-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

INFERNUL ROSU


de florin badican la: 18/07/2012 12:36:56
rezumat: VOL I DRAGOSTE SI RAZBOI
voteaza:
NUNTA ÍNSANGERATA
Fragment 22

Încă din zorii zilei, fulgii jucăuşi începură a cădea peste ţărani şi sat; La început mai rari, apoi din ce în ce mai deşi, fulgii care nu întâmplător cădeau din cerul dincolo de care ordona numai bunul Dumnezeu, formară în scurtă vreme, o mantie care cu albul poate mult prea imaculat, acoperea fără nici-o părtinire, munţi, case, oameni şi nebuni numai buni de legat la stâlpul infamiei; Într-o tăcere tot mai greu de suportat şi care nu întâmplă-tor era tulburată doar de păsările care pentru cine ştie ce grăunte se cio-rovăiau asemenea ţaţelor puse mai mereu pe ceartă şi gâlceavă ţărănească, gospodarii satului îşi vedeau de treaba lor, dincolo de garduri şi porţi bine zăvorâte; Doar la conacul boierului Marghiloman, în ciuda războiului care de-acum bătea la uşa neamului, tristeţea şi încrâncenarea încă nu reuşeau să pună stăpânire pe viaţa şi pe sufletul tinerilor ocupaţi cu nunta domniţei Ioana; Cum pregătirile erau gătate, nuntaşii aşteptau cu aceeaşi firească emoţie oaspeţi de seamă, într-o vreme care nu întâmplător bătea pasul pe loc; Mai emoţionată ca în multe alte dăţi şi îmbrăcată într-o superbă rochie albă, mireasa făcea cu greu faţă admiraţiei care de-amu venea din toate părţile; Era în jur de prâz când, oaspeţi buni de luat în seamă şi găz-duiţi de istoria ce-avea să consemneze fără neam de discriminare fapte şi evenimente care se vor succeda într-o curgere mai mult decât firească, sosesc la conacul Domneasca de Argeş; Dintr-o sanie ce părea să fi venit din ţinutul auguştilor împăraţi, coboară îngândurat din motive lesne de înţeles, conul Ion Mihalache.
-Români întru adevăr şi credinţă creştină, bine v-am regăsit sănătoşi, urează înaltul demnitar, nuntaşilor care îl întâmpinau cu multă plăcere!
-Bine aţi venit coane Mihalache, răspunde enigmatica mireasă.
-Dar ce zână se ascunde în rochia ţesută numai din fulgi de zăpadă? Ce zici Alexandre dragă? Am eu dreptu să admir asemenea minunăţie?
-Poate greşesc coane Mihalache, încearcă boierul să prevadă c-o clipă mai devreme, viitorul domniţei care cucerea prin simpla-i prezenţă, dar minunăţia care astăzi ne încântă, va fi regina munţilor Carpaţi.
-Alexandre dragule, răspunde pe măsură conul Mihalache, ştiu doar că nu este bine să stăm prea departe de coroana României, dar văzându-ne prea aproape, regele Mihai Întâiu, uns de Dumnezeu doar pentru a ne fi stăpân şi prieten de mare nădejde, ne poate considera uzurpatori.
-Vă înţeleg suspiciunea coane Mihalache, dar într-o ţară zdrenţuită de vulturii timpului, încă nu s-a născut nebunul care să-l prigonească cine ştie unde, răspunde pe măsură boierul Marghiloman Alexandru.
-Dragilor, încearcă înaltul demnitar să tragă un firav semnal de alar-mă, din păcate, sunt foarte mulţi indivizi care dorind cu orice preţ puterea politică, au şi pus gând rău majestăţii sale regele Mihai.


Din cerul mai cenuşiu ca în alte dăţi, continua să cadă în valuri ză-pada îngheţată; Ţăranii care rătăcesc pe drumul înzăpezit, se opresc pentru câteva clipe din mersul nesigur şi invidioşi peste măsură exclamă: Azi bo-ierii este în nuntă! În foişorul care de mai multă vreme străjuia porţile co-nacului Domneasca, veghea îndemnat de tăria bătrânei de Piteşti, bătrânul Vizigot; Cu sarica ciobănească pe umerii plecaţi, privea absent la ţăranii care se îndepărtau pe o pârtie colbuită de albul imaculat al zăpezii care nu întâmplător cădea fără contenire; După o vreme ţăranii se făcură nevăzuţi, lăsându-l pe vajnicul Vizigot, să privească în golul infinit şi alb deopotrivă; Înfrigurat de răceala începutului de iarnă proletară, paznicul găsea un vre-melnic dar eficace antidot în sticla cu ţuică bătrână; Abia dacă apucase să pună sticla pe măsuţa din faţa ferestrei care da spre drumeagul ce cu mul-tă greutate mai putea fi desluşit de ochii poate mult prea încercănaţi când, doi indivizi încep să bată în poartă cu o insistenţă supărătoare, dar şi c-un interes ce nu părea de bun augur.
-Voi nu aveţi puţână răbdare, întreabă paznicul care îngrijorat tocmai cobora din foişorul de pază? Ce dracu mă, vreţ să dărâmaţ poarta?
-Ce dracu faci Vizigot ameţit? Doar nu dormi în front, ordonă argatul Badea Vasile; Hai şi deschide poarta mai repede, insistă şi nu fără motiv argatul, în timp ce-l strunea pe fiul care îndrăgostit dorea numai răzbunarea care nu întâmplător să-i procurea satisfacţie şi-o firavă împăcare.
-Păi taman într-o zi ca asta, cine crezi că doarme la conacul boierului, răspunde paznicul care cătrănit încerca să pară cât mai indignat cu putinţă? Hai bă, da-ţi bice, ordonă paznicul care mirat dă undă verde calicilor ca-re urcându-se în sanie, se angajară pe drumul pierzaniei.
-Dă bice tată! Nu dalceva, dar pleacă la biserică şi nici n-apucai.
-Bine mă băiete, dar ce dracu să apuci? Fă bine şi vezi-ţi dă treabă.
-Auzi tată, de ce dracu vrei să mă judeci taman într-o zi ca asta?
-Mă Ştefane, taci dracu dân gură şi nu-ţi mai da în petec; Ţi-am zis că nu vreau scandal tocmai într-o zi ca asta, ordonă argatul care dând bi-ce cailor, se grăbea spre casa unde din păcate nu-l mai aştepta nimeni.
Grăbit din alte pricini, caporalul Badea Ştefan era atras de magnetul a cărui forţă demonică nu va putea s-o înţeleagă niciodată; Astfel motivat, fiul argatului evadase din cazarmă, cu gând de-a reveni cu misiunea înde-plinită; Ce misiune avea de îndeplinit fiul argatului Badea Vasile şi în cele din urmă cine purta vina celor mai demonice gânduri, vom vedea din pa-ginile următoare, numai dacă răbdători cum sunt toţi iubitorii de adevăr şi dreptate creştină, vor citi cu atenţia şi respectul cuvenit.


Nuntaşii nu-şi mai găsiră loc şi stare; Bucurându-se de atenţia pe care nu întâmplător invitaţii o acordau c-o inegalabilă mărinimie, mirii nu mai pridideau cu politeţuri pe care deopotrivă le adresau nuntaşilor; Îm-brăcată în rochia de un alb care nu întâmplător contrasta cu păru-i ce că-dea în valuri pe umerii sculptaţi cu multă măiestrie de dumnezeiasca natu-ră şi înconjurată de domnişoarele de onoare, domniţa Ioana poza într-o zână care coborâse cu întregul alai, din palatul zăpezilor veşnice; Boierul Alexandru Marghiloman, cu ochii umeziţi de o justificată bucurie, sta puţin mai retras şi încântat privea la tinerii care de-acum se bucurau şi se între-ceau în amabilităţi mondene; Tocmai încerca să se apropie de încântătoarea mireasă când, cineva-l bate uşor pe umăr.
-Alexandre dragule, să-i lăsăm pe tineri doar cu bucuria de moment şi noi să ne retragem pentru puţină vreme într-un loc mai ferit de urechile care nu întâmplător pot fi duşmănoase bunelor intenţii.
-Unde-i ordin cu plăcere coane Mihalache, răspunde îngrijorat ofi-ţerul majestăţi sale, după care interesat din motive lesne de înţeles, îl con-duce pe înaltul demnitar, în biblioteca în care multe s-or mai tăinuit.
-Alexandre, intervine demnitarul care mâhnit peste măsură se aşea-ză într-un fotoliu confortabil, trebuie să fim îngăduitori cu tinerii adunaţi în salon, chiar dacă la numai câţiva paşi, din motive care lesne pot fi înţelese de norod, suntem nevoiţi să arborăm mina omului care nu întâmplător este tot mai îngrijorat de vremea ce va să vină peste cap de român.
-Ai dreptate coane Mihalache, dar când şi ce s-a hotărât?
-Alexandre, s-a votat pentru război; Cel mai probabil, în vară.
-Şi nu crezi că era mai bine dacă luam taurul de coarne oleacă mai devreme? Dacă tot trebuie să murim, de ce s-o lălăim până la vară?
-De acord dragule, dar singuri nu putem face mare brânză.
-Da coane Mihalache, dar depindem de cei care ne-au vândut.
-Ai dreptate Alexandre dragule, dar bieţii români când crezi că nu au depins de cei puternici, întreabă mai mult retoric înaltul demnitar?
După retorica-i întrebare, conul Mihalache se ridică din fotoliu; În-tr-o tăcere nepotrivită, cei doi vechi şi buni prieteni revin cu oarece grabă în salonul în care domniţa Ioana Marghiloman îi şi dăduse dezertori.

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...