Dragostea pe timpul “crizei”

Sa ne intelegem de la bun inceput, nu vorbim aici despre criza financiara, economica, globala, materiala … nu …nu pentru ca toate astea nu ar fi avut un impact considerabil in relatiile amoroase, doar ca abordam acum un alt gen de “criza”… Criza sufletelor ratacite.

Si acum dupa modelul alcoolici anonimi sa facem prezentarile: numele meu este Crina si sunt o ratacita :) nice to meet you! Ai ai ai si ce n-as da acum sa stiu cati sunteti in sala :) . Sa purcedem la drum cu suprema afirmatie: rutina ne mananca zilele! Cliseu adevarat! Cotidianul cu preocuparile lui necesare si iminente supravietuirii ne peticeste sufletul incetul cu incetul.

In jurul nostru roiesc zilnic zeci, sute, mii de oameni care mai de care mai preocupati de materialul inevitabil, a venit intretinerea, s-a scumpit benzina, ce mancam azi, s-a stricat frigideru, “s-a f***t butonul” si pt Esca:).

Nu contesta nimeni faptul ca toate astea sunt indispensabile vietii, problema este ca ne axam cu o asa incrancenare sa le rezolvam day by day incat nu mai avem timp si resurse energice sa ne cunoastem sufletele.

Se intalneste el cu ea in momentul x al vietii lor fiecare ducand in spate “bagajul” individual, al trairilor, acumulat de-a lungul anilor, un el si-o ea reticenti, tematori de ce urmeaza sa “indese” iar in “ghiozdan”,unii nu trec de 2 intalniri, altii rezista cateva luni, cei mai trainici bat recorduri de 2,5,7 ani … si pot sa pun pariu ca noi astia tineri cand vom ajunge la varsta de 60 de ani daca o sa auzim de-o casnicie durabila de 15-20 de ani (nu indraznesc sa zic mai mult) o sa ni se para ceva “photoshopat” :) ) wtf? No way…crazy motherfuckers :) .

Ratacim de la unul la altul ca intr-un bordel ofertant de iluzii, ne sunt sufletele flamande de modestie, sinceritate, iubire “speciala” si noi le ignoram, suntem surzi la tipetele lor de nevoie… Gasim la unul ce n-are altul si-l vrem si nu-l vrem, si-l adoram si-l ignoram pana nu mai stim de capul nostru, plecam buimaci si trecem la altul … same story … or not! Cautam “ceva-ul” nostru nedefinit, neclar, nesigur sau dimpotriva foarte bine conturat dar de negasit, de neatins.

Traim intr-o lume haotica in care factori otravitori ne sunt : rutina, aviditatea, nerabdarea, frica, abandonul, tentatiile s.a.m.d.

Toti cautam o cale sa razbatem lesne luptele aprige ale vietii noastre de muritori … unii zic ca au gasit “adevarul suprem”, altii se lasa purtati fara cautare, unii cauta la nesfarsit.

Gata ca ma pierd in idei si nu e bine :) .

Drept concluzie zic sa incercam sa ne eliberam sufletele de sub “captivitatea zilnica” ceva mai des, sa ne lasam sufletele sa vorbeasca si sa le urmam, sa copilarim, sa plangem, sa radem mult, sa ne descatusam, sa cutreieram padurile lui Eminescu pana coboara Luceafarul pe pamant :) .


http://www.sfaturiindoi.ro/dragostea-pe-timpul-crizei/