|
te provoaca sa gandesti
Actiunea se petrece în 1942, în timpul celui de-al doilea război mondial, la începutul primăverii, într-un sat mic și uitat de lume, care brusc intră în centrul atenției din cauza unui ordin care hotărâse inființarea, în pădurea de lângă sat, a unui depozit militar.
Bobocii Vechi - numele satului Mihnea Mănescu – primarul Dumitru Dudău – sătean Ileana Dudău – soția lui Dumitru Popa Ghiță – preotul Ana Aneghin –învățătoarea din sat Tudor Irimia – jandarmul Varlaam Eusebiu – colonel Vlaicu Mihai-locotenent Aurel – cârciumarul Baba Varvara – oracolul satului Moș Costache – sătean Un sătean cu barbă Un săteanul schiop Săteni și soldați Actul I Scena I (E seară. Primarul Mihnea e acasă la el unde și savurează un pahar de vin roșu când cineva îi bate la ușă) Mihnea Cine-i acolo ?! Dumitru(deschizând ușa încet și băgându-și capul pe ușă) Bună seara. Se poate dom’ primar ? Mihnea Dumitre, tu ești ? Hai, intră... Dumitru ( pășește încet și se oprește lângă masa din mijlocul camerei) Iertați-mă că dau așa buzna, dar am venit să-mi spuneți dacă e adevărat ce se aude. Mihnea Ce anume... ? Dar, stai jos. Bei un vin ? Dumitru(în timp ce se așează timid pe scaun la masă) Beau...de ce nu. Mihnea(ridicându-se de la masă și turnând din ulcică vin într-o cană pe care apoi o întinde musafirului) Deci, ce ziceai...? Dumitru(apucând cana) Mulțam` frumos... E adevărat, dom’ primar. E adevărat ce se aude ? Mihnea(făcându-se mirat) Ce anume ? Despre ce vorbești ? Ce să fie adevărat? Dumitru Vorbele. Zvonurile, cum că vor să facă un depozit, ‘colo, în pădurice. Mihnea Să facă... ? Cine... ? Și cine ți-a spus ? De unde ai auzit așa ceva? De unde ai aflat? Dumitru(zâmbind strengărește după ce dă pe gâto gură zdravănă de vin) Știam eu că-i adevărat. Mihnea Da mă, e adevărat, dar deocamdată e secret, așa că, dacă mă întrebi, eu nu știu nimic. Mai întreabă-mă și tu, acolo, peste vre-o săptămână și nu-mi mai spune dom’ primar cât suntem între noi. Las’, așa îmi spui când sunt și alții de față. Dumitru Bine bre’. Când să te mai întreb bre’ ? Mâine locul ăsta va mișuna de soldați. Deja știe tot satul. Numai despre asta se vorbește. Mihnea Da… Dacă ști tu, sigur știe deja tot satul, mai ales dacă i-ai spus și nevestetii. Dumitru Hai bre’ Mihneo, ce naiba. Toată lumea știe dejà, că doar au fost soldații în sat și nimeni nu i-a oprit să vorbească. De dimineață o să bată popa Ghiță clopotele, ca la zi sfântă. Mihnea Ce drac’ să bată și ăla ? Iar a fost la cârciumă și a vorbit mai mult decât trebuie ?! Dumitru Păi mai mult acolo-i. Ce să facă în hruba lui de biserică. Și așa se dărâmă pe el. Aproape a ajuns să țină slujbele afară, sub castan. N-a răcit baba Ilinca astă iarnă când a ținut slujba afară la minus zece grade, de l-a blestemat apoi cu vocea ei răgușită de zici că vorbea din capătul ălalalt al unui butoi. Mihnea Da, în biserică era și mai frig... Dumitru Da... Deci așa care va să zică. Vor să facă depozit aici la noi. Am auzit că va fi unul mare de tot. Ferească-ne sfântul, Mihneo. Mie mi-e cam teamă, bre`. Mihnea(făcându-se tulburat) E de rău mă Dumitre. Vine războiul peste noi. Intrăm în istorie mă Dumitre. Intrăm în istorie.Vom fi alături de Stefan cel Mare, Mihai Viteazul... Dumitru Doamne iartă-mă ! Da bre’, să ști că așa va fi. Bobocii Vechi va fi alături de Vlad Țepeș bre’ în cărțile de istorie, iar tu ești primar, îți dai seama ?! Mare om ai ajuns bre’ Mihneo, mare om. Mihnea(umflându-se în pene) Ce să fac mă Dumitre. Când m-o născut muma, cică o căzut o stea și asta e semn de noroc mă, semn de noroc mă Dumitre. Uite, m-a ajuns norocul. Dumitru(luând o mină temătoare și vorbind șoptit) Și am auzit că vine armată multă aici bre’, dar e secret mare. Cică vin cu tancuri, și tunuri, și avioane, dar nu zic nimic, n-ai auzit de la mine… Eu, ca peștele, mormânt. Ști bine că te poți baza pe mine. Știu și eu, poate popa Ghiță să nu vorbească, sau Aurel, în rest secret mare bre’. Mihnea Vin și nemți mulți, mă Dumitre. Nemți mulți, și un general mare mă, mare de tot. Va fi vai de satul nostru. Dumitru Ai auzit și tu ? Cică se va deghiza generalul în sergent, ca să nu bată la ochi, că e plin de spioni bre’. Uite, eu nu vreau să zic, dar…niciodată nu l-am văzut cu ochi buni pe Aurel. Mă tem că e... Mihnea Ce mă ?! Aurel spion ?! Al cui? Al rușilor ? Dumitru Mai ști bre’ Mihnea Sper că nu zici doar așa, că… să fim serioși,toată lumea știe că ai o grămadă de datorii la el, că bei, dar de plătit… Nu vorbi cu păcat. Dumitru Ce datorii bre’ ? De datorii îmi arde mie, sau de gloria țării. Suntem în război ? Suntem. Ni s-a spus să avem grijă la spionii ruși ? Ni s-a spus. Așa că... Mihnea Și de unde ai scos-o că ar putea fi spion ? Dumitru Nu știu bre’, dar l-am văzut de câteva ori, noaptea că o lua în colo în sus pe deal. Ce făcea acolo ? Dacă făcea semne la avioane… Mihnea(răsuflând ușurat) Hai bă că ești prost ?! Ne sperii degeaba.Toată lumea știe că merge la Ana Aneghin. Acum e vădană, de când i-o murit soțul. Dacă popa Ghiță n-a avut șansă, uite că Aurel are. La ea merge mă, la ea merge măi Dumitre... Doamnee. Dumitru Cum bre’, la Ana mergea ?! Ptuii drace. Și de când pusesem ochii pe ea. Mihnea(râde) Ce mă... ?! Păi nu te omoară Ileana de aude ? Joacă-te cu focul, să vezi cum te arzi. Dumitru(aplecându-se peste masă și zicând iar șoptit) Să nu-i zici bre’… Eu doar am zis așa... Da-i faină învățătoarea nu ? Zi și tu măi Mihneo mă. Mihnea Nu-i zic mă, nu-i zic. E faină, dar, acum, hai, du-te și tu acasă, până nu vine nevastă-ta după tine, că iar te ghidează către casă cu coada furcii. Lasă, mai vorbim noi mâine. Până atunci mai vedem ce s-o întâmpla.
comentarii (35):
Areal,
- de
Intruder
la: 27/01/2013 21:23:07
acum am apucat sa citesc si-s curios.
...plus ca vreau sa "aud" si ce zice baba Varvara! la sfarsit - daca insisti (lol) - iti fac si-o scurta sinteza cu aprecierile mele critice/rautacioase...:))
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 07:29:44
Scena II
(Scena se petrece dimineața, în cârciuma. Aurel, cârciumarul stă plictisit după teghea și freacă plictisit la un pahar. În acest moment intră popa Ghiță, foarte obosit) popa Ghiță(făcându-și cruce) Bună dimineața fiule. Dumnezeu să te binecuvânteze. Aurel Bună dimineața părinte. Ce bei ?! popa Ghiță(așezându-se la o masă) Dumnezeu mi-e martor, fiule, că nu vreau să beau, dar mi-e sete fir-ar să fie de treabă. Toată noaptea mi-a fost sete de visam că beau apă din fântână, cu găleata, și tot sete mi-era. Aurel Îți dau apă, părinte ? Îți pot da o cană mare cu apă dacă vrei? popa Ghiță(fâstâcit) Ce... ce zici ? Apă... ? Dă-mi ceva să beau orice în afară de apă, că toată noaptea am băut apă la fântână și tot sete mi-a fost. Aurel Da, dar acela a fost vis, părinte. popa Ghiță Vis o fost, fiule, vis, dar apa tot apă a fost. Adă-mi o cană cu sângele Domnului, da’ una mare fiule. Aurel Cum dorești părinte, cum dorești. Uite acum îți aduc. (Ușa se deschide și intră Mihnea) Mihnea(ridicând pălăria respectuos) Bună dimineața părinte ! Buna dimineața și ție, Aurele... Aurel ‘Neața dom’primar ! popa Ghiță Bună dimineața fiule. Bună șă-ți fie inima. Mihnea (către Aurel, așezându-se la masă lângă popa Ghiță) Rogu-te, toarnă-mi și mie un pahar. popa Ghiță Vin vremuri grele fiule. Ce ne mai așteaptă, doar Dumnezeu știe. Dar e vai și amar de noi cu toată armata asta pe cap. Vai de noi o fi. Numai să nu ne trezim cu rușii pe cap, fiule. Mihnea Lasă părinte asta în seama armatei. Noi… noi n-avem nicio vină. Ce putem face noi dacă vor stea aici… asta e. Noi, ce putem face? Aurel(venind și așezându-le paharele cu băutură în față, pe masă) Eu, nu mă plâng. Uite, ieri de exemplu, am câștigat cât făceam cu voi în două luni, și asta numai într-o zi. De o face ăia ceva aici, eu, nu zic decât bogdaproste. Eu le ofer ce vor, și ei plătesc, nu ca unii din sat, și nu mă refer la dumneata părinte. Știu că și dumneata te rogi pentru mine…când ești treaz. Mihnea Mă, Aurele, nu zic nu, dar de se află că-i ditamai… indiferent ce-o fi, și vin rușii, și nu zic, dar dacă aud aliații și vin americanii cu avioanele lor… Ne rad satul de pe suprafața pământului, și nu numai satul, dar și cârciuma ta. Ce te faci atunci ? Așa că nu vorbi… Aurel(speriat) Dă-ți peste gură, dom’ primar. Ferească-ne sfântul de așa ceva. Se roagă părintele pentru noi, nu-i așa, părinte ?! popa Ghiță(mormăind) Mda... Mihnea(către Aurel) Aoleu... Da știu c-ai zis-o. Ți-ai găsit cine să ne apere pe noi. popa Ghiță(ridicând capul spre Mihnea) Ce vrei să zici fiule ? Mihnea Lasă părinte, lasă, că știm noi. Dumneata ești mai mult aici decât în biserică. Dacă ai putea, ai ține slujbele aici. popa Ghiță Vorbești cu păcat, fiule, vorbești cu păcat. Dumnezeu e sus și ne iubește pe toți și ne judecă el când ne-o veni momentul. Mihnea Părinte, aici ai zis-o ! Când ne-o veni momentul, doar că, vezi dumneata, asta nu vrem noi, să ne vină momentul. Depozitul ăsta sau ce-o fi, care va fi aici, la o aruncătură de băț de sat, numai bine nu ne va aduce. O bombă doar și s-a dus naibii Bobocii Vechi, și noi cu el. popa Ghiță(făcându-și cruce) Ferească-ne sfântul de așa ceva. Nu vorbi cu păcat...
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 07:31:28
(În cârciumă întră și Ana Aneghin)
Ana(salutând voios pe toți cei prezenți) Bună dimineața domnilor! Aurel Bună, Ana ! Mihnea Bună dimineața ! popa Ghiță Fiica mea... Domnul să te binecuvânteze. Ana(așezându-se la o masă alăturată) O cafea, îmi aduci și mie, Aurele ? Aurel O cafea la doamna Ana ! Binențeles, vine acum, dar să ști că e juma`cafea, juma` amestec pentru că... deh, lipsuri! Ana(se preface că nu aude cele spuse de Aurel și zice către Mihnea) Domnu’ primar, se pare că vom avea schimbări în sat ? Se tot perindă soldații pe aici de zici că vine frontul. Mihnea Ce să facem, doamnă Ana, dacă e război ? Ne putem noi opune? De am putea să oprim războiul, nu i-am pune capăt ? I-am pune, dar așa... Acum, vom vedea ce și cum. Să sperăm că ne vor ocoli situațiile periculoase. popa Ghiță Bun o fi Dumnezeu... Ana și Mihnea la unison Taci popo ! Aurel(împăciuitor,venind lângă masa lui popa Ghiță și Mihnea, stă cu spatele către Ana) Vă mai aduc un pahar părinte… ? Ana( ciupindu-l pe Aurel de fund) Așa te prezinți în fața unei doamne ? Îi bagi fundul în supă ? Unde mi-e cafeaua ? Aurel(sărind ca ars) Auuu… Ce faci ?! Doamne Ană, da’ ai minte ?! Ana(zâmbind) Hai, nu te supăra dragule. Am glumit și eu. Ce, doar nu te-a durut. Ai piele groasă... Mihnea(către popa Ghiță) I-a uite părinte. Mai zi ceva ? Poți. Ah tinerii ăștia... Ce zici de ei ? popa Ghiță Dumnezeu le vede pe toate... Ana(nervoasă) Și cum l-am ciupit de fund ?! Și asta vede ? De ce nu-i spui domnului ăsta al tău ceva din partea mea ? Hai domnu’ primar, nu mai fă pe sfântul. Între noi fie vorba, ce-i mai important acum, eu, Aurel sau chestia asta de care se tot vorbește că se construiește ? Mihnea Lasă, doamnă Ana, că mai glumim și noi. Doar nu te-ai supărat acum? Dar dacă tot veni vorba de chestia asta...eu zic că bine nu ne-o fi. Cât credeți că va dura până or să afle rușii și americanii și atunci să vezi. O să ne toarte-n cap la bombe cu nemiluita. Va fi prăpăd. Ce va mai rămâne din Bobocii Vechi? Nimic, de aceea eu am o propunere. Să cerem să mute depozitul, căci știm că despre așa ceva e vorba, ce s-o mai ascundem, deci să mute depozitul ăsta mai departe, dincolo de deal, dacă se poate. Dacă îmi dați acordul vostru, voi lua asupra mea aceasta muncă periculoasă. Ana Periculoasă ? De ce periculoasă ? Mihnea(luând aerul de erou legendar) Or să mă creadă laș, fricos, și trădător, dar nu mă las. Satul suntem noi, iar noi suntem noi ! Aurel …satul. Noi suntem satul… Mihnea Mda…da...satul noi, noi satul… Hai mă, mă luați cu altceva! Deci luăm poziție contra depozitului, sau nu ?! Eu, ca primar în Bobocii Vechi, sunt gata să mă sacrific ! Cine e alături de mine ? Aurel(aducând cana cu cafea la masa Anei) Eu, ce să zic.. Nu prea m-aș băga. Eu fac bani frumoșii cu soldații. Nu știu ce să zic… Dar dacă toată lumea e de acord, atunci voi fi și eu.
