Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Codex Rohonczi


de Daniel Racovitan la: 20/10/2003 08:35:00
modificat la: 20/10/2003 08:37:41
voteaza:
Ce parere aveti despre asa-zisul Codex Rohonczi?
Multe interpretari i s-au dat, dar nimeni nu areusit sa il descifreze, se pare, cu adevarat.

Imagini ale paginilor acestui codex gasiti la http://www.dr-savescu.com/codex/original/original.html

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (28):


Cica-i un fals - de ninel la: 20/10/2003 10:20:05
Dan Ungureanu zice ca-i un fals ("Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie"), asemenea teoriilor lui Napoleon Savescu ("animatorul unui halucinant Congres international de dacologie"):

http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266
#1724 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Evrika! - de Alice la: 20/10/2003 11:02:16
Am citit tot ce-am gasit cu "google".
M-am invartit mai bine de vreo juma’ de ora in jurul "codexului" cu strania senzatie ca-l mai vazusem undeva, desi recunosc ca habar nu aveam de el!
Ei, ia duceti-va nitel la linkul lui Ingrid la "Tablitele de la Tartaria" sa vedeti ce asemanare!!!

Desenele urmaresc o calatorie initiatica, e un talmes-balmes de simboluri pagane si crestine. Unele imi sunt vag familiare: pocalul (cel in care s-a strans sangele lui Isus, Sf. Graal) logosul ( Dumnezeu a creat lumea cand a ZIS "sa fie lumina!")lumina insasi (ca purificare), ritualul sacrificarii, apa Styxului, lotusul originar...Am remarcat si "aura" din jurul capului personajului asa-zis "central". Aura si mai ales aripile ar putea sugera foarte bine ca e vorba de trupul spiritual nu de cel fizic.

Franchement nici ca-mi pasa daca-i trucat!
Merci pentru joc, Daniel!
N-are cineva la indemana un dictionar de simboluri?
#1726 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
citeam undeva ca s-a facut an - de Daniel Racovitan la: 22/10/2003 10:06:58
citeam undeva ca s-a facut analiza hartiei pe care e scris, si pare-se ca e veritabil (nu ma refer la continut, ci la suport)
#1876 (raspuns la: #1724) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
in primul rand persoana care a scris - de (anonim) la: 12/12/2003 10:59:55
a randuit literele de la dreapta spre stanga.

literele nu imi spun mare lucru dar iata ce interpretare dau eu desenelor...

in primul rand in momentul in care le-am vazut mi-am amintit - nu stiu de ce de Nostradamus.

nu am reusit sa accesez decat primele 17 pagini din care comentez urmatoarele:

desen 1: vad acolo un invatat (barba) care scrie la un pupitru la inspiratia (indemnul) unei fiinte sfinte (aripi) sau venite din cer

2: doi oameni si o fiinta venita din cer sau sfanta:
unul este ploconit la pamant/apa
iar celui de-al doilea i s-a indoit sabia care are cruce la maner

3: locas de cult - soare deasupra si o turla
preot si fiinta divina vorbesc, comunica

4: trei persoane: cel care a primit invatatura de la fiinta divina si cei doi care invata (asculta)

5: doi preoti/invatati SCRIU ceva pe tabla
doua carari diferite duc la locul unde poti invata/citi -de ce sunt trei table si nu e una singura?!

6: razboi/lupta in numele bisericii?
pe cal un invatat/preot care ataca un locas de cult

7: meritul celui care a primit invatatura initial este recunoscut de fiinta divina.
in partea stanga alta fiinta divina vorbeste cu cineva (invinsul) la umbra unui copac in locasul de cult.

ce este interesant: aici apare un singur drum catre locul in care, cel care a inteles si a infaptuit mesajul fapturii divine, primeste din partea acesteia un semn de recunoastere.

8: in locasul divin se aduc ofrande fiintei divine.

Catalina Bader

voi continua pe masura ce accesez paginile.
#6480 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
expertiza suportului... - de Jimmy_Cecilia la: 12/12/2003 11:30:58
expertiza suportului pe care s-a scris sau desinat (in cazul de fata: hartia) nu spune nimic si nu autentifica documentul, chiar daca suportul corespunde epocii respective.

ar trebui expertizata cerneala sau vopseaua!

Exemple concrete:
1. am in biroul meu, un papirus, a fost expertizat, este autentic, provine dintr-un mormânt din Luxor, al unui nobil. L-am cumparat de la un arab in Egypt, era fara desen pe el.
Mormantul a fost descoperit si jefuit de catre triburi arabe- i-am facut expertiza papirusului cu unul dintre cei mai renumiti experti din Cairo, ca sa pot avea certificatul de garantie internationala.

Este inegrit, ca o dantela fina, abia tine, nu trebuie scuturat prea mult...ti-e frica sa nu cada in bucati...
Am cerut unui pictor egyptian sa-mi faca o pictura deasupra... pictura a fost facuta in 1991...

2. tot in colectia mea, am o broderie pe matase naturala, chinezeasca, cumparata in Hong-Kong, certificatul de garantie internationala spune " de + 500 ans vechime, material si ata broderie"
a fost expertizat suportul, dar a fost expertizata si matasea broderiei...
totul este fixat pe un alt suport de material, cu un cadru tot din material, aceste materiale in matase naturala sunt tot de epoca (fabricate doar) dar lucrul de fixare si incadrare nu a fost facut acum + 500 ani, ci recent (expertiza cusaturilor)

O expertiza a unui document sau obiect este complexa si compusa din mai multe expertize, nu numai a componentelor, dar si a executarii,
precum reiese din cele 2 exemple complecte pe care vi le-am dat mai sus..
#6482 (raspuns la: #1876) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
presupunand ca acest document este un fals - de (anonim) la: 13/12/2003 04:16:13
desi eu nu cred
deoarece totdeauna pornesc de la prezumtia de nevinovatie,

cred ca acea persoana care l-a contrafacut
stie multe.

Catalina Bader
#6504 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 - de SB_one la: 13/12/2003 14:11:36
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 iulie, 2002


Tue, 16 Jul 2002 03:46:46 EDT

...In legatura su caracterele scrierii din Codex pot sa comunic urmatoarele: eu am studiat ceva sanscrita, chiar ceva ebraica, ceva limba greaca,slava veche si ma descurc in astfel de semne si caractere nelatine. Parerea mea este ca acest Codex Rohonczy foloseste si unele semne care se aseamana cu caracterele scrierii in care a fost scrisa Biblia.Se spune ca aceste caractere sunt luate din scrierea feniciana.

In scrierea ebraica, vocalele sunt puse nu alaturea de consoane,ci
sub consoane sau deasupra consoanelor,cum punem noi,de exemplu,caciula
lui a sau i, sau sedila sub t,ca sa-l facem ts,sau sub s , ca sa-l facem sa se
pronunte ca in conjunctia si, sau ca in substantivul scoala. Textul Rohonczi
foloseste astfel de smne "diacritice",.daca le-am putea numi asa, pentru a
indica silabele.

La randul meu,eu am putut singur descifra aceasta scriere si am observat
ca Doamna Enachiuc in mod aproximativ corect a transcris caracterele origi-
nale ale textului in caractere latine, ceea ce este un mare merit al Doamnei
Enachiuc. Eu de asemenea ma descurc in a citi in vreo 15 limbi straine,
printre care rusa, polona, slava veche, maghiara, germana, franceza, engleza,
latina, greaca veche, italiana, spaniola, si am constatat ca nu am
gasit aproape deloc cuvinte care macar sa semene pe departe cu vreuna
dintre limbile citate mai sus. Consider, deci, ca limba in care a fost scris Codex Rohonczy este o limba foarte deosebita de limbile europene.

Ma indoiesc ca textul acestui Codex ar fi o insirare fantezista de grupuri de
sunete, fara nici un inteles, asezate sub forma de cuvinte. Se pare ca
acele grupe de caractere sunt cuvinte reale dintr'o limba necunoscuta, greu
accesibila cunostintelor noastre, a celor educati in cultura europeana.

In legatura cu arhitectura bisericilor desenate in miniaturi, cred ca
interpretarea Dv. este cat se poate de aproape de adevar. Mai trebuie sa
tinem seama ca religia lui Zamolxis, cat si alte religii precrestine au dainuit
pana prin secolele XV si XVI. Lituanienii, mi se pare, au inceput sa se
crestineze prin secolul XV, iar in actuala Cehie sau Slovacie, care in secolul
XV apartinea de Imperiul Habsburgic, niste romani de acolo au fost condamnati la galere pe viata de autoritatile austriace pentru ca se inchinau inca lui Zamolxis! Se gasesc documente istorice in legatura cu aceasta intamplare.

