Ultimul monolog

Ultimul? :( Ai patit ceva...
M-a emotionat, impresionat, indurerat. Sper sa vad scris " primul monolog dupa ultimul monolog" :)..., tot la Salon.
Daca-mi amintesc bine, spuneai ca esti o optimista...Imi amintesc bine?

vrea sa fie poezie?

despre ce e?

cumpăr puşcă şi pistol.
ofer preţul corect ,avantajos ;)

Imi pare bine ca umila mea creatie naste emotii in cineva. Nu cred c-am mai vorbit noi doi. Sper si eu sa existe un "prim monolog dupa ultimul"...tot la Salon :)

Imi place sa cred ca e poezie.
Pe scurt: e despre pierderea increderii...in tine, in ceilalti, in divinitate...e despre inlantuire si furia care vine odata cu ea.

Bine ai revenit in cafenea.

Iart-o pe Baby Mititelu, te-a confundat cu BlackVlevet - un utilizator nou, si aparent mai optimist decat tine. ;)

Mi-ar placea si mie sa fie poezie, dar nu prea o simt.
In primul rand, sincer, ma bucur ca ai putut sa raspunzi intrebarii mele, pentru ca eu n-am reusit sa-mi dau seama care ai vrut tu sa fie tema centrala. :)

Si cred ca asta e primul mius pe care-l vad in scrierea asta. Nu are O tema centrala, nu are O idee care sa curga de la inceput pana la final.
Nu are ritm, pare ca te-ai chinuit sa scrii poezia, sa modifici ideile pana incap in forma cuvintelor care desi au uneori rima, ea este saraca si evidenta.

Nu m-a prins niciun fior liric, nu vad unde-i trairea, iar la final habar n-am cine vorbeste cu cine si se adreseaza cui?

Scrieri in proza ai? Cele in versuri nu stiu daca-s pe aceeasi lungime de unda cu mine.
Dar as fi curioasa cum te exprimi in proza.

Salut!

Orice critica se accepta. Dar...tema centrala imi pare destul de evidenta. Poate ca nu poate fi perceputa de oricine, oricand. Poezia e un monolog cu divinitatea.
Am incercat sa dau o forma lirica cat de cat placuta sentimentelor mele, poate ca-n timp voi invata sa le asez mai frumos pe hartie. Proza am, dar o tin pentru mine, deocamdata.
Numai bine! :)

..aproape orice, numa poezie... ntzzz.. Dar nu dispera si nu te lua dupa gura lumii carcotase.. Keep on walking.. Proza ar fi, totusi, o solutie...parerea mea..

...nu disper, dar tin cont de orice sfat. Criticile rautacioase n-ar avea rost aici, nu e o competitie. Deci, toti cei care comenteaza o fac ca sa ma ajute, apreciez.

Scuza-ma, acum vad ca te-am confundat...
Fiind scrisa la Salon am citit-o ca pe idee, emotie si nu ca pe poezie.

Nu-i bai, se mai intampla sa confundam nick-uri.
Chiar imi pare bine ca e cineva care simte ceva cand citeste "poezia" asta.

Numai mie mi se putea intampla sa confund o pasare neagra cu o catifea neagra! :)))
Bineinteles ca am simtit ceva-ul ala care te-a provocat sa scrii... Ar putea iesi din text si o poezie, numai sa vrei tu.

Ideea e ca sunt multumit de cum a iesit, e exact ce doream sa ilustrez. Nu mai modific textul asta. Daca nu e poezie...nu e poezie. Urmatorul text poate ca o sa aduca mai mult a ce vreti voi! :))

" Urmatorul text poate ca o sa aduca mai mult a ce vreti voi!"
Noi nu vrem ceva anume. Nu exista retete pentru poezie. Poezia este sau nu este, dincolo de formule. Ori asta, regret ca trebuie s-o spun, NU ESTE.

Era mai mult un soi de gluma, de aia am pus si ":))" dupa propozitia respectiva.
Ma fac tot mai mic de rusine ca strigati la mine ca nu-s in stare sa scriu o poezie :))

si eu care tinteam sa te faci mare si tare si sa-mi arati tu mie ca tu de fapt stii sa scrii! fie ea scierea-n proza sau versuri.

hai cu proza aia, nu-ti fie jena, ca daca ma obosesc sa 'critic' o fac in primul rand sa pricep eu, sa particip activ la actul literar, in al doilea rand ca sa-ti spun tie, la cald, reactia de cititor si in al treilea ca na...sa mai vorbim si noi, ce numa asa sa ne uitam? :)

Cred ca esti singurul din istoria cafenelei care se face mic de rusine ...! Nici eu nu-s in stare si-s multi aici care nu-s in stare. Relax...

(...) Isi amintea de toti colegii lui, de Sergiu, tipul oarecum gay care era tot timpul epilat pe picioare si care mirosea ca o fetita de 10 ani care a gasit parfumul mamei; de Oana, tipa care era obsedata de un oarecare star pop, avea coperte, pixuri, agrafe, tricouri, abtibilde, genti si tot felul de dracovenii cu fata tipului. Mihai si-a amintit si de Maria, de ochii ei plini de lumina, de rasul ei dragut, de bratarile ei colorate, de parul ei auriu, de plimbarile pe care le facea cu ea pana la chiosc ca sa cumpere tigari la bucata, de coltul scolii unde stateau in fiecare pauza si aveau discutii care mai decare mai interesante. Mihai iti aduce aminte ca era indragostit nebuneste de Maria, dar nu a avut curajul sa i-o spuna, isi aminteste de Vlad, tipul din a patra banca de pe randul de la usa, tipul care i-a adus intr-o zi Mariei un buchet de flori, tipul care a indraznit sa actioneze, tipul care i-a furat prima iubire...Mihai isi aminteste si ar dori sa se intoarca in timp si sa faca ce trebuia facut, dar e prea tarziu. Dintr-o data, Mihai aude o muzica placuta urechii si se trezeste.

(...)

Mihai atipeste in fotoliu si este purtat de chitara intr-un vis adanc. Actiunea cu Ana se reia. Mihai are un zambet interesant pe fata si parca mormaie pasaje din Biblie. Se trezeste brusc si ii vede pe toti dormind in jurul lui. Alex si Razvan sunt pe covor, iar Andrei pe canapea. George e probabil in camera lui. Mihai vede patru beri nedesfacute pe masa si se gandeste sa desfaca una ca sa faca loc si celorlalte. Asa si face. Prima se duce putin mai greu, urmatoarele doua nici nu le simte, iar a patra, afurisita, era desfacuta, nu mai avea spiridus. Mihai e dezamagit, ii mai trebuia o bere. Se duce la frigider, nimic, nici urma de bere.
-Bag...
Mihai isi scoate portofelul din buzunarul de la spate dar nu are decat 1 leu.
-Bag...
Se gandeste ca George trebuie sa-i faca cinste cu bere timp de o luna asa ca se duce in camera la el, ii inhata borcanul cu maruntis si da sa plece la magazin sa cumpere licoarea magica. Nu gaseste cheile de la masina, dar nu-i bai, magazinul nu e foarte departe, 7-8 minute de mers. Se uita in oglinda, pleata e cam ciudata in dimineata asta, dar accepta situatia si iasa pe usa. Merge un minut, doua si incepe sa-l scape treaba mica. Ca un om elegant ce este, Mihai analizeaza teritoriul in care se afla, pentru a gasi locul perfect in care sa se usureze. Scaneaza zona in cautarea tintei si zareste o masina evaluata din priviri undeva la 20,30 de mii de euro, parcata in fata unei case cu doua etaje, piscina si o curte cat un teren de fotbal. Mihai se duce langa masina, pune borcanul cu maruntis pe capota, il elibereaza pe Tomita si isi da drumul pe geamurile fumurii ale masinii.
-Bravo baiatu'. Inapoi in cusca cu tine, bestie mica.
Mihai ia borcanul si porneste mai departe simtindu-se eliberat de o povara tare grea. Ajunge la magazin, intra si vede frigiderul plin de bere.
-Buna dimineata, ce doriti?
-B-b-buna...pot sa-l pastrez?
-De fapt, domnule, puteti veni putin mai aproape sa discutam ceva?
-Sigur..
Mihai se aproprie de vanzatoare nebanuitor, nu stie ca ceea ce avea sa auda era ceea ce visase de cateva zeci de ori.
-Puteti sa duceti toata berea din frigiderul ala acasa?
-Ha?
-Uitati, expira peste doua zile si mi-e frica sa nu vina un control.
-A, gratis s-o iau? Nu-i venea sa creada, doar statea acolo cu gura cascata si mainile impreunate.
-Domnule, gratis, doar s-o duceti. Sunt patroana aici, mai bine platesc la distribuitor berile alea decat sa ma aleg cu cateva procese si sa platesc zeci de milioane.
-Scuzati-ma, puteti astepta 10 minute? Vin si o iau, promit.
-Pai, domnule, daca vrea cineva bere din frigiderul ala?
-Ii spuneti ca nu merge frigiderul si ca e calda berea. Nimeni nu vrea bere calda. V-am pupat, pastrati berea, revin.
-La revedere...
Mihai fuge intr-un suflet spre casa lui George, deschide usa, vede o tipa pe canapea, trece in fuga pe langa ea, intra in camera la George, iese, intra in baie, fuge in bucatarie, se uita sub paturi, nimeni, nimic. Urca la etaj, iese pe balcon, se uita prin sertare, pe dupa dulapuri, nimeni, nimic. Coboara, se aseaza langa fata, se uita putin la ea, isi aranjeaza freza si spune:
-Salut, eu sunt..
-Stiu, Mihai. Mi-au spus ca s-ar putea sa te intorci.
-A, iar tu...

(...)

Da, Mihai e un tip cam somnoros.
Am mai modificat putin (cenzurat).
Scuze pentru diacritice...
Merge ca lectura usoara...?

Nu orice „nu” e automat „critica rautacioasa”, dar cum altfel sa spunem „nu„ la ceva la care nu avem cum spune „da”? ”Rautacioasa” nu-si avea locul in formulare, inducand deja ideea de premeditare a cine stie carei judecati maligne doar de dragul de a „lovi” in „creatia” cuiva. Ceea ce nu e cazul. Cu siguranta, nu e o compatitie si nici n-ar putea fi, in contextul dat..

Asta am spus si eu. Spun ca o "critica rautacioasa" nu ar avea ce cauta aici. Asta inseamna ca ceea ce faceti voi nu e critica rautacioasa. Intelegi?

Eu inteleg..mai multe chiar decat par a intelege. Iar eu spun ca in raspuns...fie si simpla inducere a cuvantului „rautacioasa” poate muta atentia spre cine stie ce intentii. Ca de la gand, la a-l pune in acord cu cuvantul e nitel cale lunga. Si nimeni, cu exceptia ta, nu are, din start, perceptia exacta a intentiei cu care invoci o idee sau alta. Apoi, in cafenea au fost atatea situatiiin care X sau Y s-au plans, jeluit...de critici rautacioase, ziceau ei ori aparatorii lor ad-hoc, incat uneori se sufla si-n iaurt. Din pacate3, pentru ca asta, dupa cum spuneai si tu, nu ajuta nimanui...

Okay, okay, inlocuim "rautacioase" cu..."aruncate aiurea". Ce zici?

doar daca faci mijto..:)) de ce simti nevoia..unei caracterizari..a priori..a criticii? Nu poate fi..critica si-atat? Mai ales ca.. de fapt..critica in sine..nu desemneaza automat ceva criticabil, ci e doar actiunea de a analiza..in bine sau rau...ceva oferit spre analiza. Uneori..critica..poate fi buna..ba chiar entuziasta.

Nu fac misto, doar imi rulez un cui. A, pai mie imi place sa impart critica in "rautacioasa", mai nou "aruncata aiurea" si in "critica apreciativa"...

ruleaza atunci, ce vrei, cum vrei... dar vezi ca dauneaza grav sanatatii..;)

e medicinala :))

atunci, e bleah..credeam ca ejti om serios..:))

Nu e bleah, ba din contra...decat aia cu 50 de lei de la coltu' strazii...mnimniem.

Hai sa nu mai vorbim despre asta aici :))

e clar, deja ti s-au alterat gusturile de poti spune asa ceva... total contra naturii pentru un fumator adevarat..:)) Si te mai planji de critica..

Nu ma plang de nimic, ba chiar...ma bucur, e tare fain afara, deja miroase a primavara!

Hmmm.. da unde? in privat? Mah, doar n-oi fi Leo Miron, catranit dupa expulzarea din tvr? Ca jtiam ca-i om fidel, dedicat... barbatului de langa el..;))

N-am idee despre ce vorbesti :))

eh, puteai macar sa... critici... rautacios..;))

cine sunt eu sa critic...

.. chiar asa. Bine gandit..

Isi amintea de toti colegii lui, de Sergiu, tipul oarecum gay care era tot timpul epilat pe picioare si care mirosea ca o fetita de 10 ani care a gasit parfumul mamei; - imi place pasajul de debut, amuzanta descrierea. as inlocui cuvantul subliniat cu atlceva, poate 'aparent', poate chiar 'cvasi' sau poate chiar cu expresia 'cu o orientare sexuala cel putin incerta', ceva in genul. :)

sau de Oana, tipa care era obsedata de un oarecare star pop, avea coperte, pixuri, agrafe, tricouri, abtibilde, genti si tot felul de dracovenii cu fata tipului. - 'vedeta' e cuvantul. :)

Mihai si-a amintit si de Maria, de ochii ei plini de lumina, de rasul ei dragut, de bratarile ei colorate, de parul ei auriu, de plimbarile pe care le facea cu ea pana la chiosc ca sa cumpere tigari la bucata, de coltul scolii unde stateau in fiecare pauza si aveau discutii care mai decare mai interesante. Mihai iti aduce aminte ca era indragostit nebuneste de Maria, dar nu a avut curajul sa i-o spuna, - deja imi dau seama ca maria e diferita, se schimba registrul, isi aminteste despre ea detalii afective, chiar simt ca a tinut mult la ea, si chiar a apreciat timpul petrecut cu ea - fie el si pret de o plimbare pana la tigari. buctica asta o las neatinsa, doar o evidentiez ca fiind buna trecerea :)

isi aminteste de Vlad, tipul din a patra banca de pe randul de la usa, tipul care i-a adus intr-o zi Mariei un buchet de flori, tipul care a indraznit sa actioneze, tipul care i-a furat prima iubire... - sublinierea mi se pare redundanta, nu ma intereseaza unde statea vlad, e un detaliu care nu ajuta cu nimic. ce urmeaza insa, e relevant si trebuie pastrat. eventual as zice si ceva urat despre vlad, l-as numi cumva 'lungan', 'grasan', 'obosit', ceva care sa arate frustrarea lui mihai la adresa lui vlad. :)

Mihai isi aminteste si ar dori sa se intoarca in timp si sa faca ce trebuia facut, dar e prea tarziu. Dintr-o data, Mihai aude o muzica placuta urechii si se trezeste. - cate sunete 'si' ai numarat in doua propo-fraze? :)

"Star pop" e cuvantul. "Vedeta" e un termen mai vag.
Acel detaliu nu apare ca sa-i pese cuiva de el, apare pentru ca asa isi aminteste Mihai de Vlad...tipul din a patra banca...adica tipul cu care nu avea tangente. Sunt de acord cu "patarea" imaginii lui Vlad.
Pe bune, cate "si"-uri? :)) O sa lucrez la partea aia, e simplu de eliminat un "si". Ideea conteaza, deocamdata. Inca nu-i finisat textul. Am scos din el doar grosolaniile, ca sa poata fi savurat intr-un mod mai...inocent.
Multumesc de sfaturi si...am zarit o mica apreciere! Tulai Doamne! Aia-i!

Imi place ce faci. Chiar ma ajuti.
Multumesc.

pe viitor iti recomand: diacritice, paragrafe, si publicarea lor in sectorul 'cutia cu litere' a cafenelei.

de obicei nu ma obosesc sa comentez pe scrierile care apar in comentarii.
am facut o exceptie ca mi s-a parut ca am de ce. timpul imi va da sau nu dreptate.

salut!

O sa ma conformez.
Numai bine!