fă muere, ajunge cu atâta tămâiat, intervine mulţumit Piţigoi; A-cuşica lasă cutia de-o parte şi vezi ce babă chială bate în poartă.
-Păi cine Dumnezeu mă strigă, întreabă femeia care continua să ţină în mână cutia cu tămâie fumegândă? Tu eşti Domnico?
-Nu tanti Filofteia; Eu sunt Ioana şi uite că ţi-am adus copăiţa.
-Păi bine mă fată bună, nu ţi-am zis să vii cu făina şi în rest cu nimic alceva? Îi frământam acilea, dă-i boali dă cozonaci; Acu hai şi intră în curte; O să-i coacem, dar niţel mai încolo; Dar ce Dumnezeu faci, întreabă mirată gospodina, nu vrei să intri în curte şi să mai vorbim de-ale noastre?
-Tanti Filofteia, poate c-ar fi mai bine să vin oleacă mai târziu.
-Păi de ce naiba să mai faci un drum în plus? Hai, intră în curte.
-Fie cum zici matale, raportă zâmbind domnişoara care ţinând copaia sub braţ, intră în curtea bătrânului gospodar, numai că nu aş vrea să deranjez doar pentru nişte cozonaci nu prea bine frământaţi.
-Mă Piţigoi, intervine ţăranul care încântat privea pe sub sprâncene la frumoasa domnişoară, dacă ştiam că-ţi mai vin niscaiva ajutoare...,
-La mulţi ani, urează domnişoara care cu prezenţa-i de spirit încerca să nu ia-n seamă şaga bărbaţilor care nu de puţine ori săreau bariera bunului simţ şi se aventurau cu gândul în plăceri erotice.
-Să trăieşti mă fată şi nu cumva să îl bagi în samă pe bietul Miclea; De la un timp se îmbată şi cu apă rece, ordonă bătrânul care nu întâmplător ră-măsese cu privirea prinsă în capcana tinereţii.
-Ioană mamă, hai să plecăm dacilea; Nu dalceva, dar stând lângă nişte glumeţi ca ăştea, rămâne bietul porc neciopârţit, îndeamnă bătrâna şi nu fără a fi geloasă, după care păşeşte pe prispa de scândură.
-Mă tanti Filoftea, schimbă vorba domnişoara Ioana Predoiu, după câ-te ştiu, copăiţa va trebui pusă la căldură; Altfel cozonacii nu mai cresc mari şi pufoşi, iar noi vom face doar o turtă de lup.
-Aşa este mă fata mea frumoasă, se declară de acord bătrâna gospodi-nă, numai că eu ştiu cum să face cozonacii buni şi pufoşi.
-Atunci fie cum vrei matale tanti Filoftea, dar ca să nu se supere nenea Piţigoi, cred c-ar fi mai bine să plec şi să mă întorc mai târziu.
-Ia vezi-ţi dă treabă; O fi Piţigoiu mai ţanţoş decât un cocoş cu creastă ţăpură, dar în casă eu sunt găina care din ouă scoate pui frumoşi.
-Eu nu vă contest talentul de comandant suprem, dar cred că vă strigă nenea Piţigoi; Poate ţanţoş cum pozează, vrea să vă ordone ceva.
-Ia stai tu acilea; Acu cine ştie ce Dumnezeu le mai trebuie bărbaţilor care de cum te văzură parcă se înfierbântară dăgeaba, răspunde bătrâna, du-pă care grăbită iese din camera bine încălzită.
-Fă muere, întreabă răstit bărbatul, doar nu surzâşi deabinelea?
-Şapăi ce dracu s-a întâmplat mă omule? Doar nu dădură turcii.
-Eu nu ştiu cine mai dădură, dar cred că la poartă strigă cineva.
-Păi cine Dumnezeu mă strigă, întreabă gospodina care nu întâmplător era sclava curiozităţii feminine, după care grăbită iese în drum?
-Bună ziua tanti! Acileaşa stă nenea Piţigoi, întreabă tânărul care după vorba şi portul plugarului de rând, nu părea din partea locului?
-Da maică, răspunde gospodina privind cu oarece suspiciune la tânărul nepoftit, dar tu cine Dumnezeu eşti? Eu nu prea te cunosc.
-Se poate tanti, răspunde tânărul nedându-se bătut, dar cum eu nu stau în satul ăsta muntenesc, nici n-aveţi dă unde să mă cunoaşteţ.
-Şi atunci cu ce treabă venirăţ pă la noi? Te trimisă careva?
-Păi cin să mă trimiţă? Pă mine mă chiamă Badea Ştefan şi tăticu fuse argat la boierul pă care nu se poate să nu-l cunoşteţ.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...