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 07:32:55
Ana
Pe mine nu mă amesteca, domnu’ primar. Eu nu mă amestec. Măcar așa vedem și noi fețe noi. popa Ghiță(încet) Că de ale noastre te-ai plictisit... Mihnea(autoritar) Bine măi fraților. Dacă nu vreți, eu tot vreau ! Interesul satului mai presus de al meu. Satul este prioritatea mea și bunăstarea voastră este țelul meu. Voi lupta singur cu toată lumea. Pentru mine, satul sunteți voi... popa Ghiță(tot încet) Mai las-o moartă cu patriotismul ăsta. În zece ani n-ai plantat o floare... Mihnea(iritat) Taci popo! Tu vezi-ți de cele sfinte, sau mai bine zis de paharele tale. Aurele, vezi că părintele nostru a rămas fără ”sângele Domnului”. Mai adu-i vreo două pahare, apoi ai terminat cu el, nu vei mai avea treabă. O să-ți recite toată ziua numai psalmi. (Ana își i-a cafeaua, se ridică de la masă și trece dincolo de tejghea, lângă Aurel, și încep să vorbească în șoaptă, să chicotească și să se giugulească. De afară se aude zgomotul unei mașini care oprește și imediat în pragul ușii apare un ofițer țanțoș.) Colonelul Varlaam(întrând tot pe ușa din stânga Bună ziua la dumneavoastră ! Bună ziua stimată doamnă ! (Ana, Aurel și Primarul Mihnea la un loc) Bună dimineața ! popa Ghiță(ca trezit din somn) Bună dimineața, fiule. Colonelul Varlaam (pășind până lângă masa unde stă primarul) Nu prea am timp la dispoziție, și cu dumneata vreau să stau de vorbă, domnule primar. Avem treburi importante de discutat, dar mai că aș bea un pahar de apă. Aurel(devenind iar barban constiincios) Doar apă dom’ căpitan ? Colonelul Varlaam Colonel... sunt colonel... Aurel(încet, ca pentru sine-și) Colonel, căpitan, tot un drac’... Doar apă dom’ colonel ? Vă pot servi cu un vin, de vă lingeți pe buze toată ziua. Miere, nu altceva, și bun, și rece, precum apa de fântână. Dacă beți odată, nu vă mai puteți opri, dă dependență, vă spun eu. Mihnea( zice sec și plictisit, arătând către popa Ghiță) Dă dependență, doar aveți dovada aici... Colonelul Varlaam Vă mulțumesc, dar prefer apă. Sunt în misiune și nu vreau să-mi fac mintea tulbure. O cană cu apă mi-ajunge. Oricum nu pot zăbovi prea mult. Am de vorbit cu domnul primar, chestii importante. Treburi care vă privesc, la urma urmei, e satul dumneavoastră. Aurel(dând ușor un cot lui Mihnea) Vezi, să-I spui acum că nu suntem de acord cu depozitul ăsta. Mihnea(împingându-l pe Aurel deoparte) Discutăm, dom’ colonel, discutăm, cum să nu, dar nu aici. Vă poftesc la mine în primărie...adică în casa mea, căci nu avem clădire separată. Casa mea e și primărie, iar eu sunt și primar și sătean. Să știți că eu mă confund cu satul. Nimic nu mi-e mai drag decât satul și oamenii săi... popa Ghiță mormăind Iar începe ăsta cu demagogia. Mihnea(către colonel, făcându-se că nu l-a auzit pe popa Ghiță) Sunt la dispoziția dumneavoastră. Eu sunt gata. Colonelul Varlaam (după ce dă pe gât, pe nerăsuflate, paharul de apă) Huh… Bun a fost. Domnule primar, dacă sunteți gata… nu am prea mult timp la dispoziție. Mihnea(îndreptându-se către ușă) Să mergem, domnule colonel. Datoria înainte de toate. (Ies amândoi. Cei din cârciumă își văd fiecare de-ale lor, Popa Ghiță adoarme la masă iar în spatele tejghelei, Ana și Aurel se giugulesc ca doi adolescenți)
***
- de
Daniel Racovitan
la: 28/01/2013 13:02:31
esti autorul textului?
Da,
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 13:54:23
ce vi s-a parut suspect?
In general in ultimul timp nu am mai postat, am stat si am "clocit"!
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 13:56:35
Scena III
În clădirea primăriei, la masa din biroul demodat al primarului, colonelul și primarul se așează făță în față. Mihnea( făcându-se extrem de interesat de cele ce le avea colonelul de spus) Deci, domnule colonel ? Aici putem vorbi în liniște. Ce anume aveți să-mi spuneți ? Colonelul Varlaam (înspirând cu o mină superioara aerul stătut din încăpere) Domnule primar, după cum probabil ai aflat, în apropierea satului armata va construi un depozit. Nu mai are rost să-ți spun că avem toate autorizațiile necesare, nu ?!. Prea multe nu-ți pot spune, doar că nu are rost să vă îngrijorați. Partea bună e că dacă vom folosi forța de muncă locală, ve-ți fi plătiți, și probabil vom folosi, căci nu avem prea mulți soldați la dispoziție. Tot ce te rog este să veghezi ca lumea să stea liniștită și să nu se panicheze. Vor veni aici și camioane nemțești și alte echipamente care ne vor ajuta la construcție. Depozitul va fi amplasat în pădurea de lângă sat, deci oarecum ferit de privirile indiscrete ale inamicului. Acum! Aveți ceva de comentat sau de obiectat referitor la acest depozit ? Mihnea(trăgându-și scaunul mai aproape de cel al colonelului și întrebând în șoaptă) Ce fel de depozit va fi ? De armament, de muniție, de combustibil… Colonelul Varlaam (strâmbându-se iritat) De ce vrei să ști domnule primar ?! Are vreo importanță pentru dumneata ? Mihnea trăgându-se speriat înapoi și dând din cap Ferească-mă sfântul colonele ! Întrebam și eu așa, curios. Doar e vorba de siguranța satului meu, nu ?! Colonelul Varlaam Siguranța dumitale, a sătenilor și a satului nu va fi pusă în pericol. De asta poți să fi liniștit. Ar trebui să fi fericit, nu îngrijorat, căci prin construirea acestui depozit, sătenii dumitale vor putea câștiga un ban, și repet, nu e vorba de niciun pericol. Înțelegi asta ?! Mihnea Dacă zici dumneata… E război, așa că… Mă gândeam și eu… Colonelul Varlaam Alte nelămuri mai ai, domnule primar ? Spunemi-le acum, căci după ce începem lucrările, nimic nu le mai poate oprii. Mihnea( foindu-se neliniștit pe scaun) Ar mai fi ceva… Sătenii mei se tem și ar cam vrea, dacă se poate, ca depozitul să fie amplasat dincolo de deal. Dar să știți că asta a fost idea lor, nu a mea. Eu i-am combătut și le-am spus clar că ordinul armatei e clar și nu se discută. Colonelul Varlaam Bine le-ai spus. Nici nu poate fi vorba de așa ceva. Ordinul e clar și în plus, locul a fost ales bine, din toate punctele de vedere, deci spunele sătenilor să stea liniștiți și să privească partea bună a lucrurilor,anume că vor câștiga niște bani dacă vor da o mână de ajutor. Te mai anunț că în curând vor sosi soldații și constructorii, deci locul se va anima puțin. Te rog să te ocupi de cazarea lor până vom aduce noi cele necesare. În mod normal, într-o lună ar trebui ca totul să fie gata. Mihnea Vor fi aduse și tunuri aici, pentru…? Colonelul Varlaam (gesticulând ferm și zâmbind) Nu pot discuta cu dumneata așa ceva. Toate la timpul lor. Nu are rost să vă faceți griji pentru asta. Alte întrebari, domnule primar ? Mihnea ridicându-se în picioare de la masă Nu, domnule colonel. Am înțeles tot. Colonelul Varlaam (ridicându-se și el) Atunci e clar ! și întinde mâna spre primar și și le strâng bărbătește, apoi colonelul salută și militărește pocnind din călcâie. Dacă mai aveți vreo problemă, mă puteți căuta. Voi fi pe aici cu întreaga brigadă de muncă. Domnule primar…. Mihnea( luând o mină împortantă) La ordinele dumneavoastră, domnule colonel ! Scena IV În cârciumă. Agitație. Toți vorbesc. Atunci intră Mihnea. . Când ceilalți îl văzură așa. se strâng roată în jurul lui cu priviri întrebătoare. Aurel( întinzându-I un pahar de vin cu de la sine dorință) Care sunt veștile, dom` primar ? Ce se mai aude ? Mihnea (înceând să pară mai trist decâr e) Vești cât se poate de rele, copii mei. Se apropie urgia de noi. Aurel, nerăbdător, învârtind stergarul murdar în mână de emoție Nu ne mai fierbe. Spune-ne odată ! Mihnea(mințind cu nerușinare) Deși nu a vrut, până la urmă l-am forțat pe colonel să-mi spună tot. Tot ! S-a codit, că câr, că mâr… dar am dat cu palma peste masă și am tunat. ” -Colonele, aici eu sunt stăpân, așa că spune ce ai de spus, adevărul !”
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 13:57:44
Aurel (încremenit)
Și… ?! Mihnea(dând din cap ca într-o stare de ”déjà vu”) A spus tot. Nu știu dacă să vă spun, căci e secret, dar… Aurel, aproape îngenunchiind lângă el Cum ?! Tocmai de noi să te ferești ?! Ei asta-I culmea ! Doar ne cunoști de atâția ani… Mihnea Bine mă, bine… Uitați cum stă treaba. Vom avea un deposit deosebit de important aici, langă noi. Un depozit secret dar eu am aflat că e vorba de arme noi și muniție cât să folosească întreaga armată pe un an. Va fi ceva imens. Ceva extraordinar. Cica armata germană sătulă de bombardamentele aliaților își mută depozitele la noi, iar unul dintre ele, va fi chiar aici în sat. Aurel, plimbându-se ca amețit S-a dus naibii liniștea noastră. O să fim bombardați ! Cred că o fi multă armată aici, nu ? Mihnea Nu măi Aurele. Depozitul e așa secret încât nu va ști nimeni de el, auzi, nimeni. Așa că…tot ce v-am spus...mormânt ! popa Ghiță Doamne apără și păzeșteeee… Toți la un loc Taci popo ! Ana Aneghin Știu că ne-am aranjat. Acum să vezi cum vor învăța pruncii noștrii limba germană. popa Ghiță Bine că nu rusa… Ana Aneghin(întărâtată de remarca cestuia) Înghite-ți limba popo. Nu vorbi cu păcat că dacă vin rușii, atunci să vezi, și nu uita că nu le prea au cu cele sfinte, comuniștii ăia. De pun mâna pe dumneata, s-a zis cu Sfânta Liturghie. Mihnea(încercând să aplaneze spiritele ce se încing) I-a terminați cu cearta asta. Până una alta trebuie să vedem cum facem ca să îi cazăm pe soldații care vin aici. Trebuie să le dăm casă și masă, doar n-o să-I lăsăm în plata Domnului. Aurel(chicotind din spatele Anei Aneghin) Păi pe primii douăzeci îi cazăm la Ana. Crezi că se va supăra ?! Hahaha…. Ana(mânioasă și întorcându-se brusc spre el și lovindu-l cu palma peste braț) Ha ha ha… Ce comic, ce să spun. Da de ce să nu-I cazăm la tine, poate așa mai vede și cucoana ta ceva prospătură. Mihnea(batând de două ori din palme) Măi ! Măi ! Discutăm lucruri serioase aici, nu ne arde de glume. Mâine poimâine ne trezim sub bombardament și atunci să vă văd dacă vă mai arde de glume. Avem treburi importante de discutat și de pus la punct. Nu uitați că vă găsiți față în față cu istoria. Satul nostru va gazdui cel mai mare depozit de armament din sud estul Europei, ba chiar cel mai mare din Europa. La asta v-ați gândit ?! (Tocmai atunci pe ușă intră Tudor Irimia, jandarmul din sat. Prea bătrân ca să fie luat în armată, în ciuda cererii de a se înrola voluntar, rămase totuși mereu cu această dorință vie în minte. Acum își scutură cizmele în prag, apoi intră și salută pe toată lumea ducându-și scurt mâna la chipiu și luându-și pușca veche de pe umăr) Jandarmul Tudor (pedant ca întodeauna) Omagiile mele stimată doamnă învățătoare, respectele mele domnilor. Toți ceilalți la un loc Să trăiești nea` Tudore ! Mihnea Tudore, ce vești ne mai aduci ? Jandarmul Tudor (mergând la o masă și asezându-se încet și greoi) Vești ?! Ce vești ? N-am nicio veste nouă. Aurele, servește-mă te rog cu una mică. Aurel (sărind ca ars până dincolo de tejghea) Una mică doar, nea` Tudore ?! Jandarmul Tudor Deocamdată da. Sunt încă în timpul programului de muncă. Una mică așa, de revigorare. Mihnea(ridicându-se de la masa sa și venind lângă noul intrat) Ce zici de zvonurile astea cu depozitul militar ? Jandarmul Tudor (radicând încet capul și privindu-l de jos) Ce-i cu el ? Mihnea( zâmbind ușor ironic) Păi se poate, domnule Tudor, să nu ai nicio părere, mai ales că acest depozit ne poate aduce întreaga urgie a războiului pe cap ? Uite, noi ăștialalți suntem îngrijorați, și cred că pe bună dreptate.
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 13:59:11
Jandarmul Tudor (radicand calm din umeri)
Nu văd de ce aș fi mai îngrijorat ? Un depozit este un depozit, iar unul ca ăsta, mai ales că va fi ascuns în pădure, nu ne va aduce prea mari schimbări în viața de zi cu zi. Poate că s-or îmbăta, din când în când câțiva soldați, dar în rest, va fi chiar benefic pentru așezarea noastră. Mihnea(dând din cap) Ai o atitudine foarte relaxată, dom` Tudor. Dar mai vorbim noi după ce încep bombardamentele aliaților. Jandarmul Tudor Prea le iei în serios, dom` primar. Eu am mai facut războiul, ăla, primul, și știu că-I grozav de rău, dar aici, am așa, inima împăcată că va fi bine. Ana Aneghin Ești cel mai liniștit om din sat, dom`Tudor. Lumea șoptește, bârfește și se teme, doar dumneata ești liniștit. M-aș bucura să ai deptate. Jandarmul Tudor( așezându-se leneș la o masă de lângă geam) Aurele, tu o să ai cel mai mult de câștigat. O să faci vânzare, nu glumă cu soldații ăștia. Aurel Să de-a Dumnezeu. Niciodată nu mi-a mers așa bine ca acum, de când au venit. Dar mi-e frică că deh…e război, iar războiul…n-aduce fericire Jandarmul Tudor N-aduce, n-aduce, pentru unii, dar aduce pentru alții… Mihnea(ridicându-se de la masă cu un aer războinic) Eu zic să lăsăm discuțiile astea care oricum nu spun nimic. Situația e grea și periculoasă pentru noi. Depozitul ăsta nu ne poate aduce decât nenorocire. Voi lupta în continuare pentru a-l muta de aici. Cred că e și dorința voastră, a locuitorilor acestui sat. Jandarmul Tudor(privindu-l chiorâș) Dom` primar. Ce ai băut ?! Mihnea( confuz) Ce zici ?! Jandarmul Tudor Ce ai băut ? O tot dai cu situația periculoasă, cu mutarea depozitului… Sperii oamenii ăștia degeaba. Cât rău îți poate face un depozit al intendenței. Nu cred că aliații vor fi chiar așa de porniți contra unui deposit plin de conserve, pături și ismene. Mihnea( agitat) Ceee… ?! Cum vorbești așa ?! Păi ști dumneata mai bine decât mine ce depozit va fi ?! Nu uita că eu tocmai ce am vorbit cu colonelul ăsta ce se ocupă… cu colonelul ! Jandarmul Tudor(încet și calm) Ai vorbit cu colonelul ? Și ce ți-a spus ? Mihnea(surâzând siret și bănuitor) Dar de ce vrei să știi ? Parcă m-ai trage de limbă. Uite că nu-ți spun. Jandarmul Tudor Te întreb pentru că și eu am vorbit cu el. Și mi-a spus și mie despre ce fel de depozit e vorba. Ana Aneghin( băgându-se în vorbă) Avem deci un depozit de muniție și armament și unul de conserve și lenjerie. Care e adevărul acum ?! Mihnea(întorcându-se spre Ana) Te îndoiești de cele spuse de mine ?! Ana Aneghin Am spus eu așa ceva ? Mihnea Voi discuta cu colonelul și îi voi spune să nu mai vorbească cu nimeni din sat, că, uite așa (bate el din palme) se nasc zvonurile și bârfele fără rost ! popa Ghiță(făcând semnul crucii în aer) Copii. Copii. Lăsați cearta. Gândiți-vă că toate cele sunt în mâna Domnului. Domnul le știe și le aranjează pe toate. Aurel(venind lângă părinte) Auzi, părinte. La câtă încredere are Domnul în dumneata… Hai mai bine să-ți mai torn o cană. popa Ghiță Și cine-o plătește, fiule, că eu… Aurel(bătându-l peste umăr cu palma) Asta e din partea casei, părinte. Ana Aneghin(zâmbind galeș lui Aurel și apropiindu-se ușor de el) Și eu nu primesc una din partea casei ? Aurel Cum să nu. Primești și tu, nu una, ci două, dar nu bauturi, și nu aici…
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 14:00:15
Ana Aneghin (roșind )
Tigrule… Jandarmul Tudor, după ce își bea paharul, se ridică, se sterge cu mâneca peste gură, apoi salută pe toată lumea cu mâna la chipiu și iese din cârciumă pe usa din staânga. Imediat, Primarul Mihnea devine mai vorbăreț. Mihnea(plimbându-se agitat prin încăpere,cu mânile la spate) Uite dom`le cum lucrează spionii ! Vin și vor să te tragă de limbă așa, direct, pe față. Nuu… că asta-i curată nerecunoștință și lipsă de respect. Auzi dumneata. Să pună el la îndoială cuvântul unui primar, al edilului… Asta-I blasfemie domnilor, curată blasfemie ! Aurel Dom` primar, dar dacă colonelul te-a mințit pe dumneata ? Dacă nea Tudor are dreptate ?! Mihnea Cum ?! Te îndoiești și tu de mine ?! De ce m-ar fi mințit pe mine și nu l-ar fi mințit pe jandarmul ăsta ?! Aurel Știu și eu ? Ziceam așa … Mihnea(care face o mică pauză căci își dă seama că s-a ajuns prea departe cu minciuna lui, dar nu se lasă) Vă cer respectuos să nu mai veniți cu astfel de vești, cu astfel de zvonuri. Singura părere acceptată de acum să fie doar a mea. E ușor să vină fiecare cu câte o idée ca să creăm disensiuni în sat. Spionii inamici doar asta așteaptă, să creeze panică. De acum doar vocea mea să fie ascultată și respectată. Sper că m-am făcut înțeles. popa Ghiță Vocea lumii slobodă… Mihnea Părinte, dumneata ai face bine să le spui oamenilor să asculte doar de mine. Ce Dumnezeu, doar ai și dumneata o autoritate în sat. Oamenii te ascultă. E cazul să dai o mână de ajutor în aceste vremuri grele. Ana( întorcându-se spre Aurel cu gura căscată) Nu am știut că îl are la inimă. Credeam că dom` primar al nostru e ateu. Aurel( zâmbind) Circ, Ano, circ curat… Mihnea Voi convoca o adunare. Să vină tot satul, mai puțin babele, moșii, copii și femeile gravide. Aurel(sarcastic) Păi atunci spune-ne acum direct. Suntem toți déjà. popa Ghiță,pufnind în râs se înneacă și îl apucă un acces de tuse Mihnea(cu ciudă) Te-a bătut Dumnezeu, părinte! Ai vrut să râzi de mine, nu ?! Și tu, Aurele… Te credeam om destoinic și amic de-al meu. Aurel Păi ce, nu sunt ? Sunt și destoinic și amic de-al tău. Dacă ar fi sa-I numărăm pe degete pe cei care ar veni la adunare, câți crezi că ar mai rămâne ? Mihnea Rămâne așa cum am zis. Vom face o adunare unde să… Aurel(întrerupându-l) E foarte bine că facem această adunare. Măcar colonelul ne va spune exact ce și cum, asta ca să nu mai avem bârfe legate de depozitul ăsta. Primarul Mihnea aproape că se îneacă și el rămânând fără aer. Imediat își dă seama de ce era să facă. Mihnea Nu ! Nu vom mai face nicio adunare. M-am gândit bine. Nu vreau să creez panică. Voi acuma știți că depozitul va fi foarte important și extreme de periculos, deci și misiunea noastră, a satului este una de-a dreptul eroică. Spuneți tuturor celor speriați că totul e în ordine, că suntem stăpâni pe situație, adică eu și… noi ăștia cu putere și funcții în sat… că nu e niciun pericol, dar că le cerem să nu mai vorbească despre deposit din motive temeinice de securitate. Oricum voi merge din casă în casă și le voi explica oamenilor cât de important e tăcerea. Să lase totul pe seama mea. Aurel(întorcându-se după tejghea) De pe partea mea… Deocamdată mă interesează doar să am clienți. Apoi, Dumnezeu cu mila. Ana Aneghin(zâmbitoare) Și ziceți că vin mulți soldați în sat la noi ? popa Ghiță Ană, Ană… Numai la soldați îți stă mintea. Ana Aneghin Ce-i părinte, ești gelos…
continuare
- de
Tot Areal
la: 28/01/2013 14:01:58
Mihnea
Dumneata părinte ai face bine să oficiezi o slujbă în care să iei gândul oamenilor de la război și să-l îndrepți către cumpătare și cele sfinte. În vremurile astea, oamenii sunt sensibili și au nevoie să știe că au un sprijin de undeva. Cred că e cel mai bine ca nimeni să nu se mai gândească la război sau la deposit, ci fiecare să=și vadă de cele ale lui. popa Ghiță Voi ține slujba în sfânta duminică, fiule Mihnea Așa să faci părinte. Chiar eu voi veni să ascult liturghia Aurel Amin… Mihnea( repezindu-se spre Aurel și vorbindu-I încet peste tejghea) Să nu te pună necuratul să îi mai dai de băut începând de sâmbătă dimineață. Doar un pahar mic sâmbătă dimineață și gata. Până luni nimic. Nimic, auzi ?! Aurel(radicand două degete în aer) Jur, dom`primar. De sâmbătă dimineața și până luni, pentru popa nimic de uns pe gât. Mihnea(privindu-l chiorâș) Vezi, să nu cumva să lipsesti de la Sfânta Liturghie ! Dacă nu te văd acolo… Aurel Dar dumneata vei fi acolo ? Mihnea( fâstâcit) Încerc să vin…să vedem dacă nu mă vor reține treburi importante. Ana Aneghin(alăturânduli-se) De ce cred că va fi doar popa ăsta în Biserică… Aurele, tu la biserică ? Sau dumneata, primare… Aș vrea s-o văd și pe asta. Aurel Tu vorbești, Ano ?! Ana Aneghin Eu am fost la biserică. Mihnea Ai fost Ano, ai fost, dar degeaba, și ai fost doar când nu ai avut musafiri de cu noapte… Ana Aneghin Măgarule ! PS.Urmeaza actul al doilea!
***
- de
Daniel Racovitan
la: 28/01/2013 14:10:24
"ce vi s-a parut suspect?"
nimic, voriam doar sa stiu daca iti apartine
continuare
- de
Tot Areal
la: 29/01/2013 07:44:32
Actul al doilea
Scena I Acțiunea se petrece în casă la Dumitru Dudău. O casă sărăcăcioasă, dar curată. În cameră, în jurul mesei se află Dumitru Dudău, nevastă-sa, Ileana Dudău și moș Costache,sătean, vecin, venit în vizită. Dumitru și Ileana sunt neliniștiți în legătură cu veștile despre depozitul ce urmează să fie construit și o așteaptă pe baba Varvara să le ghicească despre viitor. Moș Costache stă liniștit, pe scaun, într-un colț al camerei. Dumitru Ai chemat-o pe Varvara ? Ileana Am chemat-o. A zis că vine… Dumitru Mi-e teamă de vremurile astea. Ori intrăm în istorie, ori în pământ. Ileana Tacă-ți gura, bocitoare ce ești. În loc să fi bărbat, tu ești cârpă. Dumitru( nervos) Cârpă… ?! Cârpă zici ?! Tu nu ști ce poate să însemne un asemenea depozit aici la noi în sat ! Nu ști ce înseamnă să îți vină zi și noapte avioanele deasupra capului să verse bombe… Atunci să te văd cum o să fi tu ! Nu tu… moș Costache dă impresia că nu mai are aer. Dumitru și Ileana îi sar în ajutor scuturându-l și bătându-l usor peste spate. Ileana îi aduce un pahar cu apă. Ileana(șoptind) Na`, dacă vorbești de război și bombe. Lui moș Costache I s-a făcut rău. Dumitru De frică i s-a făcut… moș Costache Să ne ferească bunul Dumnezeu de rele… Ileana Lasă, moș Costache, că n-o fi dracu` așa de negru cum se spune(în timpul ăsta face semn lui Dumitru să înceteze mai tacă) Dumitru Dar, la urma urmei… poate n-o fi nimic. Oricum nimic nu e sigur. Dom` primar ne-a spus să stăm liniștiți. moș Costache Domnu` primar le știe pe toate… Îl locul vostru l-aș întreba pe Tudorică Ileana(curioasă) Pe domnu` Jandarm ? moș Costache Da, fata mea, da. El a făcut războiul și știe mai bine cum e. Dumitru Lasă, bre moș Costache, că l-a făcut pe ăla vechi. Nici războaiele nu mai sunt ca pe vremuri. moș Costache Soldații mor la fel, Dumitre. Ileana Bun o fi Dumnezeu cu noi. Deocamdată să vină baba Varvara să ne de-a în deochi. Știe ea mai bine și ca primarul și ca popa Ghiță. N-a avut ea dreptate când cu inundațiile de acuș` trei ani ? N-a avut ea dreptate cănd a zis că vine urgie cu durere și sânge și uite că a începuse războiul… Ce, ne-a spus popa Ghiță că începe războiul ? Nu ! Ne-a spus primarul că o fi inundații ? Nu ! moș Costache Dumnezeu știe… Dumitru Dar lasă că nici Varvara n-a văzut că a fost secetă de aproape că am murit de foame, și nici că aproape ne-a îngropat dealul când s-a surpat, acum cinci ani, parcă… Nici că Anuța lu` Tomoioagă că naște gemeni… Nici pe ce zice ea nu te poți baza. Ileana Bină că ești Toma necredinciosul acum! Lasă să vedem ce ne zice și apoi vorbim. Zgomot de pași la ușă Ileana(Întorcându-se) N-a c-a venit ! baba Varvara(pășind vioi în casă și salutând pe toți cei prezenți) Bine v-am găsit, copii ! Dumitru Bine ai venit, mătușă. Hai, i-a loc aici la masă… baba Varvara(către Moș Costache) Bună ziua, moș Costache. Sănătos, sănătos ? moș Costache Mulțumesc, sănătos…. Dumneata… ? baba Varvara Merge, merge… cât ne-o ține Dumnezeu pe pământ cu sănătate Dumitru Cu ce să te servesc, mătusă ? baba Varvara Cu nimic, Dumitre, cu nimic. Lasă, nu trebuie întodeauna când vin în vizită să mă servești cu ceva, nu ? Dumitru Lasă, mătușă, așa se cade, ști dumneata… baba Varvara(nerăbdătoare, către Dumitru) Hai copii, să vă dau de viitor… Adu-mi o cană cu apă caldă și un ștergar. Ileana(incet, ironică, tot către Dumitru) Da` ce face ? Naște ? Dumitru(ducându-și degetul la buze) Șșșșîît... Taci măi... După ce primește cana cu apă caldă și stergarul, baba Varvara mormăie, face ceva descântece, lălăie și miorlăie, își mișcă degetele deasupra mesei, apoi presară ceva în apa din cană. După vreo zece minute se liniștește și respiră adânc. Toți se uită la ei, dar nimeni nu cutează să rupă tăcerea.
continuare
- de
Tot Areal
la: 29/01/2013 07:46:17
baba Varvara
Ei bine, copii... Nu văd decât o apă neagră ce se scurge precum un pârâu, prin pădure, de pe dealul nostru. Nu-i a bună. Vin vremuri negre și toate au legătură cu ceea ce este pe deal, în pădure. Dumitru Depozitul... baba Varvara Cred că da, fiule. Am auzit că vor să facă ceva acolo și asta ne va aduce numai necazuri. Vremuri negre. moș Costache Bre Varvaro, nu știu de unde le scoți... baba Varvara Ce-i moș Costache ? Ce vrei să zici ? moș Costache Nu zic nimic, doar că nu știu de unde le scoți. Avem primarul, care zice una, avem părintele care zice alta, tu zici alta, Tudor alta... Vom vedea care o fi realitatea. Dumitru(speriat,băgându-se în vorbă) Adevărul e că acest depozit ne va aduce beleaua pe cap ! Adio viață liniștită. Vine războiul peste noi ! Vor aduce aici atâta muniție și bombe, că dacă o singură bombă aruncată din avion cade pe depozit, adio Bobocii noi ! Suntem condamnați ! moș Costache. Ești prost ! Ileana(surprinsă) Moș Costache ?! Cum poți să zici una ca asta ? moș Costache Ce vrei Ileano ?! Dumitru al tău e prost ! Cine mai crede ce zice baba asta(arată el cu capul spre Varvara) baba Varvara(ofensată) Moș Costache, vorbești ca să nu taci! Dacă nu-ți convine de ce ai venit ?! moș Costache Ca să aud ce prostii spui, de asta am venit ! Ileana Bine moș Costache, dar să-l faci prost pe Dumitru... moș Costache Păi ce ? Tu nu l-ai făcut de atâtea ori ?! Nu mai ști când am fost după lemne, săptămâna trecută, parcă, acolo, în pădure... când te-am întrebat cum de ai venit singură și tu mi-ai spus că prostul a rămas acasă. Adică Dumitru, nu ?! Dumitru Ce ai zis Ileano ?! M-ai făcut prost ?! Ileana Păi ne certasem, ai uitat ! Când ți-am zis să mergem după leme, ce ai zis ? Că tu stai acasă, să merg numai eu. Dumitru Și asta însemană că sunt prost ?! baba Varvara Copii... Vă certați după ce plec eu. Credeți sau nu în ceea ce am spus, este treaba voastră. Până una alta vă costă un pol. Plec că mai și alți clienți. Dumitru Un pol... ? baba Varvara Da, e plata pentru ultimele trei descântece. moș Costache Mai bine îmi dați mie și vă spun tot ce vreți să auziți. baba Varvara(enervată) Auzi, bre Costache ! Ce ar fi să-ți ții gura. Vezi că e prea slobodă. moș Costache(zâmbind) Bre Varvaro, lasă și lumea să se mai deștepte. Nu le mai vinde minciuni din astea. baba Varvara( dând a lehamite din mână către Costache) Știu că v-ați pricopsit cu el. După ce Varvara pleacă, nu trece nici cinci minute că le și apare Mihnea în prag. Mihnea Bucuroși de oaspeți ?! Ileana(ieșindu-i în întâmpinare) Bine ai venit dom` primar. Cu ce vânt pe la noi ? Mihnea. Am venit să discutăm stimați consăteni și prieteni. Dumitru Dar hai, ocupă loc... Ileano, dute și adu o sticlă de vin, doar e primarul la noi, ce Dumnezeu. Mihnea (ocupând loc la masă) Bună și dumitale, moș Costache. Merge, merge ?! moș Costache Ne mai ține Dumnezeu în viață. Poate mai vrea să mai vedem câte ceva. De-o fi de bine sau de rău... Păcatele noastre. Mihnea Vom vedea, moș Costache... Ileana aduce ulcica cu vin, toarnă vin în căni,apoi se așează și ea și Dumitru la masă. Mihnea( zâmbind satisfăcut) Vin roșu ! Puterea ursului ! Dumitru Și de ce zici c-ai venit dom` primar ? Mihnea( devenind dintr-o dată serios și luând o mină sobră) Dragii consăteni și prieteni, am venit personal la voi pentru a vă anunța că la noi în sat se construiește... adică acolo în pădure, un depozit. Dar știți asta deja. Se tot discută despre ce depozit va fi vorba. Eu am aflat și vă spun tocmai ca să eliminam zvonurile. Depozitul va fi extrem de periculos. Muniție, muniție și iar muniție. Vă spun asta pentru că alții vor vrea să vă dezinformeze și vor spune că nu este adevărat, dar voi acum știți. Toată lumea va nega că acest depozit va conține substanțe explozibile, dar voi să vă faceți că îi credeți și gata. Nu vă mai bateți capul. Cu cât vorbim mai puțin despre depozit, cu atât șansele să scape de spioni e mai mare. Deci, vă rog, din acest moment să nu mai deschideți subiectul. Cam asta ar fi problema. Trebuie să încurajăm ca toată lumea să își țină gura închisă. Secret maxim. Vă întreabă cineva... Voi nu știți nimic. Vă întreabă ceva... Voi nu vorbiți nimic. Cel mai bine așa. Dumitru Păi dacă zici dumneata... Așa vom face. Îți dai seama că pe noi ne interesează să treacă nedescoperit acest depozit.
continuare
- de
Tot Areal
la: 29/01/2013 07:48:34
Ileana
Eu nu discut cu nimeni. Mă întreabă cineva ceva, îi spun scurt. Mergi la dom` primar Mihnea ( aproape sărind de pe scaun) Așa, stimată doamnă. Așa să îi spui ! Foarte bine gândit. moș Costache Depozitul ăsta ne mânâncă mințile. Mihnea Moș Costache. De acest depozit depinde soarta noastră. Va fi bine, vom ieși bine, va fi rău, va fi și vina noastră. Satul nostru e gata să intre în istorie. De vom reuși de noi depinde. mos Costache Cum să intrăm în istorie ? Mihnea Dacă depozitul scapă neatins, după război vom cere despăgubiri pentru terenul luat, vom apărea în cărțile de istorie... Dacă depozitul va fi distrus...nici satul nu va scăpa. Dacă depozitul e unul important, ieșim în evidență. Daca ar fi unul...de boarfe, să zicem..ne facem de râs. Deci este important ca acest depozit, de muniții, să nu rămână un secret bine păzit de noi. Zică lumea că e un depozit de boarfe... ? Zică, dar noi știm adevărul, înțelegi ?! moș Costache Înțeleg, dar nu prea pricep. O fi sau nu o fi un depozit important ? Dumitru Lasă moș Costache asta acum ! Nu ai înțeles că depozitul e unul imens și e de muniție?! A spus clar dom` primar. De-acum, gata, tăcem ca peștii ! Mihnea Exact așa, Dumitre. Exact așa ! moș Costache Tăcem, dacă așa vrea dom` primar, tăcem, de ce să nu tăcem Mihnea Dacă ne-am înțeles, asta-i foarte bine. Oricum, aceste vremuri ne leagă și mai mult unii de alții. Acum, când dăm de greu se vede unitatea noastră... moș Costache Vedem noi asta mai incolo, după ce s-o sfârși războiul ăsta, ce și cum va fi. Mihnea Ce anume vrei să zici, moș Costache ? moș Costache Cu unitatea asta. Dacă e să-mi capăt partea mea de pădure, ce o am din moși strămoși, cum bine știți, apăi depozitul tocmai acea parte o ocupă. După război, înseamnă cp voi primi recompensa eu. Ileana Despagubirea, moș Costache... moș Costache Așa, așa...despăgubirea, plus terenul Mihnea Asta o s-o discutăm după război, moș Costache. Să trăim până atunci și vom vedea. Acum, stimați prieteni, eu vă las. Trebuie să merg să mai discut și cu alți săteni. Trebuie să strângem legătura, unitatea stimabililor, în unitate e puterea acum, doar așa vom răzbi peste vremurile astea. Vă salut ! Ileana, Dumitru și moș Costache(la unison) La revedere dom` primar !
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:29:06
Scena II
Scena se petrece în încăperea postului de jandarmi din sat. La masă stă jandarmul Tudor, când cineva bate la ușă) Jandarmul Tudor(ridicând capul spre ușă) Cine-i ?! Mihnea( intrând încet) Eu sunt. Salutare Tudore. Jandarmul Tudor Dom` primar... Cu ce ocazie pe aici. Doar nu s-a întâmplat ceva ? Mihnea Aaa.. Nu Tudore...nu. E totul bine, deocamdată. Am venit așa, să discutăm... Jandarmul Tudor Să discutăm atunci, dom` primar... I-a loc aici la masă...și scuză-mă, dar nu am cu ce să te servesc, poate cu un pahar de apă... Mihnea Stai liniștit, Tudore, nu am nevoie de nimic. Am venit așa, să discutăm ca între colegi și prieteni, deci te rog, nu mă mai domni atât. Spune-mi simplu, pe nume, doar ne cunoaștem de atâția ani și n-ar fi prima dată când ne tutuim. Mai ales că acum situația e grea, ști prea bine... Jandarmul Tudor Și despre ce anume să discutăm ? Mihnea Păi.., vezi tu, Tudore... despre depozitul ăsta din pădure. Nu-mi dă pace și basta. Jandarmul Tudor Așa, și ce te frământă, Mihneo ? Ști la fel de bine ca mine că depozitul ăsta nu însemană nimic. O groapă de gunoi a armatei de fapt. Mihnea(trist) Știu măi Tudore, știu. Chiar de asta sunt neliniștit. Am discutat și eu cu colonelul ăla...n-a că i-am uitat numele... Jandarmul Tudor Varlaam parcă... Mihnea Așa ceva ! În fine... Am discutat și eu cu el...de fapt doar el a vorbit și mi-a spus că aici va fi un amărât de depozit de efecte militare, dar vezi tu, dacă se află asta, ne facem satul de râs. Acesta să fie aportul nostru la război ? Un depozit de efecte militare? Păi de era un depozit serios, meritam mult mai multa atenție, și acum, și după război. Alfel se va vorbi despre acest sat dacă avem un depozit important și altfel dacă avem o groapă de gunoi. Vreau să las impresia că acest depozit e unul important, poate vom avea de câștigat după război când, cine va mai ține cont ce și cum a fost. Înțelegi Tudore ? Jandarmul Tudor Dar ce faci dacă află consătenii de minciuna asta ? Tu vei fi primul tras la răspundere. Cum le vei explica că le-ai vrut binele în timp ce ei se îmbolnăvesc de frică și teamă? Mihnea Și dacă nu vor afla asta ? Dacă, pe când vor afla va fi trecut războiul și le vom spune că, între timp, scopul depozitului s-a schimbat. Vor rămâne cu ideea că satul lor a adăpostit un depozit foarte important în război. Jandarmul Tudor E o minciună. O minciună, chiar și în scopuri nobile, tot minciună este, iar de iese la iveală nu va fi privită decât ca o minciună. Iar cel care a spus-o și promovat-o va rămâne pe veci ca un mincinos. Mihnea Ăsta e riscul meu. Jandarmul Tudor Acum că știu de situație, cu toate că am bănuit și mai înainte, nu mă pot face părtaș la așa ceva. Eu sunt bătrân și nu vreau să mor luat drept mincinos. Dacă... Eu nu le pot spune decât adevărul. Mihnea Asta dacă te întreabă ... Jandarmul Tudor Asta dacă se aduce vorba... Mihnea Și ce vei face. Le vei zice că-s un mincinos ? Jandarmul Tudor Nu. Eu zic să le spui că s-a făcut o confuzie sau... De fapt mi-a venit o idee ! Fi atent ! Le spui dintr-o dată că depozitul va fi unul de intendență, de efecte militare, fără valoare sau pericol. Toată lumea va fi fericită și liniștită. Dacă cineva se va trezi să-ți scoată ochii că ai mințit înainte, atunci le vei spune că de fapt, depozitul ar fi fost întradevăr de muniții, dar la cererea ta expresă, pe acela l-au mutat într-alt loc și aici au adus unui inofensiv, de efecte militare. Astfel ai salvat satul și devii erou ! Ce zici. Așa spui și adevărul și corectezi minciuna. Mihnea(zâmbind) Mda... Ar fi o soluție. Oricum nu știu cât aș mai fi putut continua cu minciuna. Soldații ar fi vorbit până la urmă și s-ar fi aflat adevărul... Bun. Să ști că așa voi face. Chiar de mâine, ca să le dau un timp în care să pară că am discutat soarta depozitului, le voi spune adevăratul lui scop. Sper că acesată discuție să rămână între noi... Jandarmul Tudor Și normal. Doar eu am venit cu ideea. Mihnea(ridicându-se de la masă și întinzând mâna spre Tudor) Tudore...dă-mi să-ți strâng mâna. M-ai scos dintr-o belea, dar, Dumnezeu mi-e martor că aș fi făcut-o pentru satul ăsta. Jandarmul Tudor Mult noroc, Minheo. Trecem noi și peste asta.
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:30:33
Scena III
În cârciuma lui Aurel, cu Ana, popa Ghiță, Dumitru Dudău, moș Costache,săteni și câțiva soldați tineri. Toată lumea stă la mese și au câte o halbă de bere în față. Se discută și se fumează. Dumitru(lăsându-se pe spate cu scaunul) Vă spun eu, că ce-i mai rău încă nu a venit. Ascultați la mine... moș Costache Dumitre, nu cobii ! Dă-ți peste gură. Aurel Războiul se va termina mai repede decât să apuce să ne facă nouă pagubă. Ai noștrii dictează pe front și rușii sunt la pământ. Nemții ne ajută, așa că... moș Costache Să ai gura aurită ! Dumitru(adresându-se lui Aurel) De unde ști asta ? După câte știu, nu ai pe nimeni pe front care să-ți spună cum merg treburile. Aurel Păi tu nu citești gazetele ?! Scrie negru pe alb. Războiul merge bine și ne apropiem de victorie. Dumitru De ar fi întodeauna așa cum scrie la gazetă... Aurel De ce n-ar fi ?! Dealtfel uite, sunt aici tinerii ăștia, îi poți întreba. (Apoi se adresează unui soldat ce stă la o masă) Domnule ostaș, merge sau nu merge războiul bine pentru noi ? Soldatul Merge, sigur că merge... De ce n-ar merge ? Aurel Tocmai asta discutam aici. Gazetele scriu că totul merge bine pentru noi și aliații noștrii. În curând va cădea Moscova și atunci gata, războiul e câștigat. Soldatul (fără să ridice ochii ) Ușor de spus, greu de făcut. Aurel Dumneata se pare că ai trecut prin momente grele. Mă bucur că ești totuși spre vindecare Soldatul Da, mi-am rupt mâna... Dumitru(curios) Unde ai fost rănit ? Soldatul Unde... ? La mână, nu se vede ?! Dumitru( râzând ușor fâstâcit) Vroiam să te întreb, adică, unde pe front ? Dar bănuiesc că în linia întâi, binențeles. Soldatul În linia întâi, binențeles... când am căzut din pom. Moș Costache Ai fost ca observator într-un copac ? Ai sărit când au tras, nu-i așa ? Soldatul Am căzut din pom când am întins niște rufe la uscat. Încă n-am fost pe front. Pe când să plecăm, hop ne-au adus aici la muncă la ... aici... Dumitru Știm, știm...aici la depozitul ăsta. Ce să-i faci, și acesta e un loc periculos. Aurel Nu trebuie să-ți fie rușine că n-ai fost încă pe front. Frontul e peste tot acum, atât acolo, cât și acasă. Și noi am vrut să mergem, dar suntem prea bătrâni. Acum, ajutăm și noi așa cum putem de aici de acasă. moș Costache Dacă am scăpat de iarna ce-a trecut, putem zice bogdaproste. Aici a fost frig, dar cum o fi fost în Rusia. Bieții băieți... Aurel(pornit) Ce bieții băieți. Ei nu mai sunt bieții băieți ! Ei sunt ostași căliți de-acum. Nu bieții băieți ci ostași căliți. Au plecat de lângă fusta mamei și se întorc bărbați de oțel! O întreaga generație de eroi. Nu putem fi decât mândrii de asta. Soldatul Mi-am pierdut ambii frați pe front. Unul în vara trecută, celălalt, cel mai mare, acum în iarnă. Ei nu mai sunt, nici căliți, nici de oțel. Sumnt doar pământ acum. Preț de câteva minute se lasă o tăcere de mormânt
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:32:15
Aurel( încet)
Îmi pare rău băiete... Și noi avem câțiva băieți din sat duși pe front. Să sperăm că-i ajută bunul Dumnezeu și s-or întoarce teferi acasă. Dumitru (către Aurel) Mai bine le-ai mai da un rând din partea casei... Aurel(ca trezit dintr-un vis) Un rând la ostași din partea mea !! Ana Aneghin(privind pe geam) I-a uitați cine vine. popa Ghiță(intrând zgribulit pe ușă) Iar s-a lăsat frig... Greu trece iarna asta.(intra din stânga și se asează apoi la masă) Aurele, dă-mi fiule ceva să mă încălzesc. Aurel(zâmbind ironic) Părinte, ce dorești, un cojoc sau un loc mai aproape de sobă ? popa Ghiță Iubește-ți aproapele tău ca pe tine însuți... Tu când intri în casă, Aurele, ca să te încălzești, îți mai iei un cojoc pe tine sau te pui pe scaun aproape de sobă ? Aurel(sincer) Nu prea, părinte... Dau pe gât un păhărel de tărie și-mi pune sângele în mișcare mai ceva ca o sobă roșie. popa Ghiță Atunci nu fi măgar, și adu-mi un pahar de ceva. Ana Aneghin(către soldatul ce privea mirat spre popa Ghiță) E părintele nostru... Ne-am obișnuit cu el. Mai o calcă pe drumul lăturalnic, dar când ține o slujbă, o ții minte toată viața. E om și el, ce să-i faci. popa Ghiță Cine n-a dat cu piatra să ridice mâna... Dumitru(tot către soldat) Deci o să înceapă tămbălăul și aici. Bine o fi dacă nu ne-om trezi cu războiul pe cap. Soldatul De ce să ne trezim cu războiul aici ? N-are legătura una cu alta. Dumitru(prefăcându-se la curent cu tot, chiar și cu menținerea unui secret) Știu, știu...ziceam și eu așa... Soldatul Într-o lună, două, am terminat și am și plecat de aici. Probabil că pe front, dar la urma urmei, abia așteptăm să plecăm odată decât să stăm în așteptarea asta care ne omoară. De mâine sosesc camioanele și restul echipei de muncă. O să terminăm repede. Dumitru(încet,ca pentru sine-și, ștergându-și bruboanele de transpirație de pe frunte) Ne așteaptă zile grele de mâine încolo. Dumnezeu să ne apere. popa Ghiță(după ce a dat peste gât paharul cu tărie) Astăzi e joi ? Aurel Aoleo părinte. Ai dat-o-n bară. Ești cu o zi în urmă. popa Ghiță(ridicând capul gânditor) Azi e vineri ? Trebuie să pregătesc slujba pentru duminică... Aurel(autoritar) Părinte, se apropie ziua scadenței. Trebuie să-mi plătești altminderi... popa Ghiță. Dacă ar fi să-mi pentru plătești fiecare rugăciune pe care am spus-o pentru sănătatea ta și să-ți meargă bine... hă, hă... Aurel Dar când ți-am cerut eu așa ceva ? popa Ghiță Crezi că trebuie să-mi ceară cineva să mă rog pentru el ? Copii tăi îți cer ei să te rogi pentru ei, sau o faci singur, din inimă ? Aurel(fâstâcit, schimbând vorba) O să vin sigur la slujba de duminică. Am promis, așa că mă țin de cuvânt, iar legat de plată, lasă părinte că mai este loc pentru credit. Din depărtare se aude un huruit surd care, se amplifică cu fiecare minut Soldatul ( ridicându-se de la masă și privind pe fereastră) Vin camioanele !
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:33:31
Scena IV
. Pe înserat, pe marginea drumului, lângă o fântână cu cumpănă. Colonelul Varlaam Eusebiu, locotenentul Vlaicu Mihai, mai mulți soldați. Colonelul Varlaam(către locotenent) Ai auzit noutățile ? Locotenentul Vlaicu Da, să trăiți ! Colonelul Varlaam La dracu cu toate astea. Ce i-o fi apucat și pe ăia. Cu schimbarea asta ne-a dat peste cap cu totul. S-a dus naibii și termen și tot. Locotenentul Vlaicu Conform ordinelor, nu putem decât să ne supunem. Colonelul Varlaam Just. Dar trebuie să recunosc că mi-ar fi plăcut mai mult să fie cum se stabilise la început. Într-o lună eram plecați de aici. Oricum, asta ne încurcă rău de tot. Să vezi când vor auzi ăștia ... Locotenentul Vlaicu Trebuie să audă ? Dacă..construim și apoi restul...înțelegeți și dumneavoastră... Colonelul Varlaam Ce bine ar fi de-ar fi așa ușor. Nu uita că secretul e primordial. Voi da un ordin strict ca niciun soldat să nu discute absolut nimic. Locotenentul Vlaicu Abia aștept să terminăm aici. Nu știu de ce, dar parcă mai bine mă simt pe front. Acolo totul era mai simplu. Îți faci treaba și gata. Aici ai o grămadă de griji pe cap. Niciodată nu mi-a plăcut să lucrez cu civilii. Colonelul Varlaam Stai să vezi când va auzi primarul. Ăstuia trebuie să-i spunem, deși n-aș prea vrea. Mă tem că dacă știe el, vor ști toți. Locotenentul Vlaicu E primar, dom` colonel, trebuie să-și țină gura, doar e vreme de război. Colonelul Varlaam Nu-i cunoști pe civilii ăștia. Mai ales pe ăștia de la țară. În fine, vedem noi cum facem... Ocupă-te de soldați. Vezi, ține-i străns, să nu se apuce să hoinărească pe aici. Măine încerc să dau de primar si să văd dacă îi spun sau nu. Un lucru e sigur, nu vom mai folosi munca sătenilor. Secretul e mai important acum. Scena V În cârciuma lui Aurel. Primarul Mihnea, Dumitru Dudău, popa Ghiță, Jandarmul Tudor Irimia, Aneghin, moș Costache, alți săteni Aurel A naibii vreme. Va fi o primăvară ploioasă rău. Mihnea( îngândurat) Mașinile astea ale armatei au transformat ulițele într-o vale de noroi. Nici cu căruța nu mai ieși din mocirla asta. Dumitru De bine ce mi-am făcut cizmele. Până am ieși la uliță eram plin de noroi până la genunchi. popa Ghiță(de la masă unde stă supărat jucându-se cu un pahar gol) Dacă ai dormit în coteț... Dumitru(nervos) Popo ! Tu vorbești ?! Aurel( râde) E supărat părintele că azi nu primește decât un pahar, pe care deja l-a golit. Nu pot părinte să-ți mai dau. Ai auzit ce-a zis dom` primar. Mâine ai slujbă și trebuie s-o pregătești așa cum se cuvine. Cum s-o pregătești dacă nu găsești nici intrarea în sfânta Biserică ? Iar sari gardul, ca data trecută, doar că îl loc să nimerești în curtea bisericii ai sărit în curtea omului, de erau să te mânânce câinii. popa Ghiță Ști tu fiul meu... Aurel Păi vrei să zici că nu-i așa ? Tot satul a aflat. Nu te-ai dus apoi la doamna doctor să-ți panseze rana de la picior unde te mușcară câinii. Te-ai dus la ea cu sutana ruptă-n...Doamne iartă-mă, ruptă-n fund. popa Ghiță. Abia mă zgâriaseră puțin... Aurel Păi ai avut noroc. Putea să fie mai rău. Doamne ferește popa Ghiță Păcatele mele fiule. Păcatele mele... Aurel(ieșind de după tejghea) Din păcate tot nu-ți mai pot da nimic. Mai bine mergi dumneata la Biserică. Uite, dacă mâine merge totul bine, seara mai poți vebni să sărbătorim. popa Ghiță Mă duc, doar să stea ploaia asta... Mihnea(apropiindu-se ușor de jandarmul Tudor, îi spune în șoaptă) Vreau să le spun acum. Jandarmul Tudor nu-i răspunde, doar dă din cap în semn de aprobare Mihnea urcându-se pe podiumul de lemn din fața tejghelei. Pune mâna pe o cană și bate ușor cu ea în tejghea. Stimați consăteni și prieteni. Domnilor, am să vă fac un anunț care sper să vă placă. După cum v-am mai zis, interesul satului e mai presus de al meu, de aceea vă pot spune acum că, în urma discuției cu armata, adică prin cererea pe cam făcut-o, oral, nu în scris, s-a aprobat ca depozitul ce va fi amplast în pădure, nu va fi decât unul de efecte și intendență, deci fără niciun pericol pentru mica noastră comunitate seculară. Vă spun asta deoarece v-am promis că voi încerca să rezolv problema, și am reușit. Din acest moment nu mai aveți a vă teme de nimic. Niciun inamic, oricât ar fi el de disperat, nu va veni să bombardeze niște pantaloni., pături și câteva cutii de conserve. Dumitru(vine și-l îmbrățișează pe Mihnea) Asta e extraordinar dom` primar. Stai numai să audă Ileana, și atunci să vezi bucurie. Trebuie să recunosc că teama asta nu-mi dădea pace nici să dorm. Alți săteni din cârciumă Bravo dom` primar ! Jandarmul Tudor(după ce dă pe gât ultima gură de vin, se sterge cu mâneca și se apropie de ușă) Mă duc să-mi fac rondul. Să vedem ce mai fac soldații ăștia. Nu care cumva să se pună să fure ceva Aurel Pe vremea asta nea Tudore ? Stai și matale să se mai oprească ploaia. Te face ciuciulete. Mai și răcești.