Deci este de inteles ca aceste miniaturi contin foarte multe simboluri ale
unei religii precrestine. Ramane de vazut cat de corect am inteles noi si
daca aceste miniaturi contin si simboluri crestine. Parerea mea este ca
miniaturile acestea contin foarte putine, sau deloc, simboluri crestine. Este
chiar posibil ca unele simboluri religioase precrestine sa semene cu cele
crestine si sa ne induca in confuzie.

Avand la indemana acest pretios document, in care caracterele
originale ale textului sunt fotografiate cat se poate de clar, oamenii
de stiinta din zilele noastre, atat romani cat si cei apartinand popoarelor
care locuiesc in jurul nostru, vor avea un bun prilej sa afle in ce limba a
a fost scris acest tezaur inestimabil, care intr'adevar nu este nici
cronica, nici vreo istorie, ci poate fi vreun poem sau vreo carte de cult
al unei religii precrestine.

Eu consider ca transcrierea caracterelor Codexului in caractere latine este aproximativ corecta, dar traducerea se pare ca este departe de a fi reala si dupa textul original. Pentru a intelege sensul cuvintelor acestei limbi, cred ca imaginile, simbolurile si catacterele de pe miniaturi ne pot fi de mare folos. Aici este punctul de la care putem incepe sa intelegem misterioasa limba in care a fost scris Codex Rohonczy.

http://www.dr-savescu.com/codex/
#6518 (raspuns la: #6482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ramasesem la pagina 18 - de (anonim) la: 16/12/2003 01:15:35
desen 9: un sarpe cu limba lunga si 6 dinti: pacatul originar?!

10: din biserica, pe trei drumuri, vin trei invatati/preoti la o casa cu cruce in care trei oameni asculta

11: din nou sarpele

12: poate fi un ritual de botez

13: rastignire: doi ingeri aduna sangele celui rastignit in doua pocaluri. Exista doua tabere: de o parte preot/invatat si de alta o armata: este acesta ISUS?
cred ca da. pe cap poarta o coroana.

14: doi invatati stau la masa - nu inteleg exact ce fac
poate fi o intalnire intre doua capetenii sau doi invatati care sustin idei diferite

deoarece porneste un razboi religios:
pe cer vedem: cerc cu multe zvastici si o cruce care ma duce cu gandul la simbolul evreilor
este noapte iar luna este NEAGRA.

Catalina

#6631 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

#6657 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cine ne poate spune - de Catalina Bader la: 20/12/2003 03:29:45
...continuarea?
#6990 (raspuns la: #6518) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intrebare: cine e acest Dan - de SB_one la: 01/01/2004 14:45:12
Intrebare:
cine e acest Dan Ungureanu si cine-l plateste?

Propun:
http://www.dr-savescu.com/codex/



Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7515 (raspuns la: #6657) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Probabil ca l-a platit Observ - de Daniel Racovitan la: 02/01/2004 07:42:54
Probabil ca l-a platit Observatorul Cultural, publicatia in care a aparut articolul.

Ma intereseaza insa comentarii la cele afirmate acolo.

Traducerea asta mi-a placut cel mai mult: "Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii." :))))
#7523 (raspuns la: #7515) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Codex Rohonczi - de (anonim) la: 07/02/2004 10:40:39
http://www.racovitan.com/luneta/comment/reply/311/6657

In legatura ca polemica legata de Codexul Rohonczi

„Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990."

"Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat. "


Aceste citate provin dintr-un text belicos de Dan Ungureanu. Nu le-as fi reprodus daca aceste rinduri compuse de o persoana despre care, recunosc, nu stiu nimic in afara de faptul ca publica in „Observatorul cultural” (20.10.2003), nu ar fi dovada unei atitudini care mi-au provocat deopotriva indignarea, tristetea si mila nekatartica.

Textul prezinta, intr-un stil jignitor prin agresivitatea sa de vodevil, mizind pe gustul pentru gluma rabelaisiana al unui anumit public, traseul si continutul unui volum publicat de dr. in istorie Viorica Enachiuc Mihai.

Nu stiu care sint meritele stiintifice ale lui D.Ungureanu si nu ma grabesc sa le cercetez; daca acestea ar exista, m-as feri de clasificari, notatii plus neologisme idiosincratice si bulevardisme precum cele de mai sus.

Probabil autorul acestui text care se doreste igienic (prin risul sanatos obtinut cu orice chip), din nefericire descoperit intr-o publicatie onorabila, este un om foarte tinar; poate chiar este cineva care ar fi mers sa lapideze dupa avertismentul lui Iisus.

O parte din observatiile, de bun simt, notate de D.Ungureanu pierd prin tonul neadecvat.

Tineretea numai ar putea explica insailarea sprintara, intr-un tot mai pretios (pentru autorul sau) decit aprecierea corecta a anumitor elemente constitutive. E drept, jurnalistul e mereu in cautare de subiecte. Iar subiectele, spun unii, ispitesc. Indiferent de virsta. Tineretea numai ar putea explica recursul la sablon, stereotipii si identificari penibile intre regim si omul de stiinta; contextul temporal amintit nu reprezinta (trebuia sa o amintesc ?) o garantie a imposturii (aceasta implica D.U.) celor care s-a intimplat sa fie nevoiti sa-l suporte o buna parte din viata lor.

Am retineri in privinta atitudini daco/traco/etno-centrice manifestata de anumite persoane (publice), iar megalomania patriotarda imi repugna, ca oricarui om de bun simt.

Textul propus de dr.Viorica Enachiuc-Mihai reprezinta un efort de o viata; polemica pe care a stirnit-o in rindul (ne)specialistilor este o dovada a interesului (sic!) pe care il provoaca parerile sale. Istoria stiintei a mai cunoscut asemenea cazuri. Daca, printre altele, prin sofisticarea sa, traducerea propusa contravine legii economiei mijloacelor lingvistice – e o alta problema. Iar daca argumentul istoric ale supozitiilor doamnei V.Enachiuc-Mihai nu convinge, sa vorbeasca specialistii.

Vad, pe linga curajul si graba uluitoare a lui D.U. in a aborda o chestiune pe care nu pare sa o fi cercetat altfel decit ca jurnalist, si o atitudine pe cit de incorecta pe atit de periculoasa: prezumtia de necunoastere (de catre slavistii citati – sa nu ascunda aceasta specialitate un pericol potential pentru autorul textului?) a latinei. Or, educatia in liceele din provincie si din Bucuresti era inca, chiar si dupa 1945, o educatie clasica.

Periculoasa este, in acest text, denigrarea unor titluri academice acordate, chiar si in perioada comunista, lucru inacceptabil, din partea oricui ar veni. Are D.Ungureanu stiinta care sint meritele lingvistilor mentionati, aportul lor la dezvoltarea invatamintului filologic din Romania (chiar si Republica Populara, apoi Socialista !), la prestigiul stiintei romanesti in strainatate? Ce il indreptateste ca sa implice lipsa rectitudinii in fata adevarului, care se cere cautat uneori si o viata intreaga? Are D.Ungureanu stiinta cita munca si ce fel de sacrificii, niciodata afisate, a implicat, in speta, activitatea profesorului A.Vraciu? Bagatelizarea numelui unor oameni de stiinta este inadmisibila. Cautati, Dan Ungureanu, Dictionarul de ligvisti si filologi romani, aparut si el, e drept, in deceniul sapte din secolul trecut. Treceti pe la Biblioteca Academiei. Intr-un alt secol ati fi fost provocat la duel. Incorecta si inadmisibila este, de altfel, calificarea parerilor profesorului Vraciu prin cuvinte precum „florilegiu” (v. articolul lui Ovidiu Pecican in aceeasi revista, „Observatorul cultural”, nr. 5 din iulie 2003.)

Iar daca un autor de articol nu-si poate stapini fervoarea in apararea unui adevar stiintific sau in incercarea de rasturnare prin ridiculizare a unei munci de o viata, oricare vor fi fost premisele pe care a fost cladita aceasta munca, nimic nu ar trebui sa-l opreasca sa-si caute mijloacecele in zona urbana. Apelul la bunul simt este una dintre misiunile jurnalistului, nu-i asa, D.Ungureanu?


Marina Vraciu
cadru didactic la
Universitatea „Al.I.Cuza” din Iasi,
fiica profesorului universitar doctor Ariton Vraciu
(1927-1987)

vmarina@uaic.ro

P.S. Din nefericire, nimic nu poate opri citarea (si citirea) nepotrivita. Regret ca aflu atit de tirziu despre implicarea numelui tatalui meu in diverse polemici. Numai faptul ca nu mai este in viata ma face sa vorbesc.








