Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Cravata;


de sami_paris74 la: 20/07/2012 12:25:32
modificat la: 20/07/2012 12:51:05 arata originalul
rezumat: povestea lui Popeda
taguri: Cutia_cu_litere sami 
voteaza:
De ce n-ai cravată măi ţigane ?

După ce dansară ţiganii împreună şi se aşezară din nou în jurul focului, bulibaşa Şmenaru o rugă pe Marghioala să mai povestească câte ceva, poveşti adevărate despre comori şi ţigani, despre timpurile de altădată ,despre comisarii din Bucureşti de care se spune că o parte dintre ei proveneau direct din puşcăriile Rahova şi Poarta Albă.
Popeda ,fata lui Păpurică, se oferi să povestească şi ea câte ceva, zâmbindu-i galeş bulibaşei şi cerând în acelaşi timp permisiunea Marghioalei şi aprobarea viitorului soţ, Contele de Futilac.
Toată lumea aprobară, inclusiv Streke.

- Să să să, tre trăieşte Fu-Fu Futilac al al tău. Eu eu eu vreau să să povesteşte tu Popedo. Mâ-mân- mânca-ţi-aş cu- curul tău de f-f-frumoasă ce ce ce eşti tu…
Contele se uită amabil la el şi îi zise:
- Bine vere ! O să povestească Popeda, e bine?


Toată lumea bătură din palme de bucurie şi Popeda îşi începu povestea :
Pe vremea când trăia tatăl meu Păpurică «Dumnezeu să-l odihnească» ; înainte de a fi eu născută, în Bucureşti imediat după război, încă nu se desfiinţaseră mahalale. Tata făcea parte dintr-o bandă care îşi făcea veacul în Ferentari şi Cartierul Rahova.La banda asta i se zicea şi «banda nr – Ec» adică pe ţigăneşte banda numarul unu. În limba ţigănească cuvântul unu, are un sens destul de precis, adică «echipa nr. Unu », cea mai tare din mahala.
Şi tocmai despre echipa asta este vorba, pentru că pe-atunci tatăl meu Păpurică umbla tare rău îmbrăcat .El era şeful buzunarelor, pentru că avea un talent extraordinar, ăsta era avantajul lui: servea la buzunare mai bine că toţi şuţii din România.
Într-o bună zi un comisar pe care cred că îl chema Eugen, nu-mi mai aduc aminte bine numele lui.
- Halimanescu fă: zise repede Bulibaşa Şmenaru.
- Alimănescu ! domnilor , îşi aduse aminte un ţigan bătrân…baro gadjo , « ţigăneşte (mare şef) »
- Daaa, aşa este... Alimănescu îl chema, zise bulibaşa puţin timid ca să-şi ascundă greşeala de exprimare.



Popeda continuă povestea :
La o razie făcută, poliţia l-a arestat şi pe tata .Toţi hoţii de buzunare au fost aliniaţi, erau în număr de treizeci, şi după cum povestea el, erau mai mulţi tismănari şi gagii ca ţigani,iar o parte din ţigani erau zdrenţuroşi şi nespălaţi.
Alimănescu a scos în faţă toţi hoţii îmbrăcaţi bine, şi le-a a zis:
- Bă şutitorilor, azi este ziua voastră bună! Începând din acest moment o să facem cunoştinţă: eu sunt comisarul şef şi nu mai vreau hoţi aici în Bucureşti.
- Aţi înţeles?
- Daa, să trăiţi... răspunseră toţi hoţii în cor.
- Pentru că azi se aniversează o lună de când am devenit şeful poliţiei, am să vă eliberez pe toţi ;la început am să eliberez hoţii care sunt bine îmbrăcaţi, şi vor rămâne doar hoţii nespălaţi şi zdrenţuroşi. După un timp , subalternii lui Alimanescu îi conduseră pe cei eliberaţi până la ieşirea din prefectură.
Primul care primi o palmă şi-apoi un pumn în plină figură, fu Păpurică :
- Auzi bă! Futu-ţi grijania mătii de ţigan împuţit.Ai ciordit azi, 11500 de lei... şi după informaţiile mele, tu eşti cel mai bun manglitor din tot Bucureştiul ăsta. Unde-ţi este cravata?!!! Unde-ţi este cravata mă împuţitule?
- N-am avut niciodată cravată şăfuli «mânca-ţi-aş pula mătăli» !!
În timp ce vorbea, Alimănescu îl lovea cu un baston de cauciuc peste mâini şi peste picioare.
- Bă ţigane, cu banii care i-ai furat azi, puteai să-ţi cumperi un vagon de costume şi de cravate, cravate în toate culorile «futu-ţi grijaniaaaa mătiiiiiiiiiiiiii de ţigan nespălat» !
Pe birou, erau toţi banii şi toate portofelele găsite în momentul arestării.
Tata avea 5 portofele, toate doldora de bani.
Alimănescu era un om care de fiecare dată punea întrebări foarte politicos, apoi răspundea fiecăruia după limbajul şi cultura lui ; răspundea aproape identic, uneori imita aproape perfect chiar şi accentul limbii ţigăneşti.
Tata rămăsese blocat de întrebările lui Eugen.
- Apăi dacă tot m-ai omorât cu bătaia şefule, spune-mi şi mie la ce-mi foloseşte cravata?
În acelaşi timp, Alimănescu îl lovi cu bastonul de cauciuc direct în cap. Păpurică se clătină şi căzu grămadă, apoi se ridică uşor clătinându-se, se sprijini cu mâna de scaunul din apropiere şi se sculă.
- Pentru că atunci când eşti bine îmbrăcat, nu mai eşti ginitor, bă bocciule « ţigăneşte (urât) »! Şi ai mai multe şanse ca să scapi atunci când se gâdilă fraierul…
- Hai dreptate şăfuli, nu mai da, nu mai da, mânca-ţi-aş pula matale!
Un poliţist îl stropi cu apă. Alimănescu ironic, scoase o batistă albă ca zăpada şi i-o întinse politicos.
- Şterge-ţi sângele de pe muie ţigane! Dacă mai leşini încă o dată te împuşc; în acelaşi timp scoase pistolul şi îl îndreptă către gura lui Păpurică.
- Ştii să ciripeşti?
- Da şăfuli !
Vreau o listă completă cu toţi hoţii din Bucureşti,vreau să te îmbraci la patru ace şi dacă încă o dată te mai prind prost îmbrăcat şi fără cravată, te mierlesc cu mâna mea.
- Da, să trăieşte şăful.
Alimănescu continuă să-l privească, în timp ce Păpurică îşi tampona buzele însângerate cu batista albă.
- Eşti liber.

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...