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:34:45
Jandarmul Tudor
Datoria înainte de toate. Fie ploaie, fie soare, trebuie să-mi fac datoria(și iese afară ridicându-și gulerul matalei până la urechi) Mihnea(încercând să atraga asupra lui și alte laude) Deci, stimați consăteni și prieteni, nu mai aveți de ce a vă face griji. Poate că satul nostru nu va intra în istorie, dar cel puțin ne-am salvat liniștea și, de ce nu, poate viața și bunurile. N-au fost prea bucuroși cei de la armată, dar nici eu nu m-am lăsat înduplecat. Nu și nu ! Satul e mai presus. Le-am spus : -Mutați depozitul sau ies cu sătenii și ocupăm pădurea. Un sătean Și ce-au zis ? Mihnea. Ee... Ce să zică... Au dat câteva telefoane, le-au spus câ sunt îndărătnic și s-a rezolvat. În vecinătatea noastră nu va mai exista niciodată un depozit periculos ! La urma urmei, un depozit din ăsta de efecte și alimente, poate ne prinde bine și nouă...cum ne-om descurca, dacă înțelegeți ce vreau să zic. Aurel(voios) Or fi având și băuturi ? Mihnea Ba bine că nu. Normal ! Aurel(frecându-și mîinile) Păi așa, poate îmi reînnoiesc și eu stocul la un preț ceva mai...bun. Sunt atât de bucuros, mai că-mi vine să-i mai pun părintelui o cană. popa Ghiță (tresărind) Da fiule, împărtășește-ți bucuria sufletului cu mine. Mihnea Stai liniștit părinte. Dumneata ar trebui să fi deja în Sfânta Biserică... popa Ghiță Să mai stea ploaia fiule... Mihnea O tot dai cu ploaia asta ! Tudor cum a plecat, și tot pe ploaia asta, ca să-și facă datoria. El poate, dumneata nu poți ?! popa Ghiță Fiecare cu căile lăsate de Domnu`. Mihnea( dă din mână a lehamite) Aoleu părinte... Am ajuns să ne rugăm de popă să țină o slujbă bună pe lună ? Cred că voi fi obligat să cer un al părinte pentru sat. Așa nu mai merge. Se depărtează lumea de Biserică și de Domnul cu așa un conducător spiritual. Te poate face Aurel ajutorul lui. Aurel Poftim ?! Vrei să rămân fără băutură încă inainte de a putea deschide ? Nu mulțumesc. Mă descurc și singur... În acest moment intră Ana Aneghin. Își scutură hainA în prag și salută pe cei prezenți. Aurel Uite, mai bine o iau pe Ana de ajutor. Ana Aneghin( nedumerită) Ce zici ? Unde să mă iei ? Aurel Dom` primar i-a propus părintelui să se lase de cele sfinte să mai bine să-mi devină ajutor aici, și eu i-am spus că decât un răspopit, mai bine te iau pe tine ajutor aici. Ana Aneghin(zâmbind oacheș) Și vrei să mă iei ? Aurel Te-aș lua, de ce să nu te iau. Ana Aneghin Doar ca ajutor, sau m-ai lua și altfel ? Aurel(rusinat și fâstâcit) Cum altfel, Ano... Te-aș lua aici, apoi...vedem noi Ana Aneghin Păi așa merge ? Așa vorbești cu o doamnă, cu apoi vedem noi ?! Păi ești bărbat sau ce ? popa Ghiță Te iau eu Ano ! Te iau uite acum. Preoteasă te fac. Ana Aneghin (râzând) Părinte, decât așa preoteasă, mai bine vădană... Mai bine vine cineva să mă ajute să deschid ușa de la clasă. Blestemata aia de ușă s-a înțepenit și nicicum nu pot s-o deschid. Mihnea Aș veni eu, dar, sincer nu prea mă pricep la așa ceva.(Întorcându-se spre sătenii din încăpere) E cineva care o poate ajuta pe doamna învățătoare să deschidă ușa? popa Ghiță Vin eu fiica mea... Mihnea Părinte, dumneata nu reușești să intri în curtea Bisericii, dar să descui o ușă! popa Ghiță Nu-i lua în seamă fiica mea... Ana Aneghin(nerăbdătoare) Serios, e cineva care mă poate ajuta. Azi mâine începe școala ni ușa aia e înțepenită din decembrie. Un sătean Vin eu doamnă doctor. Pe mine mai mereu mă închide nevasta afară, mai ales când stau prea mult aici la Aurel și de fiecare dată trebuie să descui ușa fără cheie. În cârciumă își face apariția colonelul Varlaam. Salută militărește pe toată lumea, pocnindu-și călcâiele, apoi se îndreaptă direct către Mihnea. Colonelul Varlaam Dom` primar. Trebuie să stăm de vorbă. Dar nu aici. Putem merge într-alt loc ? Mihnea Da, sigur... Păi putem merge la primărie... Aurel Unde să ieșiți pe vremea asta. Haideți aici în spate, unde e biroul meu. Puteți vorbi liniștiți fără să vă deranjeze nimeni. Dau și un pahar din aprtea casei. Mihnea Domnule colonel...? Mergem aici ? Colonelul Varlaam Da, oriune unde putem vorbi în liniște și nederanjați. Aurel(iesind de după tejghea și cerând celor doi să-l urmeze, îi conduce într-o încăpere mică, dar curată) Aici puteți discuta liniștiți. Nimeni nu vine aici, nimeni nu vă deranjează. Colonelul Varlaam Mulțumesc domnule...
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:35:35
Aurel(întinzând mâna)
Aurel mă numesc. Simplu, Aurel și atât. Colonelul Varlaam Domnule Aurel, vă mulțumesc... Nu-l voi reține mult pe domnul primar. Avem doar niște banalități, amănunte de pus la punct... Aurel(retrăgându-se zâmbind și trăgând ușa după el) Treaba dumneavoastră... Eu am treabă dincolo, cu consătenii mei setoși. După ce Aurel iese, Colonelul verifică ca ușa să fie bine închisă, apoi se întoarce spre Mihnea Colonelul Varlaam Domnule primar, problema s-a schimbat întrucâtva. Mihnea(îngrijorat) Ce anume... ? S-a întâmplat ceva ? Colonelul Varlaam S-a întâmplat și nu s-a întâmplat. Vedeți dumneavoastră, depozitul ăsta ce vrem să-l construim aici lângă sat... Mihnea(vrând să pară îngrijorat, dar în sufletul licărind o unde de bucurie) Să nu-mi spuneți că nu-l mai faceți ?! Colonelul Varlaam Nu...nu despre asta e vorba. Ministerul de război... dar în primul rând să stiți că ceea ce vă spun acum este strict secret. Deci ce vorbim aici, aici rămâne. Nicio vorbă că... Regulile sunt mai mult decât stricte și intră în competența tribunalului militar, deci ... Înțelegeți ce spun?! Mihnea( transpirat) Daa.. Înțeleg... Colonelul Varlaam Ei bine domnule primar, depoziti pe care vroiam să-l construim aici, era unul de importanță secundară, dar bine, este propice unui altfel de depozit. Zona este foarte liniștită și nu intră în ncico sferă de interes militar, de aceea vă anunț oficial că aici va fi amplasat un depozit militar de primă importanță. Mai multe nu vă pot spune, doar să știți că nu este vorba de un depozit de intendență. Din păcate nu vom mai putea avea acces la ajutorul sătenilor, iar zona de circulație va fi strict delimitată. Nu cred că este bine să povestiți toate aceste sătenilor dumneavoastră, să menținei ideea unui depozit simplu, de intendență și să nu faceți niciun fel de ...”valuri” ca să mă exprim așa. Prin faptul că dumneavostră ați fost înștiințat de acest fapt, și ținând cont că este vorba de un secret militar, vă rog să - și colonelul scoate din buzunar un act bine împachetat – vă rog să semnați aici că a-ți luat la cunoștință cele spuse de mine. Din acest moment, deși sunteți civil, intrați sub incidența tribunalului militar în cazul în care secretul este deconspirat din vina dumneavoastră. Sper că înțelegeți importanța acestui fapt ?! Mihnea Înțeleg...înțeleg... Colonelul Varlaam( întinzându-i actul și un toc de scris) Semnați aici vă rog... După ce Mihnea semnează, colonelul zâmbește, pune actul înapoi în buzunarul de la piep și îl bate pe primar cu mâna peste spate, bărbătește. Colonelul Varlaam Țineți-vă gura și nu aveți de ce a vă teme. Lăsați totul pe seama noastră. Totuși, dacă aflați de ceva scurgeri de informații, ceva dubios, vă rog să îmi raportați cât de repede se poate. Nu ne jucăm aici, domnule primar. Mihnea Absolut, absolut... Se întorc în cârciumă. Colonelul Varlaam salută din mers și iese afară. Primarul Mihnea se oprește lângă tejghea și are mina unui omsupărat. Aurel(trăgându-se mai aproape de primar și îl întreabă încet, dar mai mult în glumă) Ei, dom` primar, ce se aude ? Ce era așa secret ? Mihnea( cu voce moale) Dă-mi un pahar de ceva tare Aurel se întoarce și îi pune o băutură într-un pahar pe care înainte îl sterge cu sevetul de la brâu. Mihnea îl i-a și-l soarbe dintr-o înghițitură. Aurel Da știu că ți-a fost sete... Mihnea Dumitre ! Trebuie să vorbim ! Aurel(făcând pe îmbufnatul) Pă așa prieteni suntem noi ? Nouă nu ne poți zice ? Mihnea (privindu-l cu răceală) Nu taci ?! Dumitru se apropie de Mihnea Dumitru Ce-i dom` primar ? Ce s-a întâmplat ? Ana Aneghin Dar chiar așa, dom` primar, nouă nu ne poți zice ce a-ți discutat acolo ? moș Costache (cătrea Ana ) Dar lasă-i pe bărbați în treaba lor. Ce te bagi tu în treburile lor. Ana Anegin Păi nu ne privește pe toți ? Mihnea Ce să vă privească, Ano ? Dar ști tu despre ce am discutat acolo ? Poate am discutat despre probleme particulare. Ana Aneghin Hai dom` primar... Doar nu ne cunoaștem de ieri ? Parcă noi nu știm când e vorba de ceva particular și când e ceva de interes pentru sat. Aurel Da` i-a lăsați-l pe dom` primar în pace ! Treburile lui sunt treburile lui ! Ce mai atâta tura vura... Mihnea(către Dumitru) Tu ști unde s-a dus Tudor ? Dumitru Jandarmul ? Mihnea Da ! Dumitru Păi a zis că-și face rondul Mihnea Și ști cam pe unde și-l face ?
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:36:54
Dumitru
Păi știu că începe cu primăria, apoi trece pe la școală, o ține pe principală până la casa Marghiloaiei, de acolo dă înconjor prin spate până ajunge iar, ocolind dealul mic, la primărie... Odată, astă vară am fost cu el într-o plimbare așa și ăsta a fost drumul lui. Mihnea Fugi de-l ajungi din urmă și spune-i să vină la primărie, că-l aștept acolo . Dumitru(speriat) Da` e ceva rău ? Mihnea Dar ce aveți măi oameni buni ?! De ce credeți că ar fi ceva rău ? Sunt probleme de discutat absolut normale în aceste condiții. Probleme ce vizează armata și pe noi, conducerea satului. Acum știți prea bine că problema depozitului s-a rezolvat, deci ce mai vreți. E cazul să vă vedeți de treabă și de cele zilnice. Singurul lucru pe cere vi-l pot spune este că, depozitul va fi unul mai mic, deci armata se pare că nu va apela la ajutorul nostru. Se va descurca singură. Haideți să-i lăsăm în pace să-și facă treaba lor și noi să ne vedem de-a noastră. Un sătean Doamnă învățătoare, mergem să vedem ce-i cu ușa aceea ? Ana Aneghin Oh, da... Uitasem... Hai să mergem ! Dumitru Mă duc să-l caut pe Tudor. La primărie adică să meargă, nu ? Mihnea Da! Alți săteni părăsesc cârciuma. Rămân numai Mihnea, popa Ghiță și Aurel. Aurel(către popa Ghiță) Părinte, dumneata ...? popa Ghiță Eu ce, fiule ? Aurel Dumneata nu mergi să vezi de cele sfinte? popa Ghiță Voi merge...voi merge... Aurel Să nu crezi că mai primește ceva ? Gata ! Până după slujba de mâine, gata! popa Ghiță(ridicându-se încet) Bună să vă fie inima, fii mei(apoi iese și el din cârciumă) Aurel se dă imediat lângă Mihnea. Acum că suntem numai noi, îmi spui și mie despre ce era vorba ? Pari destul de îngândurat. Mihnea Să nu crezi că îți spun ceva. Ți-am zis, problema e de inters doar pentru mine și Tudor, atât. N-ai de ce să-ți faci griji.(și iese și el din cârciumă) Scena VI În biroul de la primărie. La masă stă Mihnea și-l așteaptă pe jandarmul Tudor. Se aud tropăituri. Ușa se deschide și intră jandarmul Tudor, dar și Dumitru. Dumitru(cu o mină victorioasă) L-am adus dom` primar ! Mihnea Mulțumesc, Dumitre... I-a loc Tudore. Acesta se așează pe scaun în fața biroului lui Mihnea. Dumitru a rămas în picioare lângă ușă. Mihnea Dumitre, lasă-ne singur te rog ! O să trec pe la tine mai târziu... Înțelegând că nu-i nevoie de el, Dumitru salută din mână și părăsește încăperea Jandarmul Tudor Care-i treaba, dom` primar ? De ce m-ați chemat așa urgent ? Mihnea Se împute treaba,Tudore. Jandarmul Tudor Ce anume ...? Mihnea E urâtă treaba. Pe când să zicem c-am scăpat cu minciuna...s-a întors totul împotriva noastră Jandarmul Tudor(foindu-se pe scaun și tot mai curios) Ce anume vrei să zici ? Tudor Am vorbit mai-nainte cu colonelul Varlaam. A venit acolo, la Aurel și ne-am dus într-un separeu de am discutat, și ce crezi ?! Nenorocitul ăsta de depozit... Jandarmul Tudor Ei, da zi odată, ce mă fierbi așa ?! Nu se mai construiește ?! Mihnea Ba da, dar... va fi unul din ăla mare, mare de tot și de muniție. Exact așa cum îl visasem eu înainte. Îți dai seama ! Jandarmul Tudor Stai puțin. Deci depozitul nu va mai fi unul de efecte și intendență ? Mihnea Nu, mă Tudore. Nu. Va fi unul de muniții, și încă unul mare de tot. Jandarmul Tudor Și atunci unde-i problema. Doar nu asta ai vrut tu ?! Să fie unul mare care să scoata satul din anonimat. Mihnea Tudoree. Tu nu înțelegi ?! Le-am spus oamenilor că am aranjat ca depozitul să fie unul mic, inofensiv, de haine și conserve. Acum dacă vor afla că e vorba de unul mare și periculor... îți dai seama în ce situație sunt ?! Voi cădea de mincinos! Jandarmul Tudor Trebuie să fie o cale de ieșire. La urma urmei, tu ești primar și tu iei măsurile care le crezi de cuvinnță. Mihnea Ce vrei să spui ? Jandarmul Tudor Păi dacă tot i-ai mințit la început, apoi să mergem pe idee asta dar să corectăm. Când vor afla, le vei spune că ai știut tot timpul despre ce depozit e vorba, dar ai încercat să-i liniștești, tocmai ca să nu se sperie. O să cazi ca pisica, în picioare indiferent de situație.
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:38:53
Mihnea
Tudore, te gândești ce vor zice când vor veni aici tunuri și, Domane ferește, vom fi bombardați ! Jandarmul Tudor Ar mai fi o soluție. Mihnea Care ? Jandarmul Tudor Să le spui că nici tu n-ai știut... Mihnea Ehh... Asta nu se poate ! Nimeni nu m-ar crede, mai ales că sunt primar și cu mine au discutat toți... Nu, asta nu merge. Jandarmul Tudor Atunci singura soluție să lași lucrurile să decurgă normal. E vorba de un depozit, tu ai știut că e de efecte...că între timp armata a schimbat obiectivul, asta nu te mai privește. Mihnea Nu mi-e teamă decât de bombardamente,Tudore. Dacă se întâmplă așa ceva... s-a dus naibi satul nostru. Nu mai intrăm în istorie, ci direct în pământ. Jandarmul Tudor Și ce vrei să faci ? Mihnea Nu știu exact. Mă hotărăsc până mâine la slujbă. Probabil că... nu știu. Poate las treburile să curgă de la sine. Jandarmul Tudor(zâmbind) Știu. Te gândești și la faptul că dacă te prind cu minciuna, poți să-ți iei adio de la primărie. Ți-e frică de asta, nu ? Mihnea Și pe cine să pună ? Pe tine nu te pot pune că ai știut la fel ca mine, deci ești implicat. Jandarmul Tudor Asta sună ca un șantaj Mihnea Șantaj pe naiba. Păi nu ăsta-i adevărul ? Jandarmul Tudor Ba așa-i... Mihnea Păi vezi. Jandarmul Tudor Și atunci ? Mihnea Văd eu cum fac. Oricum, nu vreau nici să sperii oamenii, nici să le rămân drept un mincinos. E de ajuns ca unul să afle înainte de a le spune eu și s-a dus naibii tot. Ăștia nu înțeleg ce anume am urmărit eu. Jandarmul Tudor Da, știu... Sunt ofticoși rău... Mihnea Ai grijă. Tot ce am discutat aici, aici rămâne. Ești jandarm, deci ai habar de ce înseamnă un secret. Colonelul mi-a atras atenția să nu vorbesc cu nimeni, sub cele mai aspre măsuri. Ți-am spus pentru că într-un fel, tu reprezinți sătenii, iar eu... Ne-am sfătuit noi și înainte. Deci discreție maximă, altfel ne trezim amândoi, Doamne ferește, în fața curții marțiale, fără să avem vreo vină. Jandarmul Tudor Știu să să țin un secret. Problema e că oamenii vor observa că se petrece ceva. Vor veni camioane, tunuri, așa cum ai spus... Vor avea o serie de întrebări de pus, și unde crezi că vor merge, dacă nu la tine. Trebuie să fi tare pe poziție, indiferent ce poziție vei lua. Mihnea. Știu asta... Jandarmul Tudor Acum... Eu ce să zic. Nu voi deschide gura. Pentru mine, depozitul e depozit și gata. Merg și eu cum merge valul. Află satul, aflu și eu. Nu află satul, nu aflu nici eu. Mihnea Da, e bine să rămâi așa până s-or lămuri lucrurile... În fine. Văd eu cu o scot la capăt, dar oamenilor tot trebuie să le spun. Nu știu încă cum și când dar nu mă pot face de râs în fața lor. Oricum până la urmă se va afla și dacă află că am știut și nu le-am spus, își pierd încrederea în mine. Jandarmul Tudor(ridicându-se de pe scaun) Știu și eu dom` primar. Faceți cum credeți mai bine. Eu voi fi mut și surd, iar dacă asta-i tot, eu îmi voi relua acum rondul. Oricum, vă mulțumesc pentru încredere și vă stau la dispoziție oricând aveți nevoie de mine.(apoi salută el cu mâna la chipiu) Mihnea(zâmbește forțat) Fi sănătos, Tudore. Ne vedem mai încolo. Jandarmul Tudor Să trăiți!(și părăsește biroul) Scena VII În casă lui Dumitru Dudău. Sunt prezenți Dumitru, Ileana, , Ana Aneghin și baba Varvara. Toți stau la masă. Se aude bătăi în ușă și din stânga intră moș Costache. moș Costache Nu mai stă ploaia asta. Plouă acum cât pentru tot anul. Să vezi cum o să cerșim câeva picături la toamnă. Ileana(arătându-i un scaun de lângă perete) Hai moș Costache. I-a un loc aici lângă noi, Dumitru Cu ce vești vi, moș Costache ? moș Costache Tot ceea ce știți și voi. Vin soldați muți și am văzut că se sapă, și nu numai în pădure, ci și la marginea satului, către deal. baba Varvara(îngrijorată) Dar de fac acolo ? Era vorba că depozitul îl fac în pădure, nu ? Dumitru Cred că știu ce vor să facă baba Varvara și Ana(la unison) Ce ? Dumitru Acolo vor să instaleze tunuri care să apere depozitul baba Varvara (făcându-și cruce) Mi-au spus mie cărțile că nu-i a bună cu depozitul ăsta. Aduce numai rele pe capul nostru
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:40:18
Dumitru
Vorbiți numai prostii ! A spus clar dom` primar că depozitul nu va fi unul prea important, dar e normal să se pregătească de luptă, doar suntem în război. La urma urmei, dacă războiul continuă tot așa, până la anu` îl vom câștiga. baba Varvara Să te audă Dumnezeu. moș Costache Varvaro, da știu că te-ai dat pe cele sfinte. Începi să crezi în Dumnezeu de când miroase a probleme. baba Varvara Tu să taci Costache. Nu te băga unde nu-ți fierbe oala. Parcă tu nu ai venit la mine să-ți dau de viitor? Ce, ai uitat ? Ana Aneghin Mă tem de ce va urma. Eu am zis că dacă războiul va fi greu, vin și mă stabilesc aici, unde e liniște. Dar acum, cu depozitul ăsta, e mai periculor decât la oraș. Ileana(ridicându-se de pe scaun și plimbându-se prin încăpere) Nu știu de ce ne trebuie nouă depozitul ăsta. Dumitru Păi ce ? Nouă ni-l trebuie ?! Armatei i-l trebuie. Dacă armata a hotărât să fie amplasat aici... Parcă ne putem noi opune. Voi chiar îl credeți pe Mihnea că rezolvă el ?! Aș... Mai `nainte numai ce s-a întâlnit cu colonelul ăla. Nu știu ce au discutat, dar l-a chemat apoi pe Tudor și au discutat oarece. Ei știu ce se petrece. Ana Aneghin Păi de ce nu-i întrebăm atunci ? Dumitru Ce ? Doar ți-au spus ce și cum va fi. Depozitul va fi unul de efecte militare. Ana Aneghin Și atunci tunurile ? Dumitru Voi femeile chiar nu înțelegeți ?! Când e vorba de război, pui tun de apărare și unei bucătării de campanie. Așa e războiul. moș Costache Eu știu, că l-am făcut pe primul, doar că atunci, nu prea am avut tunuri. Grozăvie mare războiul ăsta. baba Varvara Hai mai bine să dau să vedem ce-mi spun cărțile(si scoate un pachet de cărți pe care le întinde pe masă. După câteva minutele le strânge supărată) baba Varvara Cărțile astea îmi spun altceva. Ileana Ce ? Dumitru Hai spune acum... baba Varvara Îmi spun că locul nostru e în calea unui popă de roșu. Asta e necaz mare. moș Costache(care nu aude prea bine) Ce-i cu popa nostru ? baba Varvara Taci Costache ! Ana Aneghin(încet, spre moș Costache) Nu de popa Ghiță e vorba... moș Costache Aha... baba Varvara Niciodată nu m-au minți cărțile... Ileana Ce vrei să spui ? baba Varvara Nu spun nimic. Nu am ce să spun. Vom vedea, dar mie nu-mi place Dumitru Hai să fim serioși. Doar nu suntem copii să... Suntem oameni maturi. Ce facem... ? Plecăm din sat, și la oraș le spunem că am plecat că așa a ieșit... un popă de roșu ? Hai să nu ne facem de râs. Ileana Dar cine a zis să plecăm ? Dumitru Știu măi femeie, am zis și eu așa, ca o pildă... Ana Aneghin Totuși, de ce ne speriem ? A zis clar dom` primar că nu e niciun pericol ? A zis. Deci... baba Varvara Daaa, sigur, cum să nu... Am auzit că mâine ține Ghiță slujbă. Dacă-i așa, apăi merg și eu. Dumitru Da, așa se aude. Cică Aurel nu-i mai dă să bea căpcăunului altminderi, adio slujbă. baba Varvara Cu ce popă ne-am pricopsit și noi. Vai de el și vai de noi. Mai mult beat și mai mult în cârciumă. Dumitru Poți să-i mulțumești pentru asta, Varvaro. Baba Varvara Să-i mulțumesc ? De ce ?! Dumitru Păi dacă el era un preot așa cum trebuie, nu mai venea nimeni la matale să-i dai de deochi. Dar așa... Ana Aneghin Și eu merg mâine dacă popa ține slujba Moș Costache N-am mai fost la biserică de...nici nu mai știu de când Dumitru(parcă din altă lume) La oraș e altceva. Acolo oamenii nu sunt chiar așa credincioși. Orașul schimbă omul. Acolo sunt multe ispite. Ileana(dojenindu-l) Ce-ți veni cu orașul ăsta ? Să sperăm că Ghiță n-o face lată și de data asta. A mai zis el că ține slujbă și...abia s-a trezit la ora zece. Taman pe când trebuia să se sfârșească sfânta slujbă. Dumitru Nu, că dacă a zis că o va ține, o va ține. Clar, Aurel nu-i mai dă să bea, iar când e treaz, Ghiță e om bun și slujitor bun al Domnului.
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:41:13
Ileana
Doar când e treaz... După ce s-o sfârși războiul ăsta, poate s-o înduresă ne trimită și nouă un preot bun, unul din ăla adevărat. Dumitru Și cu Ghiță ce facem ? E de o viață aici. Ileana Păi ce e treaba mea ? Eu l-am pus să bea și s-o i-a pe căi necinstite. Ș acum, să fim sinceri, știm foarte bine că nu numai băutura e problema lui. Dumitru Hai să lăsăm asta. Principalul este că va ține slujba mâine și asta e bine moș Costache Ce am ajuns. Să ne bucurăm de o slujbă odată pe lună... Ana Aneghin Tot satul vine. Și așa suntem la strânsoare cu depozitul ăsta. Să vezi câte se vor auzi iar. Bârfe și prosti. Dumitru Gura lumii, slobodă. N-au decât să vorbească. Bârfa e meteahnă veche, mai alea la țară. moș Costache Așa a fost dintodeauna... Ileana Și așa va fi mereu ! baba Varvara Cui nu-i place să se mute la oraș, nu ?! Dumitru Vine orașul mai repede la noi. Nu vezi ?! Toți tinerii ăștia ce au plecat, când s-au întors au venit cu alte gânduri, alte obiceiuri... Vor cărți, radio, se îmbracă elegant... Aurel E și normal. Orașul e oază de cultură, iar cei ce fac asta, bine fac. Cu ce strică asta ? Nu strică la nimic. Dumitru Chiar asta-i. Că nu strică cu nimic, dar că nu se potrivește întodeauna. Să-i vezi ieșind duminica îmbrăcați frumos, la costum, cu pantofi, în noroiul de afară... Uneori nu merge... Aurel Asta nu se întâmplă mereu. Principalul e că perseverează în a-și menține ideea culturii și a frumosului. Asta e baza dezvoltării societății, indiferent că e la țară sau la oraș. Cei de la oraș învață de la orașele mai mari, orașele mai mari de la studenții ce călătoresc în alte țări mai dezvolatate, și tot așa... Asta-i calea progresului. Ana Anegin Progres... și uite, a venit războiul. Se alege praful de tinerii de astazi. Dumitru Asta da, e tragic. Câți dintre ei se vor mai întoarce... moș Costache Războiul e o datorie de onoare. Cei care sunt acum acolo, pe front, își fac o datorie de onoare față de țară. Ana Aneghin Așa e, moș Costache, dar ei mor acolo. Nu uita asta ! moș Costache(încet) Pentru unii, doar asta e calea spre nemurire. Ana Aneghin Spre nemurirea sufletului... Ileana Haideți să nu mai vorbim de război ! Dumitru Așa e ! Eu de-altfel chiar am să plec până la Aurel, mai iau pulsul vieții... moș Costache(ridicându-se greoi) Apăi, și eu plec... Ana Aneghin(se ridică și ea) Mulțumesc de ospitalitate... baba Varvara(de lângă ușă) Ne vedem mâine la slujbă copii. Dumitru și Ileana(către ei, care ies pe ușă) La revedere! Ne vedem mâine.
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:42:31
Actul al III-lea
Scena I Acțiunea se petrece în curtea bisericii, la umbra unui castan batran. Primarul Mihnea, Ana Aneghin, Dumitru, Ileana, Anca, Mos Costache, Aurel,baba Varvara, alți săteni. Ileana(către Mihnea și arătând spre cer) Nu te așteptai la așa ceva, dom` primar ? Uite ce vreme frumoasă Mihnea(zâmbind) Vine primăvara, ce Dumnezeu... (apoi către toți)Bine v-am găsit ! Cei prezenți la un loc `Neața, dom` primar ! Mihnea Cum e Ghiță ? L-a văzut cineva ? E treaz ? Dumitru Era bine mai de dimineață. L-am văzut pe când venea spre biserică. Mihnea Înseamnă că Aurel întradevăr nu l-a mai primit. Ana Aneghin Dar Aurel nu vine ? S-a lăudat că vine la slujbă Mihnea Da` nu-i aici ?! Ana Aneghin Nu! Cel puțin n-a ajuns încă Mihnea Așa a spus, că vine... De-altfel ar fi cazul ca odată pe lună să de-a și el pe aici, mai ales în vremurile astea... Aurel(venind din spate) Sunt prea mic de nu mă vede lumea. Aici sunt, doar am zis că vin și m-am ținut de cuvânt. Ana Aneghin(zâmbind rușinată) Nu te-am văzut și am crezut că nu vii Aurel Ți-a fost dor de mine ? Ana Aneghin Ei dor... Aurel Hai recunoaște ! Ana Aneghin Și dacă mi-a fost, ce ?! N-are voie Mihnea Măi copii, măcar aici abțineți-vă... Ana Aneghin Da ce-am făcut, dom` primar ? baba Varvara Vin vremuri grele. Spiritele mele nu mă mint niciodată. Mihnea Ar trebui să te mai civilizezi și dumneata, mătusă Varvara. Vremurile se schimbă, iar noi ar trebui să ne schimbăm odată cu ele. Nu cred că în viitor vom mai putea ține cont de asemenea glume de ghicitori. Fără supărare... baba Varvara Poți să zici ce vrei... moș Costache Cam așa e, babă Varvara. La oraș ai fi alungată cu pietre dacă te-ai pune să faci pe ghicitoare prin târg. Oamenii sunt ceva mai răsăriți acum. Vremurile se schimbă, vorba lui dom` primar. baba Varvara Tu să taci ! Tu mereu ai ceva contra mea. Ana Aneghin Cam așa e, doamnă Varvara. Dacă le-aș spune copiilor că la țară încă se practică, și mai ales, că se crede în asemenea bazaconii...ar râde de mine. baba Varvara V-ați pus acum toți contra mea ? Ce vă pasă de ce fac eu ? Dacă nu vă place nu mă ascultați ! Ei drăcie... Mihnea Mai ușor mătușă Varvară, doar suntem în cureta sfintei Biserici, și dumneata drăcui ? Popa Ghiță(apare din stânga. E îmbrăcat în sutană și pare foarte serios) Dumitru(care îl zărește primul) Atenție. Vine Ghiță. Toți se întorc spre el și îi fac loc să treacă printre ei popa Ghiță Bine ați venit, copii. Poftiți înăuntru. Încet, fără să se înghesuie pășesc toți pe ușa îngustă în interiorul Bisericii. Primarul Mihnea se grăbeșde de-l ajunge pe Ghiță din urmă. Mihnea Părinte. Două vorbe să-ți spun... popa Ghiță(oprindu-se) Ce anume, fiule ? Mihnea Părinte, două lucruri doar... În primul rând am păcătuit... Am mințit...dar Dumnezeu mi-e martor că fără voia mea. Aș dori dacă se poate să mă spovedesc, iar al doilea lucru, după ce termini slujba de utrenie, aș vorbi și eu cu oamenii ăștia, dacă tot i-am prins pe așa de mulți aici... Popa Ghiță(mirat) Să vorbești din anvon ? Asta nu se poate fiule. Dacă vrei să le vorbești, la sfârșit le spun eu că ai ceva să le spui și îi rugăm să rămână câteva minute afară, acolo în curte și le poți spune... Dar ce anume ai să le zici ? Mihnea Păi vezi, tocmai asta-i părinte. E referitor la depozitul ăla... popa Ghiță Ce-i cu el ? Mihnea Va fi unul mare de tot, nu unul de efecte cum le-am spus eu. Și mi-e frică de urmări, că doar e război și...înțelegi dumneata. popa Ghiță Lasă fiule, am să mă rog bunului Dumnezeu și sperăm că va fi bine. Poate se miluiește Dumnezeu și ne lasă în pace războiul ăsta. Mihnea Zici ce ști, părinte, dar eu trebuie să le spun oamenilor adevărul. popa Ghiță Îl vei spune..îl vei spune. Dumnezeu te iartă pentru că regreți cele făcute... Acum, hai, dute și așează-te, să încep slujba că uite bate ceasul ora zece.
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:43:46
Scena II-a
Toată lumea iese din biserică discutând în șoaptă. După cele spuse de popa Ghiță, ei se adună în curtea bisericii așteptând nerăbdători ce anume are să le spună primarul baba Varvara Vedeți, eu am știut că ceva nu e în ordine, dar voi nu ați vrut să mă ascultați. Nimeni nu o bagă în seamă și nimeni nu-i răspunde. Toți îl urmăresc din ochi pe Mihnea care, ca să îi cuprindă pe toți, se urcă cu picioarele pe o bancă. Mihnea Stimați consăteni și prieteni. L-am rugat pe părintele nostru să vă spună să mai rămâneți puțin căci am ceva important de spus. Șoapte și rumoase printre cei prezenți Mihnea Nu trebuie să vă speriați sau să credeți oarece ce. Ceea ce vreau să vă spun este, aorecum, ceva ce ne frământă pe toți și care ne privește pe toți, dar cu puțin noroc și cu ajutorul Domnului, va trece cu bine , ba chiar va ajuta la renumele satului nostru drag. baba Varvara V-am spus eu că ceva nu-i bine.. V-am spus... Aurel(întorcându-se nervos spre ea) Taci babo, că de nu îți închid eu gura ! Ana Aneghin(îl prinde pe Aurel de braț trăgându-l deoparte) Termină ! Îți pui mintea cu ea ?! Hai să auzim ce zice dom` primar. Mihnea Știți foarte bine că în pădurea de lângă sat, chiar la poalele dealului mic se, se construiește un depozit pentru armată. Știți foarte bine asta. Ei bine, pentru că este un depozit militar și mai ales pentru că suntem în vreme de război, problema a fost mai delicată încă de la început, cum bine v-ați și dat seama. Aici era vorba în primul rând de secretul militar. Nu vreau să vă mai faceți nicio părere despre acest depozit. Nu vreau să mai credeți nimic, nici că va fi mic, nici că va fi mare. Va fi acolo așa cum va fi, iar noi trebuie să ne ducem viața mai departe așa cum vom putea. Dumitru(neîncrezător) Ce să înțelege de aici, dom` primar ?! Mihnea Nimci, Dumitre. Ascultă-mă doar. Indiferent ce se va construi acolo, nu mai e treaba noastră. Vioața satului nostru merge înainte și noi trebuie să ne vedem de treabă și să lăsăm depozitul numai în seama armatei. Ana Aneghin(iesind în față) Știți că asta suna cam ciudat, dom` primar ? Primarul Mihnea Știu, doamnă învățătoare. Chiar de aceea nu mai trebuie să ne batem capul... Aurel E ceva ce nu vrei să ne spui, dom` primar ?! Mihnea Ce spui Aurele ? Aurel E ceva ce nu vrei să aflăm, legat de depozitul ăsta ? E cave grav ? Mihnea Nu e nimic grav, în schimb, ca orice obiectiv militar, e secret. Cam asta e... Principalul e că se construiește, dar noi va trebui să ne ducem viața mai departe așa cum știm pentru binele nostru și al satului. Ileana Nu-i a bună dom` primar. Se vede pe fața matale. Încerci să ne prostești... Mihnea Nu prostesc pe nimeni...
continuare
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:44:42
Dumitru(nervos)
Credeam că ești un om serios, dom` primar, dar văd că ne iei ca pe niște copii, cum că una, cum că alta... Dacă e ceva rău, spune-ne acum ! Toți la unison Așa e... Spune-ne acum... !! Mihnea(dând din mână să-i liniștească) Măi oameni buni, de ce nu vreți să înțelegeți că depozitul nu-i treaba noastră ?! Nu ne cere nimeni părerea și nu avem ce spune, sau face. Aurel Dar până acum parcă a fost altfel ! Parcă eram interesați și parcă puteam da și noi o mână de ajutor... Mihnea Aurele, tu oricum ai de câștigat cu cârciuma ta ! Dumitru Așa e, dar era vorba că și noi putem câștiga ceva dacă ajutăm la depozitul ăsta, nu ?! Mihnea Asta nu mai e treaba mea. Așa am crezut la început, dar tocmai pentru că e de domeniul militar nu se mai pot implica civili. Chiar așa e de greud e înțeles ?! Ileana Ne-ai cam mințit, dom` primar. Ba că-i una, ba că-i alta, ba că putem ajuta, ba că nu mai puetm, ba că-i de pozit de zdrențe, ba că-i nu știu cât de important... Ne-ai cam dus cu vorba, asta așa e ! Mihnea V-am spus și eu exact așa cum am aflat... Aurel Oare așa să fie, dom` primar ?! Colonelul Varlaam(cu voce groasă,apărând din dreapta însoțit de locotenentul Vlaicu Mihai și de jandarmul Tudor) Da chiar așa este ! De la bun început primarul dumneavoastră, domnul Mihnea, a fost dus în eroare în legătură cu acest depozit. Probabil nu știți, dar un depozit în vreme de război nu e un lucru ușor de făcut. Sunt câteva criterii de care trebuie să se țină seama, iar domnul Mihnea, a încercat să se orienteze după cum au decurs lucrurile și așa, v- a spus prea multe. Prioritar e secretul militar, oricine ar trebui să știe asta. Aici nu-i vorba de construcția unei case unde să vină tot satul să de-a o mână de ajutor. Aici e vorba de ceva serios din domeniul militar, așa că, vă rog să nu vă mai agitați. Deciziile sunt în mâna mea, căci eu sunt răspunzător de ce și cum va fi amplasat depozitul. Eu răspund. Aurel Și dacă vom fi bombardați ? Eu am o afacere pentru care m-am chinuit ani de zile s-o pun pe picioare Colonelul Varlaam E război domnule... Chiar acum, pe front, mor soldați de-ai noștri, tocmai ca să vă apere pe diâunmeavoastră și bunurile. Asta ar trebui să vă dea de gândit și să nu mai puneți bunurile deasupra vieții. Mă mir cum, mai ales dumneavoastră, care sunteți om matur, puteți gândi așa. Oricum, am venit aici ca să spun ceva care poate lămuri întreaga poveste. Nu mai are rost să vă faceți griji și probleme. Depozitul nu se va mai constru aici ! Rumoare generala printre săteni Colonelul Varlaam(continuă) S-a hotărât amplasarea lui în altă parte, tocmai pentru a nu periclita viața și existența dumneavoastră și a satului. Am venit aici să vă spun că plecăm și să vă mulțumesc atât dumneavostră, cât și domnului primar pentru ospitalitate și să ne scuzați pentru neplăcerile produse. Noi plecăm chiar la noapte, așa că, vă urez toace cele bune și dacă vreodată ne mai întâlnim, să sperăm că va fi pe timp de pace ! popa Ghită(făcând semnul crucii în aer) Domnul să vă ocrotească, fii mei... Colonelul Varlaam și locotenentul ies prin dreapta. Jandarmul Tudor râse alătură celorlalți. Primarul Mihnea coboară de pe bancă și vine și el în mijlocul lor. Mihnea Ei asta a fost. Se pare că asta a fost contribuția noastră la război. Un depozit invizibil. Haideți, către casă oameni buni. Aurel(spășit) Eu merg să deschid localul... Dacă vrei să vii dom` primar, ai un rând gratis din partea mea. Mihnea nu-i răspunde și iese prin dreapta. Lumea se împrăștie ieșind și prin stânga și prin dreapta. Doar popa Ghiță se dă pe lângă Aurel. popa Ghiță(cu un ton mierlos) Aurele, ți-a plăcut slujba, nu ? Îmi dai și mie un rând acum gratis ? Aurel ridică mâinile în aer, în semn de neputină și iese prin stânga, urmat de popa Ghiță. Cade cortina !
Aceasta a fost piesa
- de
Tot Areal
la: 30/01/2013 06:47:47
Acum ca se poate citi toata, astept comentariile dumneavoastra!
Repet: toate stangaciile, inadvertentele, greselile gramaticale si de transcriere apartin exclusiv autorului! Este un inceput, ca piese de teatru nu prea s-au mai postat aici!
***
- de
Baby Mititelu
la: 30/01/2013 10:50:32
Mie mi-a placut. Ideea e faina, un fel de mult zgomot pentru nimic dar la urma urmei nu e chiar un nimic, iese la lumina imaginea unui sat si a personajelor principale- aceleasi pentru orice sat-primarul, popa etc., baba...Nu-i chiar simplu sa scrii despre sat! Tu ai cam reusit. Merita sa o corectezi si sa o publici pe un sit de literatura. Dramaturgie se scrie tare puina.
Areal
- de
Intruder
la: 31/01/2013 17:55:23
ai lungit-o prea mult, e ca o cafea de la Mc Donald's.
sa fiu sincer, am citit pe sarite si daca replicile nu erau scrise cu pauza intre ele - nu citeam deloc. ma gandeam ca descopar un conflict care sa-mi starneasca interesul...dar nu. nu stiu de ce ai naravul asta sa scrii epopei...? incearca sa punctezi un conflict, putina actiune, ceva...
Intruder,
- de
Tot Areal
la: 01/02/2013 14:15:25
Multumesc de trecere si de critici, dar asa sunt eu la scris mai lalau si lungesc subiectele!
Oricum este bine ca mai apar si piese de teatru!
Intruder,
- de
Tot Areal
la: 02/02/2013 08:23:00
Conflict, suspans si actiune poti gasi in cele doua nuvelete ale mele, pe care, sincer cred ca nu le-a citi nimeni:
Le gasesti aici, tot pe Cafenea: http://www.cafeneaua.com/nodes/show/28644/apartamentul/1 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/28629/ad%C3%A2ncul-rece-al-nop%C5%A3ii/1
Intruder,
- de
Tot Areal
la: 03/02/2013 14:29:32
Poate odata citesti si "Sanatoriul":
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/28403/sanatoriul-1/1 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/28422/sanatoriul-2/1 http://www.cafeneaua.com/nodes/show/28435/sanatoriul-3/1
|
 loading... loading...cautari recente
"sa reiese"
"anunturi persoane" "dialog intre un copil si un fulg de nea" "proverbe despre crosetare" "fiindui" "mancare yemenită" "j%22ai mange la soupe" "masini" "forum romanii in dusseldorf" "insusiri pentru cuvantul craciun" "analiza morfologica a cuvitului PENTRU" "elegia de-abia plecasesi" "dumitru popescu vitralii incolore" "mamaliga neagra" "fata sau baiat" "gura poezii" "raspunsul la radical din 318096" "doi timizi" "discurs munca buna mult aduna" "luati in calcul" "edmon deda si vasile vasilache" "intamplari semnificative din copilarie" "Iubeşte şi fă ce vrei Sf Augustin" "ma scuzati dar eu nu am nevoie de comentarii ci de negativul acestui cintec bine" "inruditul cuvantului viseazaza" "ingeri fara aripi" "mahalua cu cocosi" "poze pule mari" "el sprijina" "tort" mai multe... linkuri de la Ghidoo:
|
Mentionez de la inceput ca toate greselile de ortografie sau de transcriere im apartin in totalitate!