#9086 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
Titlurile academice nu sunt d - de Daniel Racovitan la: 07/02/2004 11:00:00
Titlurile academice nu sunt decat niste... titluri. :)

Daca este vorba despre aceeasi Academie care s-a facut de pomina refuzand premierea operei lui Caragiale in timpul vietii acestuia, atunci m-am lamurit.

O nedumerire am in legatura cu afirmatiile doamnei Ehanciuc: unde e CHEIA traducerii?

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9087 (raspuns la: #9086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
titluri, Paris 1968 si hippies - de (anonim) la: 07/02/2004 11:14:53
DOMNULE Racovitan,

Nu v-ati simti mai in siguranta intr-o lume (vizibila) in care titlurile ar rasplati nevointa spirituala a celor care nu se pot retrage in munti (asemenea ... stramosilor nostri)?

Nu, nu este vorba de aceeasi Academie, care si-a mai spalat din pacatul pomenit de DV.

vmarina@uaic.ro
#9089 (raspuns la: #9087) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
In regula, explicatiile in le - de Daniel Racovitan la: 07/02/2004 11:18:26
In regula, explicatiile in legatura cu titlurile si Academia mi se par valabile.

Cum ramane cu lipsa CHEII traducerii codului? In absenta ei, oricine poate pretinde orice.

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, imparatul e gol!"
#9090 (raspuns la: #9089) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cheia Codexului - de (anonim) la: 07/02/2004 11:25:06
D'accord. Nu am ACUM Codexul, as fi cautat un indiciu.
Cu adevarat, (si) intortocherea extrema a textului face atacabil opusul.
#9091 (raspuns la: #9090) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
Marina, in numele celor ce c - de SB_one la: 23/02/2004 13:51:58
Marina,
in numele celor ce cred( sic) in istoria poporului roman, iti multumesc pentru luarea de pozitzie de mai sus.

respect


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10384 (raspuns la: #9086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intrebare - de Paianjenul la: 08/05/2004 11:05:14
"in numele celor ce cred (sic) in istoria poporului roman"

- Fiecare popor are fireasca (,) curiozitate si dorinta de a-si cunoaste trecutul... si mai devreme sau mai tirziu va purcede sa rascoleasca analele istorice disponibile pentru a descoperi cit mai multe amanunte despre acest trecut...

Intrebarea mea:

"Pe ce criterii se va stabili

- AUTENTICITATEA unui document istoric
- ACURATETEA informatiei furnizate de un document istoric
- OBIECTIVITATEA autorului unui document istoric relativ la un anumit eveniment istoric/personaj istoric, etc...?...

si

cu CE doza de CERTITUDINE isi va putea un popor afirma/confirma IDENTITATEA ISTORICA atunci cind informatia furnizata de documentele istorice disponibile, este precara sau/si interpretabila?..."...
#15142 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Paianjenul si nevoia de certitudine - de AlexM la: 17/06/2004 09:58:21
"Pe ce criterii se va stabili
> - AUTENTICITATEA unui document istoric
> - ACURATETEA informatiei furnizate de un document istoric
> - OBIECTIVITATEA autorului unui document istoric relativ la un
> anumit eveniment istoric/personaj istoric, etc...?...

autenticitatea se poate stabili relativ usor. Acuratetea si obiectivitatea nu prea:-)


> cu CE doza de CERTITUDINE isi va putea un popor afirma/confirma
> IDENTITATEA ISTORICA atunci cind informatia furnizata de
> documentele istorice disponibile, este precara sau/si
> interpretabila?..."...

Cu dorinte. Acel magnific "wishfull thinking" sau cum spun nemtsii "möchtegerne" or, adus intru limba noastra de ai nostri tineri pasoptisti, acel "deziderat" renumit care a format curente si halucinatii cateodata:-))

Alex
#16323 (raspuns la: #15142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
CODEX - de CARP la: 10/08/2004 02:43:30
Am citit codexul nu amanuntit , e greu de inteles .Dar cred caci este original doar sint prea putini istorici romani care
sint interesati sal studieze si sal traduca.Nu stiu de ce dar tin sa inclin spre a crede caci ar da unele realitati peste cap si sa
deschida un razboi in academia de istorie.
#19472 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
codex - de CARP la: 10/08/2004 02:54:35
Daca codexul este original si corespunde cu anul cind a fost
scris este bine.Eu l-am citit in mare dar e greu de inteles
si as dori ca expertii sa-l traduca mai simplu.
Dar dupa cum vad sint prea putini istorici romani care se ating de codex de parca ar demara un razboi in academia de istorie.
Despre acel Dan Ungureanu insasi numele spune ceva pentru cei ce gindesc.
#19474 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
codexul Rohonczi - de (anonim) la: 09/02/2005 09:22:58
Înainte de a discuta despre limba manuscrisului (probabil un text cifrat), despre faptul că este un manuscris veritabil sau o glumă-chiar şi veche, de ipotetica limba dacă sau latină vulgară scrisă în secolul al XVI-lea, despre traducerea şi interpretarea desigur fanteziste (cam la fel cu "poezia" descifrată pe tăbliţele de la Tărtăria) mă frămîntă o întrebare: cum de s-a ajuns ca acest manuscris găsit la Rechnitz (Rohoncz în ungară), în Austria-poate în castelul medieval, să fie pus în legătură cu românii, România ?
Patriotism şi naţionalism nu trebuie să însemne halucinaţie şi ridicol !
Fără discernămînt ne facem de rîs singuri.
Observaţii: Briquet nu este doar un anume ! A se informa mai bine !
De remarcat că aceste rînduri nu sunt un răspuns dnei. Vraciu.
#35737 (raspuns la: #9086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
Codexul - de (anonim) la: 09/02/2005 10:53:07
La adresa WEB citată cîteva pagini lipsesc, s-a omis copierea lor.

S.
#35744 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
subsemnatul - de ungureanuDan la: 22/02/2005 03:43:26
Subsemnatul Dan Ungureanu, asistent la catedra de limba greaca si latina a Universitatii din Timisoara, profesor de limba romana la Universite de Paris III-Sorbonne Nouvelle intre 2003-2005.
Am studiat intre anii 1993-1995 paleografia greaca cu Philippe Hoffman
si paleografia latina cu Pierre Petitmengin la prestigioasa Ecole Normale Superieure. Diploma de studii aprofundate la Ecole Pratique Des Hautes Etudes, in 1995.
Am citit manuscrise sec. VI-XIV la Biblioteca Nationala a Frantei, Biblioteca Arsenalului, Biblioteca Mazarina, Biblioteca Sainte Genevieve, Fundatia Bodmer din Geneva.
Stiu sa deosebesc un fals de un original cum disting o barca de o bicicleta.
Nu am fost platit pentru articolul despre Codex Rohonczi. L-am publicat la Observator Cultural fiindca aceasta revista nu-mi taie din articole cind le trimit ceva spre publicare. Nu sint junalist de meserie, ci paleograf. Articolul l-am scris pe baza cunostiintelor mele si in urma consultarii cu un colectiv largit de istorici si arheologi de la Muzeul Banatului din Timisoara.
Am uitat sa spun ca Viorica Enachiuc nu stie latineste, deci n-avea cum sa traduca vreun text nici din latina tirzie, nici din latina timpurie.
Dimensiunile codexului coincid exact cu marginile albe ale cartilor format in-folio. Cineva a luat fie doua foi albe dintr-o carte tiparita, fie a decupat coltul alb de jos a mai multe foi, si a scris dupa aceea textul respectiv, despre care nu ma pronunt in nici o directie.

Dan Ungureanu


#37123 (raspuns la: #7515) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Bun Venit! - de RSI la: 28/02/2005 16:32:50
Bun venit domnule profesor Ungureanu. Sper ca o data cu interventia dumneavoastra sa se faca putina lumina in "operele complete" ale falsificatorilor protocronisti din slujba securitatii si/sau a "profesorului" I.C. Dragan. E cazul ca stiinta romaneasca sa nu mai fie poluata de "lucrarile si lucraturile" acestor indivizi.
==============
"- Cum putem face imposibilul?
- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#37595 (raspuns la: #37123) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Un comentariu - de RSI la: 17/03/2005 22:12:00
care pune la indoiala autenticitatea codexului, sau cel putin corectitudinea lucrarilor doamnei Enachiuc. Acest comentariu vine tocmai de la dreapta ultra-nationalista ;D


http://romfest.org/rost/mai2003/codex.shtml



==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte

#39749 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
*** - de Claudiu S la: 31/05/2009 14:24:57
Am doua unelete de tamplarie inscriptionate, care ar putea dovedi ca acest Codex nu e fals. Acesta este un studiu facut asupra celor doua unelte, poze si explicatii fiind incluse.

http://www.scribd.com/doc/8950719/Origine-Claudiu-Stanila
#445842 (raspuns la: #39749) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: