-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Cautatorul de suflete


de cosmina la: 07/01/2005 23:08:00
modificat la: 09/01/2005 16:18:18
taguri: Proza_scurta 
voteaza:
...la inceput fusese tristetea si poate un fel de repulsie resimtita uneori atunci cand se regasea printre oameni. Un suflet solitar, inchis, o scoica aruncata in marea cenusie a vietii, dezradacinata, mereu cautandu-si locul.
I se parea cand si cand ca-l gasise, doar ca de fiecare data cladea cate-un castel in Spania...Nu era oare viata un astfel de castel labirintic in care cu totii ne pierdem?
Ei toti fugeau de tristete, se indepartau...Poate pentru ca le amintea de propria nefericire - ascunsa, camuflata - de nesiguranta lor.
Era unul dintre acei adolescenti insuportabili si egocentrici, preocupati intr-atat de asa-zisa lor nefericire incat uita darul cel mai frumos ce le-a fost oferit - viata. Iar cel care profita din plin de inconstienta lor este timpul. Cand se trezesc din "betia" adolescentina sunt deja prafuiti, regretele sunt tarzii, inutile...
Din floarea otravita a mizantropiei se naste izolarea, iar pedeapsa ei nu poate fi decat tristetea, melancolia maladiva care erodeaza peretii sufletului. Secretul este sa te transformi in exploratorul neobosit care cauta frumosul din fiecare. Daca inveti sensul tolerantei, daca iti eliberezi sufletul din cochilia scoicii de altadata...te mai poti salva. Sa eliberezi soarele din tine si sa-l redai lumii, sa-l arati celorlalti...Ia scoica in palme si arunc-o in adancurile marine! Iar sufletul arunca-l in lume!
Fiecare isi descopera radacinile, fiecare suflet gaseste un sol fertil in care sa poata creste.
Povestea mea? Si eu am fost o scoica dar am gasit Oameni. Mi-e greu sa redau marii si lumii ceea ce le apartine; poate ca vreau sa le pedepsesc la randul meu pentru ca nu mi-au dat ceea ce doream, ceea ce visam. Totusi, descoperirea facuta m-a pus in fata unui drum pe care as putea pasi. E un dar pe care mi l-a facut viata? Nu stiu. Dar ceea ce stiu cu siguranta e ca am devenit un explorator, care a zarit ceea ce cauta: suflete. Da, ele exista inca...
Am trecut prin furtuna, zapada s-a asternut pe umerii mei, stropi reci de ploaie mi s-au infiltrat in suflet...si de fiecare data imi promiteam mie insami ca dispretul fata de oameni va fi nesfarsit. dar a venit vremea cand mi-am incalcat promisiunea. Nu stiam ca mizantropia mea izvora din iubire... M-am condamnat crezand ca astfel de trairi te fac sa devii vulnerabil, am vrut sa le ucid, dar am pierdut lupta.
Am gasit ceva care m-a facut sa privesc altfel raceala iernii, cristalele din mine au inceput sa se topeasca ca-n poveste alui Andersen si n-am mai vazut decat soarele. Atat de greu este sa vezi lumina, mereu inselatoare, o Fata Morgana dupa care alergam..
Sunt himere care ne intuneca mintea si ne impiedica se ne eliberam.
Alerg intr-un desert fara sfarsit din care nu vreau sa ies, desi cunosc drumul. Uneori solitudinea e un astfel de desert.
Cand o lacrima nevazuta, dar resimtita profund a cuiva cade pe mana ta, incepi sa te indoiesti. Am ascuns cheia sufletului si nu stiu daca am s-s scot la lumina. Iubesc ploaia, vantul si oamenii, iubesc lumina...
Si totusi scoica...
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (14):


Cautatorul de suflete - de Ice Queen la: 10/01/2005 22:04:40
:)ma bucur,desi e irelevant,ca poti avea o viziune,sa nu-i spunem realista(cum as spune eu...),ci bogat nuantata.regret sa iau tonul celei ce deja atrecut prin asta,dar ma chinuie ideea ca as putea contribui la "inghetarea" ta prin liniste,asa ca iata:calduros iti doresc sa iti schimbi viziunea asupra problemei,nu pt ca as crede ca altii au reusit mai bine sau ca as fi eu o voce ce trebuie ascultata,ci pt ca de la o viziune sa zicem in nuante de gri vei ajunge in mod aproape inevitabil la o viziune in nuante de negru(si aici vb din experienta..);vezi tu,am ajuns la o concluzie in urma unor indelungi meditatii pe aceasta tema frumos oferita de catre tine,si aceea este ca viata este o bucurie doar pt cei ce fie nu o inteleg,fie se prefac orbi,surzi si muti din diferite motive...te sfatuiesc ca maine dimineata sa te trezesti si cand te privesti in oglinda sa iti spui:"nu caut suflete,nu am nevoie de ele,eu caut rasaritul,sau apusul,sau un trandafir abia inflorit".cred ca vei avea rezultate cautand asa ceva,dar suflete...hm...vei incarunti cautandu-le,iar rezultatele vor fi pe deplin dezamagitoare.ofera-ti o "portita" pt fericire:cauta suficient de putin cat sa gasesti,si cauta ceea ce este..accesibil...ar fi pacat,cred eu,sa te adaugi pe lista celor vesnic cautatori.
inafara de sfatul meu pur prietenesc,mi-a placut textul tau,in special finalul.te felicit pt clasificarea pe care ai realizat-o,oamenii insa nu au suficiente merite pt a se afla intre ploaie si lumina...astept alte texte,cele de pana acum mi-au placut.keep up the good work!
:)
#33102 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cautatorul pe cale de disparitie.. - de cosmina la: 11/01/2005 10:05:28
Multumesc pentru aprecieri si pentru sfat...Din pacate, viziunea aceea in nuante de gri pe care o aveam in momentul cand am scris textul a capatat deja acel tulburator negru de care vorbeai..Si da...rezultatele cautarii mele au fost deja dezamagitoare iar efectul acestei dezamagiri este devastator, cel putin pt mine, asa cum spuneam, "peretii sufletului se erodeaza"... Am avut numeroase discutii cu oameni care au incercat sa ma convinga ca viziunea mea prezenta este mult prea pesimista..
Eu i-as spune mai degraba realista...Poate problema a fost ca dintotdeauna am cautat prea mult si am gasit prea putin, sau am avut doar impresia ca am gasit...Trebuie sa recunosc insa ca, in ciuda uratului pe care-l intalnesc aproape la fiecare pas, am muscat de cateva ori din fericire, sau cel putin asa am perceput eu..pt ca am ajuns la concluzia ca-i imposibil sa ajungi la o stare continua de fericire, chiar atunci cand exista premise in acest sens...pt mine au fost fragmente...dar au fost esentiale...
Si a au fost si momente cand o privire aruncata apusului de pe acoperisul unei cabane in aer rece de munte, o furtuna impresionanta de vara sau culorile nebune pe care le are padurea toamna au fost suficiente pentru a resimti fericirea...dar senzatia este totusi amplificata cand impartasesti momentul cu cineva...
Si din nou, din pacate, oamenii nu au suficiente merite...
#33129 (raspuns la: #33102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
:)..Draga "cautatoare de suflete", - de Ice Queen la: 12/01/2005 23:26:00
Gasesc intre noi o oarecare conexiune,poate datorata unui gen de moment prin care eu trec de vreo 3 ani,iar cand am regasit in tine acelasi gen de simptome,nu am putut sa ma abtin sa te "contactez".Considerand ca majorotatea oamenilor sunt total diferiti de mine,si nu o spun nici cu mandrie,nici cu satisfactie,am considerat un timp destul de lung ca este ceva oarecum in neregula cu mine,ca urmare a unei dezamagiri ce sper sa fie mult mai mare decat cea (sau cele..)suferita(e) de tine,si asta nu din dorinta de a excela.:)
Vezi tu,nu pot spune ca ai o viziune pesimista atat timp cat eu sufar de aceeasi "boala",in acelasi grad ca tine sau mai grav,poate..
Greseala mea a fost aceea ca in frageda-mi perioada am crezut;am crezut in oameni,in sentimente,in oameni..pot spune ca mai am prea putin si ma voi vindeca de aceasta boala atat de contagioasa,dar realizez ca m-am condamnat la o grea pedeapsa;constientizarea situatiei zic eu absolut irecuperabile in care se afla fiintele,nu doar umane,sadismul existentei,acestea mi-au adus un tip de singuratate foarte grava,draga mea:sunt singura in preajma tuturor tocmai datorita prezentei lor..si inceputul,ca oricare altul,a fost ametitator,dulce-amarui si acaparator.
Trebuie sa recunosc,am ajuns pana si eu la concluzia ca situatia in care m-am lasat purtata,realismul meu negru sunt nocive..in fond,dupa ce ca existenta este atat de penibila,conditionata si scurta,am reusit sa o "imbunatatesc" in detrimentul unei spoieli de fericire tampa ce ar putea face totul poate mai suportabil.
Nu doresc sa te "vindec",nu o consider altfel decat o stare normala,dar,ma gandeam ca,poate spre binele nostru,am putea sa ne ajutam sa mai "deschidem nuanta" poate..cred(din nou,cred..) cu putere ca tocmai pentru ca ne asemanam atat,ne putem..ajuta reciproc.
Cred ca o persoana isi lumineaza perceptia vietii daca are un confident de mare incredere,o persoana ce poate intelege starile si sentimentele sale.Stiu ca nu cunoastem deloc(ceea ce ar putea chiar imbunatati "procesul"),dar iata...iti propun sa ne ajutam pentru a ajunge la un nivel de acceptare prin resemnare esential unui simulacru de fericire..Un fel de sedinte psihologice reciproce,daca vrei,in care nu una o sfatuieste pe cealalta,ci ne sfatuim;o prietenie "in scris",poate,caci doar un prieten adevarat poate ajuta in situatii cum este aceasta.
Chiar daca ti se va parea inacceptabila ideea mea,te bucuri de simpatia mea si de urarile mele de cat mai bine din cat se poate..:)..
Ar putea fi un lucru bun,insa.:)
#33251 (raspuns la: #33129) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Marea a inceput sa existe din - de maan la: 13/01/2005 09:33:03
Marea a inceput sa existe din momentul cand eu am vazut-o intaiasi data, iar suflete vor exista abia atunci cand le vom intalni noi, nu-i asa?
Iata o mare gresala, sa credem ca ceva nu e doar fiindca am cautat dar n-am gasit.
Iata marea trufie!
Sa nu ne gandim niciodata ca poate n-am stiut unde sa cautam, sau, mai rau, nu stim pur si simplu s-o facem!


“viata este o bucurie doar pt cei ce fie nu o inteleg,fie se prefac orbi,surzi si muti “???
viata e o bucurie daca atunci cand pornesti in ‘cautarea de suflete’ incepi ma intai cu al tau.
Nici un altul n-are sa-ti vorbeasca daca tu nu te stii recunoaste.
Viata va deveni atunci o bucurie prin cautarea-insasi!

Daca te privesti in oglinda si-ti spui ca n-ai nevoie de suflete, asta nu inseamna ca intr-adevar nu ai ci ca poruncesti oglinzii sa-ti arate ce vrei.
Sfatul tau, Ice Queen, e un indemn catre egoism si narcisism, cred ca stii…e un indemn la o viata fara iubire!
Dar sper ca stii deja ca nu te poti iubi decat atunci cand esti iubit; restul se numeste doar respect de sine iar acesta se pierde, asa cum se consuma benzina dintr-un motor.

Am gasit intodeauna suflete si-am suferit cand nu le-am inteles, mai rau decat atunci cand n-a fost priceput al meu.
Am indurat dezamagiri pe care le-am pus intotdeauna pe seama neputintei proprii de-a concepe viata si relatiile inter-umane.
Daca perfectiunea nu-i unul din atributele mele (nici macar unul spre care sa tind), de ce m-as hazarda atunci sa spun ca “oamenii nu au suficiente merite”???
Si ne miram apoi ca oglinzile in care ne privim nu arata mai niciodata ce dorim sa vedem!
De-aia ma uit in fiecare zi in oglinda, de-aceea ma inspaimant atunci cand nu-mi doresc (de teama) sa ma privesc in
oglinda: oglinzile nu stiu minti, ca oamenii, ele nu fac niciodata compromisuri.

