Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Ceva


de munteanu rodica la: 17/02/2013 11:33:16
rezumat: normal sau altfel ?
taguri: Diverse 
voteaza:
de Andrei Ruse(Hyperliteratura)


"În ultimii ani am participat sau am asistat la n conferinţe / prezentări / emisiuni legate de problema cititului în România, de vânzări, de promovarea de carte şamd. Întotdeauna se pune accentul pe defectuoasele strategii ale editurilor, ale librăriilor, chiar ale scriitorului în cele din urmă, neinteresul pentru cultură din partea mass mediei, lipsa de profesionişti în domeniul vânzărilor şi marketingului, în fine, lista ar putea continua la nesfârşit, problemele sunt bine punctate de multe ori (chiar din ce în ce mai bine punctate şi argumentate), se arată cu degetul spre vinovatul X, oricare ar fi el, şi gata, putem dormi liniştiţi.

Cum rămâne însă, dincolo de toate aceste personaje misterioase – autorul, editorul, PR-ul, librarul, omul de vânzări, specialistul online de câţiva ani încoace şamd – , cu consumatorul de carte? Mi se pare că se exclude mereu din discuţie tocmai personajul principal din piaţa de carte, cititorul. Cumpărătorul de carte.

Mai exact cei care decid totul, indiferent de toate strategiile din spate, bune sau rele, simple sau elaborate. Da, cei care pot oferi notorietate unui scriitor, cumpărându-i titlurile, sau invers, îl pot lăsa să „putrezească” în anonimat din n motive. Cititorii „transformă” scriitorul într-o persoană publică care are ceva de zis; dincolo de calitatea lucrărilor autorului, tot cititorii sunt cei care îl pot duce efectiv de mână spre un contract mai bun cu o editură mai mare (automat o distribuţie mai bună, o vizibilitate mai mare); tot cititorii sunt cei care de mai multe ori îl pot trimite pe scriitor peste hotare – doar nu vă imaginaţi că trece neobservat un succes la publicul autohton atunci când se prezintă un proiect unui editor străin.

Da, tot ei sunt cei care stabilesc top-urile. Copertele şi genurile mai mult sau puţin literare care să fie publicate / scoase în evidenţă. Că doar nu de dragul literaturii sau a urii faţă de copaci avem Chick lit şi alte d-astea. Şi tot nu de dragul literaturii avem din ce în ce mai multe vedete care îşi scriu poveştile de viaţă pe pagini, fie starurile creatori de chiloţi, vedete TV, actori celebri care ajung inevitabil aproape să joace în telenovele, sau cântăreţi care vor neapărat să spună că-n viaţă e mai ok să fie bine şi să nu fie rău. Frumos şi pace. Iei! Toate astea există, da, pentru că se vând."
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (18):


*** - de Victorian Silă la: 17/02/2013 17:28:53
Pentru felul cum stie sa-si promoveze cartile am tot respectul. In privinta asta Andrei Ruse este profesionist si inovator.

Totusi ce faci cind te-ai prins (ca scriitor) de nivelul mediocru al "pietii"? Scrii la nivelul lui guta, incerci un "50 de nuante de gri", pt ca vrei sa "scoti tiraje"?

Asa cum spunea cineva pe alta comfa (si avea dreptate), ideal este sa nu te lasi influentat de cerintele nimanui. Actul scrisului este un fel de meci de box in care urci in ring si te bati cu tine insuti incercind sa scoti un meci cit mai bun, cit mai spectaculos, cit mai elegant.
Acum, asta e, nu toti se nasc Muhammad Ali si multi "scot" meciuri ridicole.
Dar nu toata lumea plateste bilet strict ca sa vada un meci bun. Salile sint pline de cei care vor sa vada meciuri slabe si ridicole. Asa e de cind lumea.


#641857 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Bine pusa problema - de RSI la: 17/02/2013 17:34:04 Modificat la: 17/02/2013 17:35:24
cel ce decide valoarea scriitorului este in ultima instanta cititorul si nimeni altul.
#641858 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
VS - de RSI la: 17/02/2013 17:38:14
"Salile sint pline de cei care vor sa vada meciuri slabe si ridicole."
Nu cred. cred ca platesc sa vada un meci bun. Ceea ce primesc in schimb este un meci slab sau ridicol. Sau literatura de duzina dar cu pretentii, ca sa revenim la subiect.
Poti sa-i pacalesti pe cititori o data, de doua ori, dar nu tot timpul.
#641859 (raspuns la: #641857) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de munteanu rodica la: 17/02/2013 17:46:06
Mai este varianta în care cititorul îsi alege cartea după chipul şi asemănarea sa.Iar aprecierile sunt pe masură.
Si de aici imi vine întrebarea cum oare anumite scrieri au răzbit ,au făcut făţă timpului iar altele "plutesc" doar un timp limitat?
Si cu mari eforturi.
NU este oare un test credibil?
#641860 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
RSI - de Victorian Silă la: 17/02/2013 17:46:42
"Salile sint pline de cei care vor sa vada meciuri slabe si ridicole."
Nu cred. cred ca platesc sa vada un meci bun. Ceea ce primesc in schimb este un meci slab sau ridicol.

Tocmai, pentru ca erau prea multi s-a inventat prostia aia de WWF sau catch, sau cum se numeste :)
#641861 (raspuns la: #641859) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Rodica - de Victorian Silă la: 17/02/2013 17:57:37
"Mai este varianta în care cititorul îsi alege cartea după chipul şi asemănarea sa.Iar aprecierile sunt pe masură."

Rodica, cu fraza asta m-ai atins fara sa stii:)
Cu riscul de a fi acuzat ca vreau sa-mi promovez cartea, inserez mai jos prima pagina - la care am renuntat.
Am fost sfatuit sa renunt la rindurile astea si cred ca e o decizie buna sa le arunc la gunoi.


"Poţi să te zgîieşti cît vrei la foaia asta! Dacă nu te convinge, te asigur că povestea nu-i de tine. Aici n-o să vezi î din a la jumatea cuvîntului, şi refuz să aplic orice altă regulă de scriere venită după ‘89. Dacă ţi-e greu să citeşti aşa cum am fost eu învăţat să scriu, cînd mă duceam la şcoală şi primeam rigle peste degete, probabil că oricum eşti un mucos şi n-o să te intereseze ce spun mai departe, aşa că fă-mi plăcerea şi pune-o la loc pe raft! Am dreptul, ca autor, să-mi aleg cititorii şi alt criteriu de selecţie n-am găsit! N-am mult spaţiu de manevră. Ce altceva pot să fac, să ridic preţul? Copii, v-aş da-o şi pe gratis, nu de bani duc lipsă. Serios. Dar tre’ să plătească cineva editura, hîrtia, benzina, pe omu’ care-a pus cartea pe raft.
Ştiu, e la modă să scrii pentru plebe, să compui pentru mase, dar eu mă mulţumesc să scriu pentru cei care gîndesc şi simt ca mine. Sînt un tip ciudat şi am un stil de a judeca oamenii mai deocheat. Pentru unii s-ar putea să conteze cîţi bani are cutare în cont, ce poziţie socială ocupă sau cîţi copii reuşiţi a făcut. Eu, frate, te judec după ce ai de spus. Dacă te întreb ce faci şi îmi răspunzi bine, pentru mine eşti un zero. Pricepi? Nu-mi povesti filmu’ de aseară sau ultima ştire de la televizor. Încotro se îndreaptă economia are vagă legătură cu tine, iar ce s-a întîmplat la Hollywood mă lasă rece. Bunică-meu a murit sărac lipit pămîntului, dar plin de poveşti. Dacă îl zgîndăreai, avea întotdeauna o replică pregătită. Iar cînd începea să povestească, oricine pe o rază de doişpe case se oprea vrăjit să asculte oricît de ocupat ar fi fost, precum echipajul lui Ulise prin tărîmul sirenelor.
Evident, am rămas marcat. Am o slăbiciune pentru oamenii care iau seama la ce se petrece în jurul lor, care sînt impresionaţi de ce văd, bun sau rău.
Dacă mă priveşti din unghiul ăsta, sînt un tip valoros. Pot să-ţi povestesc timp de şase sute de pagini, fără să te plictisesc şi fără să mă repet. Mi s-au întîmplat multe, şi nu mi-e nici frică, nici jenă să ţi le spun. Sînt ultimul mare povestitor! Ultimul mare povestitor din familia Zisu. În povestea care urmează pare că umblu după bani, dar nu fii înşelat de aparenţe, mi-am atins scopul, vindecare e ce caut acum.
… Dar e o poveste bună, crede-mă! De atîta lucru sînt sigur: o să-ţi ia numai cîteva zile s-o termini, aşa cum mie nu o să-mi ia mai mult de şase săptămîni s-o dau jos pe hîrtie!"
#641862 (raspuns la: #641860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Fragment "Roman Teatral" si test: cine cunoaste autorul? - de Victorian Silă la: 17/02/2013 18:02:01
Un roman se cere redactat foarte multă vreme. Anumite părţi trebuie scoase cu totul, şi sute de cuvinte trebuie înlocuite cu altele. O muncă istovitoare şi migăloasă, dar necesară!
Totuşi, n‑am izbutit să rezist ispitei şi, după ce am redactat primele cinci‑şase file, m‑am reîntors în mijlocul oamenilor. Am adunat în odăiţa mea câţiva invitaţi. Printre aceştia erau vreo doi gazetari de la Navigaţia, oameni muncitori ca şi mine, soţiile lor, precum şi doi literaţi. Unul din ei, tânăr, mă uimise până atunci prin nemaipomenita iscusinţă cu care izbutea să‑şi alcătuiască povestirile, celălalt, un om mai în vârstă şi care văzuse multe în viaţa lui, s‑a dovedit a fi, când l‑am cunoscut mai bine, un ticălos fără pereche.
Într‑o singură seară, le‑am citit mai bine de un sfert din romanul meu.
Către sfârşitul lecturii, soţiile lor ameţiseră în aşa hal încât m‑au cuprins remuşcările. Gazetarii şi literaţii însă au dat dovadă de stoicism. Părerile lor au fost cu totul sincere, severe, şi, după cum îmi dau seama astăzi, îndeajuns de întemeiate.
— Limbajul! sărise în sus unul din literaţi (cel care s‑a dovedit mai târziu a fi un ticălos), mai ales limbajul! Limbajul nu face două parale!
Dădu pe gât un respectabil pahar cu vodcă şi înghiţi două sardele. I‑am mai turnat un pahar. Îl bău şi pe acela şi se apucă să mestece o felie de salam.
— Metaforele! ţipă mestecând.
— Ai dreptate, confirmă cu politeţe literatul cel tânăr, limbajul e cam sărac.
Gazetarii nu spuseră nimic, doar clătinară din cap în semn de solidaritate, pe urmă băură şi ei. Doamnele nici măcar din cap nu clătinară, nu spuseră o vorbă, refuzară categoric vinul uşor, cumpărat special pentru ele, şi băură vodcă.

#641863 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Roman Teatral (2) - de Victorian Silă la: 17/02/2013 18:03:07
— Cum să nu fie sărac! urlă cel în vârstă. Să ştiţi de la mine că literatura nu este un câine de pripas. Fără ea, totul e gol. E gol! E gol! Să ţii minte asta, bătrâne!
Cuvântul "bătrâne" îmi fusese, de bună seamă, adresat mie. Auzindu‑l, am rămas înlemnit.
La plecare, se înţeleseră cu toţii să mă mai viziteze. Şi, într‑adevăr, după o săptămână veniră din nou. Le‑am servit o a doua porţie de lectură. Seara fu marcată prin aceea că literatul mai în vârstă ceru, cu totul pe neaşteptate şi împotriva voinţei mele, să bea cu mine un bruderschaft, apoi începu să‑mi spună foarte familiar "Leontici".
— Limbajul nu face nici două parale! Dar chestia e amuzantă. E amuzantă, lua‑te‑ar toţi dracii (pe mine, adică)! urlă cel mai în vârstă, înfulecând piftia pe care o pregătise Dusia.
La cea de‑a treia serată, veni o figură nouă. Îl ştiam literat şi pe acela, avea un chip acru şi rău, de Mefisto, era saşiu de ochiul stâng şi neras. Fu de părere că romanul e prost, totuşi îşi exprimă dorinţa de a mai asculta şi partea a patra şi ultima. Mai venise o femeie divorţată, precum şi un ins necunoscut, cu o cutie neagră la subsuoară, în care avea o chitară. În seara aceea, am cules multe observaţii cât se poate de folositoare. Modeştii mei colegi de la Navigaţia se mai obişnuiseră cu societatea, care câştigase între timp şi alţi membri, astfel că îşi exprimară şi ei câte o părere. Unul îmi spuse că în capitolul şaptesprezece sunt cam multe lungimi, celălalt fu de părere că n‑am izbutit să conturez prea bine caracterul lui Vasenka. Ambele observaţii mi s‑au părut pe deplin întemeiate.
Cea de a patra şi ultima lectură n‑a mai avut loc la mine, ci la literatul cel tânăr, un iscusit povestitor. De data aceasta, se adunase mai multă lume, să fi fost vreo douăzeci de persoane, ba chiar am făcut cunoştinţă şi cu bunica literatului, o bătrână foarte agreabilă, căreia îi strica doar un singur lucru: expresia de teamă zugrăvită pe chip, care n‑a părăsit‑o toată seara. Afară de ea, am mai văzut‑o şi pe dădaca literatului, adormită pe un cufăr.
Lectura romanului luă sfârşit. Abia atunci se produse dezastrul. Toţi ascultătorii, în unanimitate, fură de părere că romanul meu nu va fi publicat nicăieri, pentru că nu‑l va aproba cenzura.
Auzisem cuvântul pentru prima oară şi abia în clipele următoare mi‑am dat seama că, scriindu‑mi romanul, nu mă gândisem niciodată la aprobarea respectivă.
#641864 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Roman Teatral (3) - de Victorian Silă la: 17/02/2013 18:03:47
Adusese vorba despre aceasta una dintre cucoane (mai târziu am aflat că era şi ea divorţată). Cucoana mă întrebă cam aşa:
— Spune‑mi, Maxudov, crezi că ţi se va aproba romanul?
— Nu, categoric nu! exclamă literatul mai în vârstă, în nici un caz! Nici nu poate fi vorba de aprobare! Cu alte cuvinte, n‑ai nici o speranţă. Poţi să fii liniştit, bătrâne. De aprobat, să ştii că nu ţi se va aproba.
— Nu ţi se va aproba! făcu un cor din capul mesei.
— Limbajul..., începu din nou cel care se dovedise a fi fratele chitaristului. Dar literatul mai vârstnic îl întrerupse:
— La dracu' limbajul! urlă, punându‑şi salată în farfurie. Aici nu mai e vorba de limbaj. Bătrânul nostru a scris un roman prost, dar amuzant. Mă, şmechere, să ştii că tu ai spirit de observaţie! De unde naiba, nu‑mi dau seama şi să mor dacă te credeam în stare! Dar ce te faci cu conţinutul?!...
— M‑da, conţinutul...
— Aici e aici: conţinutul! continuă să urle cel în vârstă, speriind‑o pe dădacă. Ia spune‑mi: tu ştii ce se cere astăzi? Nu ştii? Aha! Vezi, aici e buba!
Îmi făcea cu ochiul şi, în acelaşi timp, mai trăgea câte o duşcă. În cele din urmă, veni să mă îmbrăţişeze şi să mă sărute, strigând:
— Să ştii că ai în tine ceva antipatic! Crede‑mă! Chiar te rog să mă crezi! Şi totuşi, eu te iubesc. Să mor dacă nu‑l iubesc! E dat dracului şmecherul ăsta! E un om cu multe dedesubturi... Cum? Ce aţi spus? Păi, n‑aţi băgat de seamă la capitolul patru? Ce‑i spune cetăţeanul acela eroinei? Ei, vedeţi că am dreptate?...
— În primul rând, pentru cuvintele astea ale dumitale..., am deschis şi eu gura, supărat de tonul său familiar.
— Mai întâi vino şi sărută‑mă, urlă literatul în vârstă. Nu vrei? Atunci te dai singur de gol că nu ne eşti tovarăş! Nu, băiete! Tu nu eşti un om sincer!
— Aşa e, nu‑i sincer deloc! îl susţinu cea de a doua divorţată.
— În primul rând..., am început din nou, cu ciudă, însă n‑am izbutit nici de data aceasta să‑mi duc vorba la capăt.
— Nici un fel de în primul rând! urlă literatul în vârstă. Ci zace în tine o mahmureală dostoievskiană! Asta‑i! Dacă nu vrei să mă iubeşti, să fii sănătos! Domnul o să te ierte, cât despre mine, eu nu mă supăr. Să ştii însă un lucru: că noi te iubim sincer, cu toţii, şi nu‑ţi vrem decât binele! Zicând acestea, arătă spre fratele chitaristului şi spre un alt ins cu chipul stacojiu, pe care nu‑l cunoşteam şi care, la venire, se scuzase pentru întârziere, spunând că vine de la Baia centrală. Şi îţi spun în faţă, continuă cel în vârstă, căci mie totdeauna mi‑a plăcut să‑i zic omului verde ce gândesc, îţi spun, Leontici, nici nu încerca măcar să te vâri pe undeva cu romanul ăsta al tău. N‑o să ai decât neplăceri şi va trebui ca noi, prietenii tăi, să suferim toţi, cu gândul la necazurile tale. Te rog să mă crezi că‑ţi spun adevărul adevărat! Sunt om cu o experienţă grea şi amară. Cunosc viaţa cum n‑o cunoaşte nimeni altul!... Ei, poftim, exclamă deodată, cu un aer jignit, invitându‑i cu un gest pe ceilalţi să‑i fie martori, vă rog să‑l priviţi: se uită la mine, gata‑gata să mă înghită. Asta drept recunoştinţă că m‑am purtat frumos cu el! Măi, Leontici! răcni cu atâta putere, încât, dincolo de perdea, dădaca sări drept în picioare de pe cufăr, măi, Leontici, înţelege‑mă! Înţelege că romanul tău n‑are asemenea calităţi artistice (aici răsună de pe canapea un dulce zvon de chitară) încât să merite să urci Golgota pentru el. Înţelege‑mă!
— În‑nţelege‑mă, înţelege‑mă! se auzi deodată tenorul plăcut al chitaristului.
— Şi îţi mai spun ceva, ţipă cel în vârstă, dacă nu vii să mă săruţi chiar acum, în momentul de faţă, să ştii că mă scol şi plec! Vă las pe toţi câţi îmi sunteţi prieteni, pentru că m‑ai jignit adânc.
#641865 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
VS - de RSI la: 17/02/2013 18:06:40
WWF nu este meci este show.
Tot asa cum Reader's Digest nu este literatura. :)
#641866 (raspuns la: #641861) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
RSI - de Victorian Silă la: 17/02/2013 18:16:42
Corect, corect!
Ce voiam sa punctez era prost gustul prezent peste tot: literatura, sport, muzica, moda.
#641869 (raspuns la: #641866) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Victor - de munteanu rodica la: 17/02/2013 18:26:57
Chiar daca nu l-am citit a fost usor sa-l gasesc cu ajutorul lui google.E vorba de Bulgakov.Autorul desigur.
Am reţinut citeva rinduri:
"Aici e aici: conţinutul! continuă să urle cel în vârstă, speriind‑o pe dădacă. Ia spune‑mi: tu ştii ce se cere astăzi? Nu ştii? Aha! Vezi, aici e buba! "

Relaţia dintre conţinut şi limbaj.Este ca o dragoste in care partenerii se completeaza cu adevarat şi mai ales fară niciun efort.Un "ceva"...care vine de la sine şi dacă pleaca o face în acelaşi mod.
#641871 (raspuns la: #641865) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Victor - de munteanu rodica la: 17/02/2013 18:50:36
Vezi ,este alegerea ta, după criteriile alese de tine.Ca sa-mi fac o parere şi mai ales să spun daca ai făcut bine sau nu renunţind la fragmentul de mai sus, ar trebui sa citesc întregul.
Poate că voi avea vreodată ocazia.
M-am lipit insa de citeva rînduri si aici:
"Am o slăbiciune pentru oamenii care iau seama la ce se petrece în jurul lor, care sînt impresionaţi de ce văd, bun sau rău."
#641875 (raspuns la: #641862) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
bulgakov - de Victorian Silă la: 17/02/2013 19:01:29
Romanul asta a ramas neterminat, dar eu tot am citit "Prima parte" de vreo trei ori. Daca il vrei, pot sa ti-l trimit prin e-mail.
La fel si romanul meu, daca ai vreodata timp si chef de citit, ti-l trimit in pdf.
#641876 (raspuns la: #641875) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Victor - de munteanu rodica la: 17/02/2013 19:30:09
Am descarcat romanul lui Bulgakov :)
#641878 (raspuns la: #641876) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Rodica - de Victorian Silă la: 17/02/2013 20:30:22
Te invidiez! Mi-ar place sa o citesc iar ca prima oara.
Am "rascolit" niste comfe mai vechi de-ale voastre pentru sugestii de lectura buna.
#641882 (raspuns la: #641878) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Am uitat... si la tv (luat din ult interviu al lui Plesu pe Adevarul) - de Victorian Silă la: 17/02/2013 21:16:49
"La noi, la TV, cum să spun, totul se petrece la nivel de bodegă. Sunt nişte băieţi care se adună, de obicei se înţeleg între ei, mai cheamă uneori şi pe unul din tabăra cealaltă ca să aibă cui să-i dea capete în gură şi cu asta s-a terminat. Nu e vorba de dezbateri, e vorba de mici cafteli. Şi moderatorii sunt fericiţi să asiste la aşa ceva. Caftul e un spectacol, dezbaterea de idei îţi cere alt tip de atenţie. Ori, cine mai are timp de altceva când vine seara acasă? Seara acasă vrei să vezi şi tu o fetiţă care dansează pe lângă un manelist, o vedetă care spune cum a fost pupată prima oară când era mică şi doi politicieni care se strâng de gât până le ies ochii."


o vedetă care spune cum a fost pupată prima oară când era mică :) :)
#641883 (raspuns la: #641869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
fals - de sugar free la: 27/08/2013 14:48:48
a problema cititului in Ro! literatura a murit! pe PC citim prostii. mai apare cate un ruse ingrijorat doar doar invie interesul pt el insusi.
#647532 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: