-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Paris.


de sami_paris74 la: 30/08/2012 17:56:34
rezumat: un nou capitol mincinos.
taguri: sami Cutia_cu_litere 
voteaza:


De câteva ore, Frişcă se plimba pe bulevardul Haussman, privea cu insistenţă vitrina unui magazin de bijuterie, neîndrăznind să intre din cauza aglomeraţiei ori din cauza clienţilor. Clădirea în care se afla magazinul, era o clădire cu mai multe etaje, sobră, dar cu o atracţie deosebită .
Îşi scoase cravata şi o băgă în buzunarul de la piept. Era un bărbat tânăr, care încă nu împlinise vârsta de 25 de ani, înalt şi slab cu gâtul lung şi subţire. Din cauza gâtului subţire, toţi cei care îl cunoşteau îl porecliseră « Gât de Vioară », figura lui era prelungă, osoasă, luminoasă din cauza ochilor albaştrii, extrem de albaştrii ; mustaţa era subţire şi maronie din cauza ţigărilor fumate din exces. Din cauza căldurii îşi scoase şi pălăria de feltru de pe cap, cu ajutorul căreia îşi făcea vint .
Trecu pe lângă el un ofiţer de poliţie în civil, pe care îl remarcă imediat din cauză umflăturii de sub braţul stâng, îşi puse pălăria pe cap şi se retrase la gura de metrou RER Auber. Poliţistul în civil ,il privi in trecere, îl remarcă imediat şi se apropie de el pe la spate.
Se întoarse brusc către poliţist şi il intreba într-o franceză perfectă
-(Quelle heure est-il?"), arătând cu degetul, locul unde se poartă ceasul la mâna stângă.
- Patru, răspunse ofiţerul fără să se uite la ceas.
Al meu arată 12 000, pentru că e Rolex!.
Poliţistul civil începu să râdă, pentru că ceasul lui Frişcă nu era un ceas de duzina, ci un ceas Rolex sumarines. - Vă mulţumesc, făcu ţiganul, un gest politicos cu pălăria, răsucind-o ca un scamator, după care o aşeză din nou pe cap. Poliţistul dispăru.
Frişcă se îndreptă hotărât spre scara de la metrou, se întoarse brusc, având impresia ca poliţistul este din nou pe urmele lui.
- A fost o întâmplare! Îşi zise el clătinând îngândurat din cap, apoi scoase un sunet subţire cu ajutorul unui fluier confecţionat dintr-o tulpină de soc, corbul se aşeză cuminte pe umărul lui.
- Mânca-ţi-aş coada ta, păsărica mea cuminte, i-a şi papă !
- Crau, crau, răspunse corbul de doua ori. În acelaşi timp întinse palma şi corbul apucă în cioc o bucăţică de caşcaval tăiată în formă de cub, nu înainte de a lăsa în palma lui Frişcă un inel din aur incrustat cu un diamant de 7 karate. Trecătorii se uitau uimiţi la pasărea neagră şi la faptul că după ce înghiţii bucăţica de caşcaval se aşeză cuminte pe umărul lui.
Apartamentul era urmărit de circa două săptămâni de zile de Frişcă şi Pardailean care aşteptaseră un moment bun pentru a trimite corbul la furat, afară era cald şi din cauză căldurii proprietarii apartamentului lăsaseră uşa deschisă la balcon.
- Hai băiatu, hai păsărica mea, dă un pupic la tata!
Corbul înaintă câţiva centimetrii şi depuse ciocul pe buzele lui. Lumea din jurul lui începură să-l aplaude.
Din cauză zgomotului făcut de aplauzele trecătorilor, corbul îşi luă zborul.
- Să vi acasă corbule; acasă la Strasbourg; strigă Frişcă îngrijorat în momentul când îşi luă zborul.
Băgă în buzunarul de la pantalon inelul cu diamant şi din mers îl scoase rapid, îl puse într-un săculeţ de mătase, pe care îl plasà din mers în mâna lui Pardailean.
- Bahtalo! Şopti el.
- Ne vedem acasă praleo, acsunes?
- Acsun pralea (înţeles frate).
Proprietarii magazinului de bijuterie nu au înţeles niciodată cum le-a dispărut inelul cu diamant, pentru că în casa lor nu exista nicio probă de efracţie.
Diamantul furat de corb, era un diamant extrem de curat, culorile diamantului dădeau reflexe de alb albastru si o uşoară tentă galbenă, o culoare deosebit de rară la un diamant de 7 kt., se asemăna cu unele pietre de diamant originare din minele din India, despre care se spune că sunt pietrele lui Dumnezeu. În limba sanscrită, acest diamant cu asemenea culori extrem de rare, se numeşte « vajra », ceea ce semnifică asemănarea lui cu lacrima Lui Dumnezeu Indra.
Buddha îl numea » sutra » din cauză durităţii, comparându-l în textele sale » cu puritatea supremă ,se spune că diamantul a fost comparat şi cu Isus Nazarineanul, despre care se zice că vorbele Lui erau pure şi curate, ca si frumuseţea eterna a diamantului. Ceva mai târziu ţiganii care au intrat in posesia acestui diamant l-au vândut la un preţ derizoriu, necunoscând valoarea diamantelor.In România si majoritatea » Tarilor de Est » foarte multe obiecte din platina, aur si argint au intrat in tara clandestin; multe din aceste bijuterii erau incrustate cu safire, rubine si diamante foarte rare, o parte dintre aceste bijuterii având o valoare inestimabilă. Majoritatea bijuteriilor sunt furate, foarte rar exista bijuterii care sunt cumpărate cu bani curaţi. Casele de amanet din România, nu cumpără niciodată bijuteriile cu pietre, considerând ca pietrele incrustate nu au valoarea aurului, aşa ca atunci când cumpără aurul, dezmembrează bijuteriile, si cumpără doar aurul de 9-14-18-24 de karate, alte pietre de valoare care sunt furate din bijutierii de români sunt cumpărate la preturi derizorii, pentru ca atunci cind bijutierii mint si nu spun adevarul despre a valoarea unei pietre ,se numeste « furt » ,specificând vânzătorilor ca pietrele incrustate in bijuterii, nu sunt decât niste simple cristale ori oxid de zirconiu .
In România cei mai buni cunoscători in pietre preţioase si semipreţioase sunt turcii, care de fapt ei au luat monopolul magazinelor de bijuterie si amanet. Aurul ajunge in final in Turcia, pietrele care rămân, o parte dintre ele sunt restituite celor care au vândut bijuteriile si cunosc cit de cit valorile pietrelor pretioase, alteori ajung la coşul de gunoi, altele care au o mare valoare si sunt recunoscute imediat ,ajung in mina celor interesati de chilipiruri ,majoritatea pietrelor sunt cumparate la preturi derizorii.
Va urma.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