Parerea mea, cosmina, e ca drumurile batatorite nu sunt intotdeauna nici cele mai scurte, nici cele mai profitabile si uneori nu-s nici macar drumuri adevarate.
Sfatul meu, e sa crezi in ce-ti spune sufletul si sa-i asculti vocea, fiindca astfel nu te vei pierde niciodata de tine si, cine stie, poate vei avea surpriza sa te gaseasca ele pe tine, acele suflete pe care spui ca le cauti …
Va trebui insa sa deosebesti vocea sufletului de cea a demonului care ne locuieste si ne livreaza placeri minuscule, ca sa ne-abata din drum, hranindu-se din sperante si lumina, pana cand, golasi, ajungem sa ne mintim ca fericirea nu exista.

Nu, nu poti trai fericit cu ochii scosi, Ice Queen!!!

#33286 (raspuns la: #33129) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sfarsit..si poate-un inceput - de cosmina la: 13/01/2005 15:50:41
As putea spune ca sunt surprinsa sa descopar ca exista persoane cu care ma aseman, dat fiind faptul ca sunt oarecum diferita de ceilalti..Probabil ca diferenta cu pricina este motivul pentru care poti deveni izolat, dar se intampla sa descoperi intr-o zi ca exista si efectul invers...diferenta te scoate din banal, din comun, din "normalul" celorlalti si-atunci dobandesti ceva in plus fata de ei...si observi ca, de fapt, nu esti singur...
Si la un moment dat intalnesti alti "diferiti" de ceilalti, dar asemanatori tie...Din cele scrise de tine, pari a fi unul din acesti oameni..
Cu siguranta, nuantele ar putea deveni mult mai deschise..m-as bucura sa mai discutam, cu toate ca nu sunt in intregime de acord cu tine..insa poti invata de la cei din jur, iar eu, se pare, cel putin pana acum, n-am incetat sa fiu un "cautator".. si inca mai am atat de multe de invatat. Dezamagirea va exista intotdeauna, e un fapt incontestabil, trebuie insa sa stii sa-i faci fata, chiar daca de cele mai multe ori nu suntem pregatiti pt asta...Atata vreme cat mai pot zambi si stiu c-am gasit totusi caldura, nu ma mai pot intoarce in cochilia scoicii de altadata...
Toate cele bune si tie..:)
#33305 (raspuns la: #33251) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Pt. maan - de cosmina la: 13/01/2005 16:18:21
Desi, m-am regasit partial in cele scrise de Icequeen, pot afirma cu certitudine ca, in acelasi timp, impartasesc si parerea ta.
Textul meu este mai vechi, l-am scris exact in momentul in care tocmai descoperisem un suflet, un prieten, care mi-a schimbat viziunea intunecata,mi-a atenuat pesimismul, mi-a aratat ca exista frumusete, ca nu trebuie sa renunt la cautare, asa ca i-am dedicat acele randuri, mi-a spus ca a fost unul din cele mai frumoase daruri pe care le primise...:)
De cateva ori am trait dezamagiri profunde, una dintre ele destul de recenta, au existat momente in care un val negru mi-a intunecat privirea si a presarat licoarea amara a disperarii in suflet..Atunci am fost tentata sa spun din nou ca s-a sfarsit cautarea, o vreme am renuntat sa mai cred...Acum norii au trecut si am inceput din nou sa cred ca ploaia nu este intotdeauna rece. Intr-adevar, nu ma pot privi in oglinda spunandu-mi ca nu am nevoie de suflete, pentru ca atata vreme cat exista unul singur, exista si sperante. Mi s-au daruit momente de fericire si poate ca este un privilegiu.
Voi continua, deci, sa ascult vocea sufletului, chiar daca am avut impresia ca ea m-a inselat de multe ori. Sau poate ca nu am ascultat-o cu atentie.
Astazi ceata deasa s-a asternut deasupra orasului. Dar cine stie ce poti descoperi dincolo de stratul sau pufos? :)
Cum spunea cineva mult mai intelept "importanta nu trebuie sa fie ideea sfarsitului, ci certitudinea ca va avea loc un nou inceput"..
Multumesc pentru ganduri..:)
#33306 (raspuns la: #33286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
:)Imi plac provocarile - de Ice Queen la: 13/01/2005 23:56:38
Comentariul tau dorea sa fie foarte acid-nu?-la adresa unei biete narcisiste ca mine..Te asigur,nu exista altceva ce apreciez mai mult decat un comentariu acid bine realizat,dar..Sa analizam putin textul tau,esti de acord?Desi nu a fost intentia mea sa "duelez" aici,nu pot sa ocolesc manusa aruncata de tine,dealtfel nu mi-ai oferit alternativa..:)..
Asadar,sfatul meu indeamna la narcisism,zici tu.Imi pare oarecum rau,dar trebuie sa te contrazic.Sa revedem ideile noastre,vrei?Prin urmare:ideea mea era aceea ca nefericirea,insatisfactia in general apar acolo unde se doreste,se cauta acel ceva ce nu poate fi gasit,deci nu incurajez sistarea cautarii,ci doar imi permit a-mi forma opinia,la care cu totii as tinde sa cred ca avem dreptul-pana chiar si eu,nu?-,ca dezamagirea este urmarea unui scop poate prea maret.Iar problema cu narcisismul..hm..in timp ce eu transmiteam un mesaj mie prin mine si in fata mea privindu-ma o data in oglinda,tu esti chiar speriat de zilele in care nu poti sa te uiti in ea;hai sa fim obiectivi,cine e aici narcisistul?Stiu,e placut sa dai palme morale,dar imi permit a-ti face sugestia urmatoare:nu e prudent sa incerci sa le dai altora palme pana nu ai reusit sa iti dai tie una care sa te trezeasca la realitate!Doresti a demonstra ca gandirea mea este eronata,limitata,distrugatoare,nu-i asa?Dar pentru a face asta insa trebuie sa faci distinctia intre a te preface si a fi.Am sa-ti dau un exemplu:tu te prefaci ca imi demonstrezi mie,dar si celorlalti,ca "sfatul" meu este..sa zicem nepotrivit,desi din tot textul,daca reusesti sa urmaresti firul,maan,sfatul era sa iti deschizi nuanta careia ii asociezi existenta!
Cat despre drumurile batatorite,eu tocmai le descurajez,poate ca tu insa te prefaci ca le combati pentru a atrage atentia asupra lor,dat fiind faptul ca emiti maxime de genul "ne mintim ca fericirea nu exista";a afirma ca ea exista sau nu este un drum deja atat de uzat,ca batatorit ar fi doar un diminutiv al ideii...Nu am astfel de concluzii sau premise...
Iar "nu poti trai fericit cu ochii scosi" este o cruzime..ai omis oare ca sunt destui oameni pe pamantul asta,atat de abundent in valori si fericire dupa parerea ta,care chair asa traiesc?Poate trebuie sa ii intrebi pe ei daca pot trai asa sau nu...
In oglinda de obicei te uiti pentru a vedea ceea ce este real,nu ceea ce vrei sa vezi-"Si ne miram apoi ca oglinzile in care ne privim nu arata mai niciodata ce dorim sa vedem!"..As putea continua probabil,dar cred ca este suficient.
Iti multumesc ca ai dat atata atentie cuvintelor mele,si de aceea am considerat ca este politicos sa iti intorc serviciul.Sunt o persoana corecta,cred,nu?
Presupun ca mai "vorbim"...:)
#33334 (raspuns la: #33286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
amar, nu acid - de maan la: 15/01/2005 11:02:09
daca ai fi citit cu atentie, ai fi remarcat ca n-am scris nicaieri ca ai fi 'o biata narcisista', IQ, ci ca indemni pe cineva spre narcisim si egoism (asa am interpretat eu "nu caut suflete, N-AM NEVOIE de ele", in conditiile in care parerea mea e ca singuratatea nu aduce beneficii decat pe termen scurt, iar oamenii nu pot trai impliniti decat impreuna).

"in timp ce eu transmiteam un mesaj mie prin mine si in fata mea privindu-ma o data in oglinda,tu esti chiar speriat de zilele in care nu poti sa te uiti in ea;hai sa fim obiectivi,cine e aici narcisistul?"

nu cred ca stii cine-a fost Narcis.


"palme morale"?
eu nu faceam decat sa-mi prezint ideile, observand ca se bat cap in cap cu ale tale, nicidecum ca ai gandi eronat.
nimic mai "baza" deci, ca "acidul" meu!


'pluteste drept inainte si, daca pamantul pe care-l cauti nu exista inca, fii sigur ca Dumnezeu il va crea intr-adins spre a-ti rasplati indrazneala"
... regina Isabela catre Cristofor Columb.

ultimul de pe lista "vesnicilor cautatori", discipol al lui don quijote, acela care prefera CAUTAREA 'simulacrelor de fericire',
maan

#33464 (raspuns la: #33334) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Episodul urmator..:) - de Ice Queen la: 15/01/2005 23:07:54
Si zici ca nu se dorea acid comentariul tau,a?e "baza"?:)..ma rog,daca asa crezi tu,nu-mi pot permite sa te contrazic,lipsa mea de cultura si inferioritatea evidenta fata de tine nu ma califica,ai dreptate...
In conditiile in care am interpretat eu gresit comentariul tau,umile scuze,maestre,tin totusi sa subliniez ca eu nu mi-am permis sa iti spun ca nu ai inteles mesajul meu,ci ca l-ai interpretat gresit,dar nu-i nimic.pentru o fire romantica,pentru ca spre a cauta suflete trebuie sa te inscri in acest gen,reactionezi cam..clasic..imi cer din nou scuze,daca gresesc.doresc,maestre,sa ma luminezi,in caz ca nu am cunostinte suficiente despre narcis;as indrazni sa spun ca era indragostit de propria imagine,de el insusi..gresesc oare?imi explici si mie cum poate un indemn spre a te privi o data in oglinda pentru a te privi in ochi in timp ce-ti transmiti un mesaj(sperand ca astfel ar avea mai mari sorti de izbanda poate..:)) poate sa fie egal cu a suferi de dragoste pt sine?
Poate crezi ca a cauta fericirea este o cauza a altruismului?Esti,probabil,motivat sa cauti suflete numai si numai pt a le face pe ele fericite cand le gasesti si in nici un caz pentru a gasi fericirea ta,deci nu esti egoist,dar eu sunt,in amaraciunea mea,egoista,pentru ca o indemn o persoana ce dadea semne de transformare in rau(si am zis si eu ca viziunea neagra,fie ea chiar gri nu e un lucru bun!)sa se abata de la aceasta cale.Imi voi permite sa iti spun ceea ce si tu mi-ai spus:mi-e teama ca nu ai inteles,eu ii transmiteam sa nu isi caute nefericirea crezand ca este in cautare de fericire..Doresti sa ti o predica,aparent contrazicandu-ma,pt a spune acelasi lucru,in esenta.
Cautarea asta a ta e un fel de "daca voi nu ma vreti,eu va vreu..",sau cum?Cat despre ce "a zis" regina Isabela,iarta-ma daca ii gasesc cuvintele oarecum patetice si exagerat de idealiste.
Pentru a fi clara,eu nu indemn pe nimeni la singuratate;sa nu uitam ca,oricum,nu oricine o poate indura-"oamenii spectacol"au nevoie de un public..-,dar nu o recomand nimanui,poate pentru ca ar priva pe un altul de aceasta fericire pe care atat o sustii..Fericirea este o notiune foarte relativa,ca nenumarate altele,ar trebui sa ne stabilim termenii inainte sa mai polemizam pe subiect,nu crezi?
By the way:daca nu am nevoie de suflete in jurul meu,nu inseamna ca nu le-as dori,poate ai scapat asta din vedere,ci doar ca ma descurc si fara ele.
Dar ce zici de asta:a cauta ceva este alternativa umana la a avea ceva?Poate ca numim convenient cautare evitarea.De asta ce mai zici?:)
Interesanta abreviere,nu crezi-"IQ"-?...:)..Iti multumesc pentru replici si le astept pe urmatoarele.
#33524 (raspuns la: #33464) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
nu cred - de maan la: 16/01/2005 14:09:58
nu stiu alte replici care s-aduca profit in discutia asta, din pacate.
sa ma ierti.
#33544 (raspuns la: #33524) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
dezamagire... - de Ice Queen la: 18/01/2005 20:09:54
maan,nu pot sa cred ca nu ai alte replici...sti ce ar fi interesant(cel putin mi s-ar parea mie..)?As dori sa ne "schitezi" viata din punctul tau de vedere.Doresc sa fiu convinsa,cu exemple poate,ca fericirea nu asteapta decat sa o cauti..vreau sa spun,imparatseste-mi cum iti pastrezi tu optimismul asta pentru care iti port un sincer respect..poate ma "contagiezi" si pe mine,chiar si putin ar fi destul..:)..
#33722 (raspuns la: #33544) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
deh... - de maan la: 19/01/2005 21:58:06
fericirea e un timp trecut.
te uiti in urma si zici:si ieri am fost fericit,si alaltaieri, si acum o saptamana ... asta-ti da curajul de-a spune cu teama, "azi sunt fericit".
fericirea nu exista la viitor si este incompleta in prezent.
singurul lucru pe care-l caut sunt EU: autocunoasterea e cheia, cred.
stiindu-te,te poti feri de tine insuti, ii poti feri pe altii de tine, cu sinceritate.
fericirea e un sentiment egoist si absolut individual, indiferent daca se realizeaza din implinirea intru ceilalti sau exploatandu-i.

n-am 'schite', eu traiesc instinctiv, cum imi spune inima.
daca iau un pumn in gura de la viata, imi zic ca eu am cautat-o,trec mai departe, fara sa ma macar certitudinea ca nu mai repet aceeasi gresala.
asta fiindca un pas la stanga intr-un anume context ar putea fi benefic in altul...sau ... nu.:)))

cred sincer ca cea mai buna atitudine in viata este sa nu te pacalesti singur ...minciunile astea mici nu se razbuna imediat, se acumuleaza in timp, asa de multe, ca nu te mai regasesti, uiti cine esti si ce vrei, iar daca inca mai stii ce-ti doresti, realizezi ca-i mult prea stramt corsetul in care te-ai varat de unul-singur.

sunt bune compromisurile, dar nu atunci cand ne indeparteaza de adevaratul nostru eu ...eroarea pe care-ofacem e ca ne inchipuim ca putem trai in compromisuri de-astea toata viata.
ne vom trezi sleiti si fara vlaga intr-o zi, si nu vom sti de unde ni se trage.
fireste, cand te cuprinde disperarea si gustul ratarii,te simti obligat sa dai vina pe altii.

ce spun eu aici sunt 'atitudini':n-am decat sinceritatea de partea mea si mandria ca tot ce fac e rezutatul propriilor decizii.
#33823 (raspuns la: #33722) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
... - de Ice Queen la: 19/01/2005 22:45:38
Sti ce?Ai dreptate...
Compromosurile,mereu le-am urat...mi se par o metoda de a nega ceea ce isi doresc tuturor celor ce l-au acceptat;si,da,ai dreptate,nu poti trai in compromisuri,dar nici fara ele nu poti trai prea bine.
Te felicit pt:"n-am decat sinceritatea de partea mea si mandria ca tot ce fac e rezutatul propriilor decizii",este minunat ce-ai spus..cu adevarat minunat..Probabil ca am acum un moment in care vreau sa ma "reinventez" pt ca asa cum sunt nu mi se pare benefic,incerc poate sa ma caut pe mine,pentru ca de mult fie m-am pierdut,fie m-am uitat printr-un compromis acceptat din slabiciune si mentinut din prostie..
Iti pot deci multumi de pe acum pt contributie,textul tau chiar a meritat asteptarea..:)..
Stiam eu ca asa va fi..respectele mele!


#33831 (raspuns la: #33823) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Hmm ! - de picky la: 23/01/2006 15:17:12
Adrian Fuchs
... o şoaptă dusă de clipa răpusă ...
#101819 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...