Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa fii conectat

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Teritoriul


de sami_paris74 la: 06/08/2013 18:04:31
modificat la: 06/08/2013 18:05:15 arata originalul
rezumat: capitol nou din romanul Teritoriul.
taguri: Cutia_cu_litere sami 
voteaza:
Teritoriul.

Bucureşti .23/04/2013

Domnul Gheorghe Ion se gândi dacă n-ar fi mai bine să meargă pe jos până la piaţă, deşi până la Piaţă Obor trebuia să parcurgă aproape patru kilometri. Începuse să picure; picături reci, rare, mari şi grele. Umbrela era ruptă în trei locuri, şi deşi avea o îndemânare de mecanic, o abandonă pe marginea străzii într-un tomberon plin de gunoaie urât mirositoare.
- Dacă s-ar opri ploaia, ploaia asta rece! Nu cred c-ar mai trebui să port paltonul ăsta jerpelit, peticit, deşirat în câteva locuri, şi când plouă e parcă şi mai greu! He, he « bătrâneţe haine grele! «; îşi zise el. Dezbracă paltonul şi-l aşeză cu grijă peste umbrelă. O să-l ia cineva! Un om nevoiaş, mai mult ca sigur că o să-l repare şi o să-l poarte la toamnă şi de ce nu şi la iarnă, c-am auzit eu că iarna asta din 2014, o să fie o iarnă foarte grea.
I se păru, însă, că ghiceşte, dincolo de acest gând, o mică problemă. Într-unul din buzunare din dosul paltonului, uitase o legitimaţie şi buletinul de identitate. Le recuperă mişcându-se de parcă era luat cu încetinitorul de un aparat de filmat. Doamne Dumnezeule, ce repede trece timpul. Douăzeci şi trei de ani de la revoluţie şi nici o schimbare spre bine!
Am 75 de ani, am muncit peste 50 de ani şi pensia mea este mai mică de 350 de lei. Îi era teamă bătrânului să nu moară pe stradă.Pe timpul tovarăşului Ceauşescu devenise proprietarul unui mare apartament cu patru camere. Unul din copii, a împrumutat bani de la cămătari şi după doi ani de zile fost nevoit să semneze un act de vânzare la un notar, gândind cu teamă, că nu cumva cămătarii să-i omoare copiii, primea zi de zi telefoane pline de ameninţări şi chiar scrisori scrise cu litere din ziare.Că doar ştiţi şi voi cum sunt cămătarii! În final urcă în autobuz fără bilet, şoferul îl recunoscu şi-l salută.
- Bună ziua nene Ioane! Ce mai faci?
- Bine taică! Uite mă duc şi eu la piaţă să fac ceva cumpărături. Coborî la Obor şi începu să meargă grăbit împreună cu mulţimea de oameni, mulţi şi grăbiţi, zgribuliţi ca şi el din cauza ploii reci.
Se opri sub un adăpost al pieţii, lângă o tarabă uriaşă cu mesele încărcate din abundenţă cu legume şi fructe exotice, conserve şi pâine aburindă. Văzu o pâine bine prăjită chiar pe margine şi pâinea aia prăjită, îi lăsă gura apă. Ploaia se opri ca prin minune şi după ce câţiva nori se despărţiră, soarele îşi făcu apariţia generos lăsând impresia că în curând se va putea merge pe stradă la mâneca scurtă. Strada se înveseli deodată şi o parte din mulţime năvălii printre mese.
Îşi dori ca mulţimea să răstoarne masa plină cu pâine prăjită, şi el, să o ridice de pe jos doar pâinea aceia prăjită, care-l vrăjise cu mirosul ei. Chiar dacă întorcea capul în altă parte, el tot pâinea aia prăjită o vedea.De furat n-a furat în viaţa lui, dar de pe jos credea că poate lua o pâine, pentru că era numai bună de mâncat şi vânzătorul nu credea că mai avea dreptul să o vândă după ce se murdărise toată cu ţărână.
Vânzătorul se uită nedumerit direct în ochii lui, şi-l rugă să părăsească taraba, pentru că se oprise ploaia.Se caută prin toată buzunare, dar nu găsi decât o bancnotă de un leu, mototolită şi puţin umezită din cauza ploii. Ar fi vrut să-l roage să-i lase pâinea pe datorie, dar nu mai apucă să-l întrebe pe vânzător. Tuşi uşor şi se îndepărtă în timp ce doi bărbaţi tineri şi plini de forţă, plătiră şi încărcară toate pâinile în două coşuri uriaşe şi-l rugară pe vânzător să mai aducă pâine şi în ziua următoare, pentru că au nevoie pentru o nuntă care o să se ţină la un restaurant din apropierea pieţii.La o altă tarabă un negustor făcea gogoşi, le făcea într-un lighean uriaş din tablă de alama, dedesubt ardea o flacără care ţâşnea dintr-un arzător legat la o butelie de aragaz.
Dorea să mănânce o gogoaşă mare, bine crescută, trecută prin zahăr tos, îi lăsase gură apă la vederea gogoşii prăjite şi puţin arsă ape margine. Pipăii buzunarul şi găsii leul aproape uscat.
- O gogoaşă vreau şi eu, bine prăjită şi caldă, vă rog frumos.
Întinse în acelaşi timp mâna, cu acelaşi bilet de un leu.
- Este un leu şi cincizeci! Mai puneţi cinzeci de bani şi e a dumneavoastră domnule!
Bătrânul rămase cu mâna întinsă, văzând că nu primeşte gogoaşa, lăsă pe următorul client şi se îndreptă spre hala de carne. Făcuse cinci ture prin hală. Mai fir-ar să fie de viaţa înainte pe timpul lui Ceauşescu aveam timp să merg la teatru şi la cinema, acum trebuie să fac ture interminabile prin piaţa asta nenorocită şi tot foame îmi este!
Doi copii de ţigani dormeau pe o bucată de carton chiar lângă intrare. Unul dintre copii se trezi brusc şi întinse mâna.
- Dă-mi şi mie un leu boierule! Să-ţi trăiască familia mânca-ţi-aş... nu-l mai auzi pe cerşetor, simţi o durere sus în creştetul capului, o durere mare şi o senzaţie nemaiîntâlnită de somn. Hm-mm! Mi-e foame, mi-e somn, mă doare capul; repetă aşa de vreo trei ori... mi-e foame, mi-e somn, mă doare capul. De o săptămână nu mai am casă, copiii sunt toţi plecaţi în străinătate. Unde să mă duc?
Ajunse mergând cu paşi mărunţi într-un parc, se aşeză pe o bancă publică, era umbră şi parcă printre frunzele copacului uriaş pătrundeau câteva raze de soare, se uită în jur şi văzu o mulţime de bătrâni şi bătrâne care se plimbau, ramase uimit ca toti oamenii in virsta aveau fetele posomorite. După două ore văzu acelaşi grupuri de oameni care se plimbau în continu, făcând ture si ture ,înconjurând parcul parcă la infinit. După o perioadă de timp aţipi, se alungi de-a lungul băncii, un tânăr îmbrăcat jerpelit se aşeză lângă el şi îl scotocii prin buzunare. După ce fură leul, tânărul o rupse la fugă. Un alt bărbat, îl apucă de umeri şi îl zgâlţâi până îl trezi din somn.
- Moşule, bă moşule! Scoal’ bă, aici e locul meu, aici e patul meu!!!
- Şi eu unde o să mă duc?
- Du-te la azil bătrâne, aici e teritoriul meu să ştii şi nu am chef să dorm în noaptea asta prin boscheţi.
- Păi nu mă primeşte nimeni taică la azil, că şi acolo trebuie să plătesc.
Asta e treaba ta! Nu mă priveşte. Scoala şi pleacă că altfel te lovesc,mare ai noroc că eşti bătrân !.
Se sculă şi ieşi afară din parc.
Găsi un loc într-o cabină telefonică, găsi un scaun pliant, se aşeză pe scaun şi îşi lipi capul de peretele cabinei. Scaunul acela era parcă pentru el, se gândea că Dumnezeu nu-l lăsa să doarmă pe stradă. Închise ochii şi se văzu pe marginea unui lac, din cauza foamei nici râma nu mai intra în ac,reusi sa puna in ac un bob de porumb fiert , tremura şi se strânse mai mult în el, încercând să facă corpul să înţeleagă că-i este frig. Acolo pe marginea lacului zâmbea, se vedea în luciul apei tânăr şi plin de sănătate, îi plăcea cum arăta... dintr-o dată ,brusc,pluta se duse la fund. Trase cu putere şi observă că peştele avea peste zece kilograme, scoase afară un crap uriaş cu o burtă enormă.
Uraaaaaaaaa! Mai mult ca sigur că are icre.
Începu să-şi facă planul linginduse pe buze.
- Doamne Dumnezeule mare şi autoputernic, în primul rând îţi mulţumesc pentru acest peşte, îţi mulţumesc din tot sufletul meu.
În al doilea rând îţi mulţumesc că Tu eşti singurul care mă înţelegi că-mi este tare foame. Uite ce-am să prepar eu din el.
Din cap, am să fac o oală mare de ciorbă pescărească, din burtă am să fac friptură şi din coadă asta frumoasă, şi şi şi din coada asta uriaşă... o să fac un mare castron de saramură, desigur cu usturoi verde şi cu piper.
Lasă capul în jos cu teamă, lângă el auzi o voce:
- Amin.
- Amin răspunse bătrânul emoţionat că Dumnezeu coborâse pe pământ.
Omul nu se asemăna cu Dumnezeu deşi avea părul uşor încărunţit la tâmple, purta şmechereşte o şapcă întoarsă cu cozorocul într-o parte.
- La ce a tras?
- Cum la ce atras?
- A tras la porumb fiert.
- Eu am venit cu puţin timp după tine bătrânule! Aici este locul meu de pescuit, şi chiar aici dorm uneori când este cald.Ca să mă crezi bătrânule, priveşte în jurul tău, observă câte sticle de bere şi câte conserve am golit, pe toate le-am aruncat în jurul meu.
- Îţi jur pe Dumnezeul meu!!!
- Te rog să mă scuzi, o să-mi iau crapul şi-am să plec.
- De plecat ai să pleci bătrâne, mai mult ca sigur c-ai să pleci, dar ai să laşi crapul ăsta bortos aici... aici este teritoriul meu bătrâne.. şi nu permit la nimeni să mă fure.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (8):


*** - de pescadorul la: 06/08/2013 22:30:41
Sami bine ai revenit ca ma mancau balenele p-acilea.... ;))))))
Mi-aduc aminte ca povesteai tu intr-un clip foarte sugestiv acolo la tine la pravalie un episod cu balena... ;))))))
#647036 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de pescadorul la: 07/08/2013 03:03:55
Fata de povestile anterioare despre lagare de exemplu aveai ca cititor un reper, prezentul in care te puteai refugia, te uitai in jur si te linisteai, nu poate sa mi se intample si mie sunt niste amintiri "urate", citeai cu detasare oricat de "oribile" erau imaginile. Ne introduceai intr-o realitate devenita "fictiune".
Fata de ce ne propui acum nu mai avem nici un colac de salvare, ne uitam in jur si-l vedem pe domnul Gheorghe Ion in carne si oase, suntem furati pana si-n vise.
Si la toate astea marii intelectuali ai neamului comenteaza "poporul", ca romanii sunt, romanii fac, romanii nu fac, romanii nu pot, romanii nu inteleg.
Nu, doar conducatorii lor sunt, fac, nu fac, nu pot, nu inteleg... romanii doar ii aleg... prost, dupa care suporta.
O regula general valabila orinunde in lume pestele de la cap se-mpute.
Si uitam ideea principala, daca i-ai fi spus lui Che Guevara "bai argentinianule" te-ar fi impuscat pe loc.
Acum sa nu te grabesti sa tragi concluzia, gata nene e dus si asta vorbete Alzheimer-ul din el... :)))))))
#647045 (raspuns la: #647036) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pescadorul - de sami_paris74 la: 07/08/2013 09:02:12
Multumesc pentru trecere si pentru comentarii.Vezi ca o sa te invit la lansare daca esti cumva prin Bucuresti pe data de 23 septembrie.O zi minunata Pesca.
#647082 (raspuns la: #647045) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Teritoriul 2 - de sami_paris74 la: 09/08/2013 12:08:27
Teritoriul 2

09 /08/2013 Cannes.
Se trezi îngheţat de frig, o babă, cu mult mai în vârstă ca el îl zgâlţâia să se trezească.
- Scoală-te, scoală-te domnule aici este locul meu, este cabina mea de telefon ! unde dorm în fiecare noapte, azi am întârziat pentru că am golit toate sticlele de bere din navete, şi adormisem acolo călare pe navete. Să nu-ţi imaginezi c-am băut şi eu o sticlă plină ochi de când a murit Ceauşescu, beau doar resturi, mâncare bună găsesc doar la gunoaie. Patronul restaurantului, dul Carabel,e tigan sa sti ; mă lasă să golesc sticlele şi să adun resturile de mâncare de la gunoi/uite dacă ţi-e foame. - I-a un cotoi de raţă!
- Nu mi-e foame! Vreau să dorm puţin.
Aici nu-i loc, cabina e strâmtă, şi dacă vrei să dormi peste mine, poţi să dormi cu o singură condiţie!
- Sunt de acord, indiferent care este condiţia! Zise Ion cu o jumătate de gură.
- Trebuie să te căsătoreşti cu mine, că sunt văduvă. Nu admit să doarmă cineva în braţele mele, pentru că mă cunoaşte lumea care trece în fiecare zi pe-aici pe lângă cabina asta, măcar să aibă perdele, se vede tot prin gemurile astea transparente şi dacă mă vede cu tine careva, o să-mi scoată vorbe că sunt curvă.
Înţelegi?
- Sigur că te înţeleg!
- Ia mai spune... cum te cheamă?
- Pe mine mă cheamă Gheorghe, Gheorghe Ion.
- Cum? Că n-aude baba bine!
- Ţi-am zis că mă cheamă Gheorghe Ion.
- Of Doamne! Tot Ion te cheamă, ca pe răposatul meu soţ/Dumnezeu să-l odihnească.
- Ia mai spune, mai spune... ai o pensie?
- Am.
- Mare s-au mică?
- Mică, adică 350 de lei.
- Casă ai?
- Am avut, da mi-au luat-o cămătarii.
- Ia mai spune.
- Spun.
- De spălat, îţi speli trupul?
- Îl spăl, sigur că-l spăl!
- De curăţit, te cureţi?
- Mă curăţ.
- Aşa să faci moşule pentru sănătatea ta, că lui Dumnezeu îi place curăţenia şi blândeţea.
- De ce nu-ţi laşi mustaţă?
- Ce să mai fac cu ea!
– Da pe tine cum te cheamă?
- Ce zici?
- Cum te cheamă?
- Pe mine mă cheamă, mă cheamă, mă cheamă Rada. Sper c-ai auzit de mine? Am jucat în filmul Şatra.
- N-ai auzit, nu?
- Ba da, te-am auzit, mie niciodată nu mi-au plăcut filmele cu ţigani.
Păi dacă eşti gagiu!
- Da tu, câţi ani ai?.
- Ce zici?
- Câţi ani ai?
A’pai Dumnezeu mai ştie! Cred c-am depăşit 80.
Las’, că ştiu eu, oi fi eu muiere trecută... da la pat nu m-a întrecut nimeni niciodată! Să mor eu Ioane.
Dacă vrei mâine mergem la primărie să facem actele.
- Ştie baba Rada să se mişte!
- Şi tu crezi că avem loc în cabina asta?
- Cum să nu fie mai Ioane! Când doi oameni se iubeşte, e loc şi în boscheţi.
- Nu e bine, soro Rada, nu e bine! Suntem bătrâni, eu unul nu-mi mai arde de iubire.
Se sculă de pe scaun şi ceda locul femeii, se uită puţin în urmă şi îşi făcu semnul crucii. Doamne Dumnezeule, peste tot există un teritoriu, da peste tot. Oare teritoriul meu unde este?



#647187 (raspuns la: #647082) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
teritoriul partea a-III-a - de sami_paris74 la: 09/08/2013 16:24:49

Se aşeză lângă un foc făcut la marginea unei zone industriale din cartierul Militari, în jurul focului găsi foarte mulţi oameni bătrâni şi femei în vârstă.
- E loc şi pentru mine oameni buni?
- Esteee! Răspunse o bătrână cu ochii vopsiţi ca un indian din tribul Apaş. Aici este loc doar pentru bătrâni, nu primim aurolaci şi hoţii de buzunare, mai zise o babă din Ferentari.
Sticla de rachiu trecu din mână în mână.La miezul nopţii limbile se dezlegară. Babele se încălziră cu rachiu şi aveau chef de vorbă. Uitaseră că n-aveau casă şi pensie.
Nu ştiu ce să mai facem; începu o babă venită de o săptămână de la Mărăşeşti.
Alături sfârâiau câteva bucăţi de carne de porc, mai multe oase decât carne.
- Eu nu mai pot să rod, ia şi papă Ioane că viaţa e grea aici pe teritoriul nostru naţional! Gheorghe apucă ciolanul şi începu să-l lingă încet pe margine. Mm-mm ce bun e! De trei zile n-am mai pus nimic în gură.
Miţa Biciclista povestea că porcul vecinului îi rosese aproape toate blănile din gard, aşa că ieri s-a răzbunat pe porc şi i-a împlântat un cuţit mare direct în inimă.
L-am gâdilat puţin pe burtă, s-a aşezat şi -am înfipt cuţitul în el, jos sub omoplatul stâng. Prietenii mei m-au ajutat să-l tai în bucăţi şi să-l transport până aici.
- Spune tu ţaţo Didino, aşa-i c-avem carne paina mâine?
- Da! Sigur că avem, o să avem şi mâine dacă nu o împărţim cu maidanezii. Păi cum să-i laşi aşa flămânzi când îi vezi că urlă şi plâng, plâng şi ei de foame săracii,ca doar ei sunt singurii nostri prieteni in Romània.

- Eu i-am zis vecinului să şi-l ia dracului de porc din curtea mea, i-am zis de zece ori. Oricum nu avea unde să-l ţină, că în bordeiul lui trăiesc nouă persoane. Aşa că l-am uşurat.
- Auzi fă Didino, auzi?
- Da fă, te aud!
- Hai mai cântă-ne şi nouă cântecul ăla de-l cinta Ioana Radu, Dumnezeu s-o hodihneasca.
- Nu pot fă să cânt fără orchestră, să mor pe patul spitalului dacă pot. Hai fă nu te jura aşa la mişto! Că toţi ajungem în final în spitale.
- Uite cântă pentru noul venit, pentru Ion, fă-i şi lui o bucurie fă;
- Da ţi-am spus că n-am orchestră. Trebuie vioară şi pian.
- Ştii ceva, încearcă să cânţi la pâlnie.
Didina îşi puse mâinile pâlnie la gură, în timp ce cânta făcând cu mâna dreaptă să-i vibreze coardele vocale, lacrimile începură să-i inunde faţa şi mâinile.

« Mi-e dor de ochii tăi adânci
Scânteietori ca soarele de mai
Mi-e dor de vraja ce-o arunci
Prinos al părului bălai

De-o dezmierdare iar mi-e dor
Şi de sărutul ce-adanc el m-a robit
Ca vântul adiind uşor
Să-nvie chipul ce-am iubit

Te simt în viaţă paradis
De vorbe dragi, de cântec şi de flori
Te port în minte ca pe-un vis
Ce dăinuieşte peste zări

Mi-e dor de sărutarea ta
Ce pătimaşă tu mi-ai dăruit
Mi-e dor de nopţile de mai
Când amândoi ne-am întâlnit »

(Versuri şi cântec de Ioana Radu.)



#647192 (raspuns la: #647187) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sami - de cher la: 10/08/2013 03:05:44
Deci ai scris deja ceva nou... Daca in septembrie este lansarea inseamna ca este pe la editura.
Trebuie sa fie ceva interesant.
#647218 (raspuns la: #647192) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cher - de sami_paris74 la: 10/08/2013 12:05:11
Merci pentru trecere,sigur ca scriu ceva nou,mereu scriu,este sigura preucupare care mareste putin timpul meu de viata.
#647225 (raspuns la: #647218) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sami - de Baby Mititelu la: 20/08/2013 14:06:12
Eu nu am citit tot ce-ai scris dar in cafenea iti sunt fidea, am reintrat dupa vreme lunga de pauza si iata ce frumos teritoriu am gasit! Ideea mea este clara despre scrisul tau citit de mine in cafenea: emotionezi extraordinar cand personajele tale sunt oameni saraci, suferinzi, sensibili, inteligenti- toate la un loc ori nu, insusirile astea.
Tot ce te-a impresionat pe tine in viata tradus, transcris...emotioneaza la randul sau...Ca o reactie in lant...
Ciao, Sami! Sper ca nu m-ai uitat...
#647387 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...