*** - de Daniel Racovitan la: 31/08/2012 14:02:22
"considerând ca pietrele incrustate nu au valoarea aurului"

mai degraba pentru ca nu au habar sa faca diferenta intre cele veritabile si falsuri
#635186 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Daniel Racovitan. - de sami_paris74 la: 31/08/2012 14:19:51
Din punctul asta de vedere,romànii sunt in urma cu aceste valori.
#635188 (raspuns la: #635186) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Continuarea - de sami_paris74 la: 01/09/2012 14:08:23
În perioada fanariotă România plătea biruri grele Turciei, În timp ce-și îndeplineau funcțiile oficiale, ei s-au lansat în afaceri private, câștigând controlul asupra comerțului de maximă importanță atât pe Marea Neagră cât şi pe teritoriul României.
Epoca fanariotă a fost caracterizată de la început prin politici fiscale excesive, dictate atât de nevoile otomane, cât și de ambițiile domnitorilor, care fiind conștienți de statutul lor fragil, căutau să-și plătească creditorii cât mai repede, după care încercau să se îmbogățească cât încă se mai aflau la putere. Pentru a satisface nevoile crescânde ale Porții și pentru a-și asigura beneficii personale, domnitorii fanarioți au inițiat politici dure de taxare a populației, adusă rapid în stare de sărăcie lucie. [Birurile erau de fapt plăţi care se făceau în piese de aur. Acum turcii sunt autorizaţi să lucreze în România să fie proprietarii majorităţii magazinelor de bijuterie şi de amanet. Taxele lor faţă de statul român sunt infime, faţă de cantităţile uriaşe de aur şi pietre preţioase care sunt transportate ilegal în Turcia, în afară de aur şi diamante, turcii scot şi o cantitate uriaşă de platină, argint şi miliarde de euro, cantităţi care dispar peste noapte peste graniţele României. Ţiganii au scos de aproximativ 20 de ani un proverb care se numeşte « mânca-te-ar amanetul », romanii sunt singurii care ar trebui să beneficieze de toate aceste bunuri, dar politica României a fost mereu o politică proastă...
Magazinele turceşti din România, nu au niciun aspect comercial faţă de adevăratele bijuterii din Comunitatea Europeană, în magazinele lor urât amenajate, în vitrine şi în interiorul magazinelor, apar bijuterii de proastă calitate, aurul adus de ei din turcia este mai slab de 14 karate, şi din acesta cauză au primit proasta denumire de « turcisme ».
#635201 (raspuns la: #635188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: