Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Scrisoare catre un prieten 3


de Radu Herjeu la: 07/03/2005 15:37:00
modificat la: 09/03/2005 19:02:30
taguri: Eseuri 
voteaza:
(continuarea Scrisorii catre un prieten 2)
Astfel. Cand celalalt face un anumit lucru care poate tulbura apele intr-o relatie, prima tendinta este de a da noi insine o interpretare gestului respectiv. Interpretarea se bazeaza pe constientizarea motivatiei noastre daca am face acel lucru si, foarte important, pe baza experientei de viata si relationale cu alte persoane. Astfel, explicatia data de noi are prea putina legatura cu celalalt si mult mai multa cu modul in care vedem noi lucrurile. Din pacate, de cele mai multe ori, aceasta explicatie ramane cea mai puternica. Al doilea pas este de a-l intreba pe celalalt, de a-i cere o explicatie (e un pas inainte, pentru ca multi oameni reactioneaza deja in baza explicatiei date de ei insisi si nu mai apuca sa afle si ce are celalalt de spus). Presupunem ca cel intrebat are o explicatie logica (cel putin logica interna) pentru gestul sau. Astfel, cel care intreaba are de ales intre a accepta explicatia data de celalalt sau de a ramane la cea gasita de el insusi. Aici intervin mai multe elemente: increderea in celalalt, experienta cu el etc. Din pacate, de cele mai multe ori, explicatiile date de celalale, difera de cele date de analiza proprie. Astfel, oricat de logice ar parea, raman straine de modul nostru de a gandi. "Cum poti sa faci asa ceva..?" Sau "Eu n-as face asa ceva..." sunt fraze deseori intalnite intr-o relatie. Chiar daca acceptam , pe moment, ca s-ar putea ca celalalt sa actioneze in baza faptului ca e diferit de tine, pe termen lung, explicatia proprie e mai puternica. Ea reflecta modul in care vedem noi lumea si acceptarea unor explicatii diverse ne-ar pune in situatia de a trebui sa ne reevaluam periodic aceasta viziune asupra lucrurilor. De aceea, in momentul in care se produce o criza in relatie, explicatia celuilalt e mult mai slaba. Nefiind emanata de structura ta interioara, e prima care se desprinde de tine, care cedeaza presiunii.
Ca doar n-o sa cedeze explicatia ta!?
Practic nu intelegem nimic cu adevarat pentru ca, pana la urma, explicatiile celuilalt ne raman straine prin faptul ca difera atat de mult de modul in care am fost noi invatati sa vedem lucrurile. Ar parea ca nu exista o solutie. In afara celei ca cei doi sa fie atat de putin dependenti de scheme proprii de a interpreta lumea incat sa poata sa se implice in procesul cunoasterii si intelegerii celuilalt cu multa libertate in gandire.
Cred ca exista o alta solutie... Si cred ca e singura valabila. Asa cum, in cazul nostru, experienta este vitala in a intelege lucrurile, si in relatia cu celalalt, experienta este singura care arata care din explicatii e valabila. Cea data de tine sau cea data de celalalt. Sau nici una nici alta. Si-abia atunci, ca si in cazul propriu, intelegerea e un proces natural si asimilezi explicatia celuilalt exact cum ai facut cu ideile despre lume cimentate in ani de existenta si interactiune cu ea. E, ceea ce se cheama, perioada de armonizare.
Abia acum m-am gandit ca aceasta perioada nu se refera la "mai las eu, mai lasi tu", la o ajustare a comportamentelor proprii pana la limita in care nu mai provoaca disensiuni intr-o relatie. Perioada de armonizare are mult mai mult de-a face cu intelegerea celuilalt si cu asimilarea universului nou, dezvoltarea unor noi unelte de a analiza lucrurile.

De aceea, cele mai multe relatii dintre doi oameni diferiti, care provin din medii si experienta de viata foarte diferite, sunt mult mai supuse riscului ruperii. Pentru ca, din pacate, trebuie sa-i lege multe alte lucruri care sa le permita ramanerea impreuna peste perioada de armonizare si ajungerea la asimilarea interna a modului in care e celalalt. Practic, oamenii nu se inteleg decat dupa ce accepta ca celalalt e altfel decat ne-au spus noua analizele facute cu uneltele proprii.

Sigur ca, dupa intelegere (cea adevarata, insotita de asimilarea rezultatului ei), urmeaza ceea ce-si dorea omul, atunci cand a vrut sa inteleaga: sa gestioneze lucrurile. Astfel, daca ceea ce a inteles nu-i place, fie va incerca sa schimbe (de data aceasta in interiorul universului comun), fie va fi capabil sa gestioneze eventualele crize aparute. Cred, insa, ca de cele mai mult ori, intelegerea semnificatiei gesturilor duce la disparitia celor mai multe probleme intr-o relatie, presupunand ca exista ce trebuie la baza acelei relatii. Pentru ca, asa cum iti spuneam, semnificatiile din spatele gesturilor sunt mult mai importante decat gesturile. Si, din pacate, cel mai des facem greseala de a atribui semnificatii, nu in baza a ceea ce stim despre celalalt, ci in baza a ceea ce stim noi despre noi insine si despre cei pe care i-am mai intalnit.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (3):


primul impuls - de Tudor-Cristian la: 10/03/2005 17:25:06
Vad ca intri in detalii... cere multa atentie lecturarea analizei tale.
Intr-adevar, incerci (cel putin) sa oferi solutii, dar mi-e teama ca, desi unii dintre noi constientizam teoretic care este drumul de urmat intr-o anumita situatie (mai ales in ceea ce se cheama a intelege unul pe celalalt), totusi, in practica, lucrurile par sa stea altfel... caci primul impuls e mai puternic decat puterea de rationalizare. Uneori, primul impuls = orgoliu, nu-i asa ?

Pasajul urmator : "...cele mai multe relatii dintre doi oameni diferiti, care provin din medii si experienta de viata foarte diferite, sunt mult mai supuse riscului ruperii" reprezinta o convingere a mea mai veche, pe care o vad - iata, cu satisfactie - afirmata si de altcineva. Intelepciunea din popor vorbeste despre faptul ca doi oameni trebuie sa fie de aceeasi teapa, pentru a se putea bine intelege. Eu cred ca exista anumite limite, de fapt, in asa-zisa libera iubire, despre care se pretinde ca poate exista oricum, oricand.
Eu zic ca nu. Cred ca cele mai mari piedici in calea posibilitatii de existenta a iubirii..., a intelegerii, usurintei de comunicare intre doi oameni (ma refer strict la o relatie barbat-femeie) sunt :
1. diferentele de educatie, pregatire (mai ales) ale celor doi, de medii din care provin ;
2. diferentele mari de varsta intre parteneri.

Poate ca mai sunt si altele, dar astea le consider eu cel mai importante.

De altfel, intentionez sa deschid si o conferinta pe tema asta, ce zici ?

Tudor-Cristian
#38947 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tudor-Cristian - de Radu Herjeu la: 12/03/2005 00:30:52
Si eu credeam ca diferenta de varsta e un obstacol serios... dar am inceput sa cred ca obstacolele stau in incapacitatea de a intelege ce se-ntampla cu celalalt... Si asta nu tine neaparat de varsta... Asa cum nu tine nici de nivelul de educatie... Cred ca tine mult de inteligenta, tine mult de intensitatea sentimentului si de ceea ce eu numesc bun-simt...
Evident ca primul impuls e foarte putrnic si e determinat de lucrurile pe car am incercat si eu sa le descriu un pic... Importanta e dorinta de a merge mai departe in procesul de armonizare... Si aceasta dorinta are la baza exclusiv intensitatea si profunzimea sentimentului impartasit de cei doi...
Cred ca o conferinta pe aceasta tema i-ar interesa pe multi...
#39199 (raspuns la: #38947) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Relatii - de TeodoraPA la: 17/03/2005 12:54:05
Frumos text. ""Experienta este vitala in a intelege lucrurile" - sunt de acord.
#39683 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...