Merita sa faci ce iti doresti in Romania de azi?

poti sa te interesezi la catedra de lit comparata
sa vezi cat e de stufoasa si cam cati preparatori tineri sunt
mergi la secretara si o intrebi dak sunt burse pe asa ceva
si te gandesti in paralel si la ceva din care sa traiesti pana cand ajungi o somitate in domeniu
serios
la noi chiar trebuie sa ai un plan de rezerva

Se mai merita sa visezi, sigur...numai ca tre' sa mai si mananci, deh. Cu literatura comparata nu stiu ce poti sa mananci, am senzatia ca nu prea mult.

Ce sa zic...oamenii tre' sa fie mai practici. Sitii cum se zice...sa fii cu capul in cer si cu picioarele pe pamant ;-). Poti sa iesi un geniu in literatura comparata (da' tre' sa termini cu expresii de genul "se merita', clar!) sau nu. Cati experti in literatura comparata sunt intr-o tara?

Sau...poti sa te faci altceva si sa compari literatura acasa, ca hobby. Alegerea este numai si numai a ta.

Alegere buna si succes!

Am ales o facultate care nu-mi place în mod deosebit, dar cu care "nu mori de foame" si chiar poţi pleca in Canada - calculatoarele.
Dar eu n-am avut înclinaţii deosebite spre un alt domeniu. Oricum nu-s extaziat.

Nu stiu cât de sigură e "viaţa şi existenţa în condiţii decente" pe care ţi-ar oferi-o altceva decât literatura comparată. Partea proastă e ca nici o facultate nu-ti dă siguranţă.

Avem cunostinţe care au dat sume serioase pe meditaţii ca să-şi bage copiii, cu câţiva ani mai mari ca mine, în facultăţi onorabile: drept si economice. Altul a facut economie la meditaţii şi a ajuns sa plătească taxele la "particulară".
Toţi, buni sau mai puţin buni s-au trezit fie în slujbe mult sub aşteptări, fie fără slujbe. Se pare că nu s-a justificat cantitatea de bani şi toceala.

Ca şi cum ai lua o fată urâtă că are zestre mare. Dacă nu te-a minţit o să aveţi o căsnicie acceptabilă. Dacă te-a fentat veţi duce o viaţă mizerabilă laolaltă.

Părerea mea este că trebuie să faci ceea ce-ţi face bine la suflet, fiindcă banii vin, dar şi pleacă, aşa cum spunea cineva în cafenea, exact când ai mai multă nevoie de ei... Desigur, este esenţial să poţi fi independent financiar pentru a te simţi un om împlinit, dar dacă acest lucru nu e posibil practicând meseria pe care ţi-o doreşti şi trebuie să faci un compromis, acesta trebuie să fie cât mai mic, pentru a nu-ţi perverti sufletul. Eu fac ce-mi place, de exemplu, dar câştig sub 150 de dolari pe lună. Asta presupune nişte sacrificii, dar atâta timp cât sunt liberă să fac ce-mi place, nu-mi pasă. Totul depinde de tine, de alegerea ta.

Sunt relativ noua in materia asta-a visa-,dar am vechime in a nu visa,ci a realiza..Nu pot sa iti spun daca are rost sa visezi,dar sa nu visezi este ingrozitor,probabil deci as incuraja alternativa.Este sigur ca nimic nu e cert(ma amuza copios cugetarea asta..:)),deci oricum nu avem nici unii o reteta a succesului,realizarii.Eu zic asa:mai bine sa faci foamea ca ai esuat in ce-ti doreai sa realizezi,decat sa faci foamea ca ai incercat sa faci ceva absolut neatragator pt tine,dar mai bine e sa reusesti..nu?:)..Am ajuns la concluzia ca trebuie sa te pregatesti in toate domeniil in care poti:poate 2 facultati in acelasi timp,poate una "la distanta"..nu stiu..dar ce pot sa-ti spun sigur e ca mai bine mor de foame la mine acasa decat sa fiu tratata ca un inferior,un servitor chiar in casa altora doar pentru o burta de mancare(sau o masina..:)).Asta poate si din cauza tineretii,deci spiritului oarecum radical..Ideal ar fi sa te poti intretine singurel,sa iti oferi un nivel de trai satisfacatator fara sa iti pierzi demnitatea si sa faci ceva ce-ti place..Dar norocosii sunt mereu putini,nu?Probabil ca iti trebuie suficienta inspiratie intr-un moment oportun...

fac ce-mi place, asta-i sigur.
din ce castig imi hranesc sufetul, care-ar muri, neingrijit.
fac parte din categoria visatorilor care pot trai fara bani, cand inima le canta.

probleme sunt atunci cand nu-ti poti hrani copiii, cand nu le poti asigura un trai decent sau cand cel de langa tine are alte idealuri.

exista riscuri, mi le-am sumat: daca nu-s eu, daca nu ma regasesc in ceea ce fac, nu pot trai.
stiu ce-nseamna sa ai bani si sa fii pustiu.
sa ai bani si nici actiunile de binefacere si privirile pline de recunostinta sa nu-ti aduca alinarea.
dupa cum stiu cum e sa-ti gasesti refugiu in munca si sa nu vezi ca ai tai traiesc in saracie lucie, pe cand tu te multumesti cu hrana spirituala.

daca faci literatura comparata, e esential sa citesti un autor in original, asa ca vei deveni poliglot.
se castiga bani buni din traduceri, iti poti deschide un birou specializat, poti incheia contracte cu notari, de exemplu, care vor avea intotdeauna un act de tradus.
daca nu se va putea, vei putea obtine usor un contract cu un astfel de birou, fiindca cei de acolo nu vor mai fi obligati sa angajeze cate un traducator pentru fiecare limba de circulatie si te vor prefera.

poti lucra la o editura, poti alege publicitatea, poti munci foarte bine ca jurnalist.

sau vei ajunge un amarat de profesor intr-un amarat de colt de tara, unde copiii vin la scoala flamanzi.
in saracia aia lucie, unde sinceritatea nu costa nimic, vei trai cele mai crunte deziluzii si cele mai adanci impliniri.

ambele drumuri au spini.
tu trebuie doar sa te gandesti ce rani ai suporta mai usor.
noroc sa-ti dea Dumnezeu si ochi, sa vezi limpede!

da, putem visa... fara vise viata ar fi imposibila, insa nu trebuie confondata realitatea cu un vis... un vis nu te hraneste nici o data.
pasiunile pot fi exersate in timpul liber...

cand iti alegi o meserie, trebuie sa te gandesti bine, daca iti va asigura o viata decenta...

de ce obligatoriu literatura comparata? ce motivatii ai?

Stii cum mi-a spus parintelul meu? ca trebuie sa-i dam Cezarului ce-i al cezarului si lui dumnezeu ce-i al lui. Ar fi ideal sa impaci varza si capra.
Parerea mea e ca daca faci ceva cu pasiune poti face performanta, iar performanta nu te va lasa sa te scufunzi. In orice caz,d e murit n-ai sa mori de foame (stiti pe cineva sanatos, absolvent de facultate care literalmente moare de foame in Rom? ). Acolo, un job ai sa gasesti ca e nevoie de oameni care stiu ortografie peste tot. Si de profesori. Asa ca, parerea mea e sa faci ce simti, da' sa faci cu adevarat, din toata inima, cu tot sufletul, doar pentru ca-ti place si e foarte posibil ca demonstrand performante sa obtii burse, posturi ins tarinatate... si daca chiar nu o fi asa, poti face o post-universitara sa te specializezi in comunicare, PR sai marketing, meserii banoase pentru cei care sunt specializati...
asa ca, parerea mea e sa pui mana pe carte si indeiferent ce vai alege sa faci, sa o faci din toata inima si cu convingere, sa nu-ti pierzi atitudinea pozitiva si increderea, si o sa fie bine!
iti tin pumnii!

Am un amic muzician (chitarist) si e foarte bun. Desi e foarte bun , cu adevarat bun si talentat, nu a reusit sa faca bani din muzica. Sunt multi asa, extrem de talentati si totusi nu reusesc. Nu vedeti cine sunt vedetele din ziua de azi? Aia buni se rateaza si astia de doi lei ies mari staruri de carton ( nu mai zic ca nu stiu nici notele dar au in schimb decolteul adanc) :))

Amicul e englez si traieste din tamplarie, e tamplar. A studiat muzica la o scoala renumita din Anglia da' la ce i-a folosit?! Nu traieste rau. Iar in timpul liber face muzica, cinta cu o formatie, mai scoate un ban rar.

Si totusi e fericit.

...daca merita sa faci ce vrei in Romania de azi. Problema este daca poti sa faci ce vrei.

bineinteles ca merita sa faci ce-ti doresti. a meritat de cind veacurile si va merita mereu. pt ca la urma urmei suntem ceea ce suntem. fiinte umane cu nevoi spirituale, nu numai materiale.
si exact asta e si problema. ce bine ar fi dac-am avea numai nevoi materiale sau numai spirituale... din pacate asta e realitatea si trebuie sa-i facem fata.
problema se pune in felul urmator: cit de tare poti sa stringi cureaua la nevoile materiale in favoarea satisfacerii celor spirituale.
trebuie sa te analizezi bine si sa hotarasti daca dpdv al TAU merita sacrificiul. si mai intreaba-te un lucru: cit de mult poti oferi in domeniul pe care vrei sa-l studiezi. cit de importanta ar putea fi contributia ta? simti ca esti un mic geniu in domeniul respectiv? daca da, nimic de zis. daca nu, atunci considera-te om normal, ca toti ceilalti, cu nevoi normale (adica si materiale pe linga cele spirituale) pe care trebuie sa incerci sa le impaci cit de cit.

in rest, de visat poate visa oricine si in orice conditii - chiar si cu ochii deschisi.

Da stiu. Mama mea. Are 87 de ani si 1 milion si ceva pensie. Nu-i ajunge nici sa plateasca intretinerea la apartamentul pe care la cumparat acum 20 de ani. Fara banii de la mine ar muri de foame. Ginditiva la viitor. Ce siguranta ai acum in ROMANIA ? Cum va arata ROMANIA in 20 de ani cind cei mai buni copii pleaca?

Draga ivegotsidsblood pina una alta vezi mai intii daca esti in stare sa faci "Litaratura comparata" si nu daca merita sa o faci. Motivul afirmateie mele? E unul simplu. Faptul cum te exprimi denota cit de mediocru este limbajul tau pt. a aborda acest tip de facultate. Ex: "dar se mai merita sa visezi?" in loc de un corect "dar mai merita sa visezi?".
Asa ca dilema ta e rezolvata. Renunta la Literatura comparata.

mi-a placut mult "mai bine sa faci foamea ca ai esuat in ce-ti doreai sa realizezi,decat sa faci foamea ca ai incercat sa faci ceva absolut neatragator pt tine" si sunt intru totul de acord cu tine. In ceea ce priveste "mai bine mor de foame la mine acasa decat sa fiu tratata ca un inferior,un servitor chiar in casa altora doar pentru o burta de mancare(sau o masina..:))." eu prefer sa fiu tratat ca un inferior sau ca un servitor afara decat in casa mea. Prefer sa nu fiu inteles afara (si e normal nu?) decat aici in casa mea. Asta e unul dintre motivele pentru care am sa-mi las toti prietenii, rudele si bucuros am sa plec la capatul lumii. Si poti sa stii ca nu vizez materialul in primul rand. Asta e visul meu! Adrian Silviu Mironescu

Bine, si daca "nu merita" (hai sa zicem ca nu merita) atunci ce faci? Te arunci cu capul in jos in Dunare?
Intrebarea ta, Ive..., este cea mai trista intrebare pe care am auzit-o in viata mea. Asa ganditi voi in Romania de astazi? Ce trist!

Raspuns sincer, nu merita! Ca profesor daca ai bafta salariul de debutant titular este de 4milioane net.Nu prea stiu cat traiesti,mai degraba supravietuiasti din banii acestia.Daca te pot ajuta parintii, incearca, de ce nu.Multa bafta!!!

categoric merita sa visezi, visurile sunt o parte din a trai... si nu spun asta doar pentruca-mi suna bine. categoric cand visezi trebuie sa te raportezi la tot ce te inconjoara. sa iei in calcul c vrei: sa fii tu sau sa ai un anumit standard, e vorba d cat d pretentios esti cu tine insuti, e vorba pana la urma d a risca si a-ti asuma ceea ce risti... atata timp cat totul merita, nothing more to think about... simai e ceva, eu nu prea cred in joburi d viitor- ci doar in specialisti in viitor atata timp cat faci ce iti place si progresezi pana in panzele albe si esti bun... n-ai cum sa esuezi. cam cu probleme d-astea ma confrunt si eu... numai ca eu nu sunt prea pregatita sa risc sa fac ceea c sunt eu... ma lupt cu pragmatismul, ma doboara, ma ridic, o iau d la capat. mult succes!

Cunosc persoane care au transformat visele in realitate;le-au trebuit ani, incapatinare si rabdare.Cat despre "argumentele puternice si pragmatice " ale celor obositi si dezamagiti de dificultatile vietii ;nu le poti permite sa-ti pulverizeze visele.Daca ne pierdem visele,ne pierdem sansa de a deveni ceea ce stim ca putem fi in profundul nostru si cu aceasta putem pierde pofta de viata..." Decenta" cand o cauti in alta parte decat in tara ta este dificil de inghitit;departe de ai tai ,asteptand de la un an la altul dreptul de a putea pleca pentru ai vedea pe cei dragi...Crede-ma este mai mult decat greu.A toi de voir...

buna.in general e usor...dai cu ideea si ai si realizat ceva.cel putzin teoretic,adica planuri...hmm,interesant nu-i asa?ei ma rog poate daca nu putem sa tinem seama si de modul de trai care ni-l confera acolo,cel tirziu atunci ne trezim la realitate si nu e chiar confortabil...avind in vedere gretatziile intimpinate la crearea acctelor si timpului pierdut,apoi de felul de relatii "comerciale"intimpini o serie de greutatii de acomodare a stilului de circiuma si de fraierime in stil barbar.dar si daca de ...respectivi nu sint asa de eficienti atunci ne mai ramine viata de fiecare zi!vagabonzii isi fac datoria,vinzatorii sau muncitorii la fel :te fura ca-n codru,nu-si dau interesu' perversu' avind precum stim moralul sub...pamint.astfel cu un inceput promitator avem toata posibilitazea ca un intreprinzator dibaci si increzator,sa ne luptam mai departe cu oficialii,si nu in primul rind cu garda cea care stringe "concluzii" nu-i asa!dupa aceea cu stabilitatea sa nu mai vb.asadar toate conditiile propice sa nu dai de acel element mult rivnit si anume "profitul"acel ceva care l-ai visat mult de tot....dar sa nu-l uitam si pe baronul de "shpagengurg"care isi face si aparitzia din cind in cind fie chiar in mai multe ipostaze( politzia financiara,sectoristul,jupinul de cartier,en grosistii,etc la discretie)poate ca sint si cazuri pozitive dar fara pile aranjamente cam greutz...de altfel butica de la coltz nu mai e chiar asa de prospera ,iar de altele exista riscul sa dai pe linga....ca-n toate nu-i asa?dar sa fim optimisti si sa speram ca nu-i asa?daca nu speram nu ne mai ramine decit sa tzinem streangu' intins cind atirnam in pod!!!!!mult noroc!!!!eu mai am vre-o 10 ani pina vin in tzara sa "fuck"ceva....pina atunci string din buci sa bag prin gura,ca sa aibe ce sa ia tovarasu' de la finantzele autohtone pe profitul meu!sa traim si la mai mare!p.s:nu va speriatzi incercatzi caci incercarea moarte n-are!!!!!!!!!!!!!

mda... Apocalipsa e doar la cateva versete departare, Belfegor fierbe in cazanele iadului iar Dimmu Borgiri incita la rebeliuni sangeroase, dar sa nu disperam! Romania e o tara suprinzatoare; ma intreb uneori cum reusesc unii - muritori asemenea noua - sa supravietuiasca in desishul acestei lumi subterane, si - mai mult - sa isi implineasca toate extravagantele, toate pretentiile de la banala si saracacioasa viata de roman... Ma intreb cum de avem miliardari si scriitori si artisiti si doctori bine platiti si companii profitabile... Visul nu trebuie sa ramana o existenta metafizica a aspiratiilor noastre, el TREBUIE materializat...
Hai sa nu mai facem pe fatalistii... Nu traim nici Pakistan, nici in Ingusetia, si in nici un caz in Sierra Leone... Romania nu e chiar o groapa de gunoi... Deci - la lucru, tovarasi...

dargutza..de ce oare a munci in casa altora inseamna pt tine a-ti piarde demnitatea?Daca vorbesti de o munca necinstita, deacord cu tine..dar gandestete ca in lumea asta trebuie sa existe si menajere..si gunoieri..nu putem fi toti avocati ori ingineri.Gandeste k poate stramosii tai..si fac trimitere la doar 3-4 generatii in urma au facut parte dintr-o astfel de gategorie si au muncit ori servit la masa vre-unui boier..
Nu pentru o burta plina ori masina..dar pentru ce..?!? Acasa dintr-un salariu de...intelectual cu diploma in buzunar,ceva mai tinerel si fara clientela deja formata..iti iei poate o perche de 'ciorapi'..asta e viata, asta inseamna ea: o farfurie de mancare(in plus decat in minus), o masina..o carte buna de citit..o casa pe care ti-o poti permite sa o gospodaresti..un copil caruia sa ii poti oferi mai mult decat o banana pe luna.
In Romania am profesat k si jurist..eram cineva fara o letzcaie in buzunar(ce iti spuneam mai sus de tineri)..cu parinti fosti contabili,iesiti de mult la pensie..si fara relatii deja(caci lumea uita repede de tine..odata iesit din circuit).Acum sunt stabilita in Milano..lucrez in secretariat..dar fac si pe soferul cand e nevoie de mers la banca..dupa program imi fac singura ordine pe birou..si la sefa,k nu avem personat de curatenie..si nu mi-a cazut rangul. Dar are sa vina si vremea cand am sa stau eu in locul sefei si altcineva in locul meu(cine are cap are si acasa si in strainatate)..iar pana atunci tot eu raman!..Kiar daca aici nu mai sunt doamna jurist ci nimeni in strainatate..dar sunt onesta..si cu blidul in plus de mancare..cu rata la masina..cu vacanta anuala in alte strainataturi..cu casa fara soacra! Si iti doresc si tie toate realizarile mele-sa te ajute Dumnezeu!

"evasion and resistance are interrelated, and neither is possible without the other"- John Fiske
Dumnezeule,nu! La mine a fost ca o pedeapsa capitala. Inca stau la ai mei si nu concep din salariul meu de filolog sa pot pleca prea curand cu toate ca imi vine sa ma impusc zilnic. Ma consider un om profund nefericit si cred ca voi prefera sa plimb tava prin strainataturi decat sa am statut si respect si-atat pe meleaguri mioritice. Acum....fiecare cu norocul lui!

Pai draga, daca tot esti asa de suparata ... trage un click !

http://tinyurl.com/y3cpqd

-Poate da dumnezeu' si treci la o schimbare "spre mai bine"...

salutari,
sixpack

Aida, ce coincidenta am postat link-ul acum 5 minute pe conferinta , Muzica.

buburuza