Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa fii conectat

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Ce ati alege : respectarea principiilor sau prietenii ?


de Tudor-Cristian la: 03/04/2005 12:54:00
modificat la: 06/04/2005 14:54:58
voteaza:
Intrebarea mi-a fost pusa de cineva, recent. Am raspuns fara sa ezit : prietenii. Comunicarea umana mi se pare infinit mai importanta, decat respectarea unor reguli care, chiar corecte, pot provoca suferinta. Plata e prea mare, am avut eu in minte, cu gandul la sufletul meu.
Persoana mi-a zis asa : "Ei, raspunsul meu e ca principiile primeaza inaintea prietenilor. De aceea n-am multi prieteni, dar cei pe care-i am ma apreciaza pentru ceea ce respect. :-) ".

Cu tot zambetul de la sfarsit, convingerea mea e ca la primul "conflict de interese", prietenii domniei sale il vor parasi pentru tradare..., si va ramane singur pe insula, cu principiile sale, ce nu-i vor oferi alinarea strigata de inima.
Sau nu cumva raspunsul lui a venit din altceva ?
Dar... asta e numai parerea mea, sper sa nu fiu acuzat iar de generalizare.

Viata e asa complicata.

Voi ce alegeti ? Ar fi interesant daca dati si unele exemple, intamplari, care sa ilustreze aceasta dilema.

zaraza : tu ce ai alege ?
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (40):


Pana acum nu a fost cazul - de TeodoraPA la: 06/04/2005 15:29:08
Pentru ca am reusit sa le imbin. Si in situatiile in care principiile nu au coincis, ne-am acceptat, am incercat sa ne convingem reciproc, apoi am renuntat, dar am continuat relatia de prietenie cu placere. Am prieteni putini, dar de calitate... Zic eu.
Vai, cate nopti albe am petrecut cu prieteni buni, discutand despre Dumenzeu, yoga, sau alte cele de genul...


Take heed when you think you stand, lest you fall.
#42172 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
echilibru - de giocondel la: 06/04/2005 16:21:00
prietenii care te pun sa alegi intre ei si principiile tale, nu sunt prieteni.

eu cred ca trebuie sa existe un echilibru in orice relatie interumana intre a fi ceea ce esti si a fi ceea ce vor altii sa fii.o relatie in care iti permiti sa fii tu insuti, sa iti respecti princiipile ce te definesc ca si individ si totusi sa te simti confortabil, este de preferat.

exemplu: prietenii mei din romania sunt prieteni buni, ce nu mi i-am ales eu neaparat ci circumstantele vietii..sunt prieteni de care m-au legat jocurile copilariei si trecerea timpului....fuiecare din noi insa a devenit un adult si s-a dezvoltat altfel, pentru ca suntem foarte diferiti, am fost crescuti in medii diferite, cu sanse diferite, cu educatie diferita...

in liceu obisnuiam sa iesim la o bere impreuna, sa mergem la discoteci, sa bem o bere iar...etc...la 18 ani eu am decis sa renunt total la alcool...la inceput prietenii mei insistau mereu sa beau cu ei o bere ca nu ma omoara...ma intrebau ca ce m-am pocait? ma luau un pic peste picior...cu rabdare am explicat de fiecare data care este pozitia mea fata de alcool si foarte curand nu numai ca mi-au respectat acest principiu de viata dar de cate ori mergeam undeva unul din ei avea grija sa procure suc sau alte produse fara alcool incat curand nici nu mai trebuia sa dau eu explicatii, lamureau chiar ei pe cei nedumeriti ( la revelioane, chefuri, picnicuri etc).am mai multe exemple dar asta e mai practic ,caci stim bine cat le place romanilor sa combine distractia cu nauceala si cat de greu este pentru unii sa le separe.

prietenii mei au invatta sa imi respecte individualitatea si au inteles ca nu trebuie sa fim trasi la xerox ca sa ne intelegem si sa petrecem timp de calitate impreuna.

numai bine





"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

#42182 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
hello tc - de zaraza la: 06/04/2005 23:50:46
eu aleg principiile. ca sa nu crezi ca zic asta numai ca sa fiu gica-contra, o sa argumentez:

intai, cand zic principii, ma refer la acele repere importante care formeaza sistemul meu de valori. lucrurile care constituie fundamentul moralei mele personale. (deci nu chestiile de genul: "eu nu port roz din principiu, daca porti roz esti bou, deci nu-mi poti fi prieten"). n-am multe principii, dar pe alea pe care le am, ma bazez. nu pot fara ele. sau, mai bine zis, nu ma mai plac pe mine insami daca pot fara ele. si de aici incolo, concluzia e simpla: nu pot accepta la un prieten fapte pe care eu le condamn profund.

n-am multi prieteni, dar in putinii prieteni pe care-i am, am incredere totala. pana acum n-am avut motive sa renunt la un om pe care-l consider prieten adevarat. mi s-a intamplat insa de multe ori sa renunt brusc la amici/oameni cu care la un moment dat am crezut ca as putea fi prietena. s-au intamplat una sau alta, fapte reprobabile in opinia mea, dupa care am racit deliberat relatia. n-am tinut sa le explic de ce, mi se parea oricum inutil, din moment ce, din punctul meu de vedere persoana respectiva scazuse definitiv in ochii mei.

nu spun ca e bine cum procedez. mi s-a intamplat de multe ori sa ma simt vinovata pentru ca anulez oameni. x sau y, dragut, simpatic, inimos, a facut o chestie care m-a deranjat foarte tare, si de atunci l-am trecut pe linie moarta. si asa a ramas pana in ziua de azi. pur si simplu nu pot trece (nu ca nu vreau) peste incalcarea principiilor mele. mi se taie complet, si nu mai e nimic de facut.

stiu ca vad prea mult lucrurile in alb si negru, dar asta sunt, asa functionez. nu ma pot forta sa intretin un cerc larg de asa-zisi prieteni, pe care de fapt sa-i dispretuiesc, sau sa-i compatimesc.

zaraza
#42271 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
raspusul e simplu - de donquijote la: 07/04/2005 00:01:12
daca iti alegi prietenii dupa ce-ti definesti bine principiile, prietenia e pe viata. daca faci invers risti sa-ti formezi principiile dupa prieteni.
#42275 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pt Tudor-Cristian... - de Intruder la: 07/04/2005 15:59:11
"Guarda e passa..." (Dante)

eu as alege prietenii cu ochii inchisi, DACA...(eternul "daca") incalcarea principiilor nu ar insemna sa incalc legea prea mult...
Am prieteni putini, dar buni...iar principii...si mai putine...putine dar solide.
parafrazez putin, pentru ca nu ma pot abtine: un om fara printzipuri va sa zica ca nu le are...
PS// sunt si eu curios ce raspunde zaraza...sa avem putintica rabdare!
PPS// cred c-am sa revin asupra subiectului.
#42362 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prieteni... - de popix la: 07/04/2005 22:49:56
de multe ori confundam amicii sau cunostintele cu prietenii, asta o face toata lumea pe pamantul asta, sa nu-mi zica vreunul ca nu-i asa!sincer eu tare as vrea sa-i aleg pe prieteni, insa inclin sa cred ca principiile sunt mai importante in viata...daca le respecti automat vei avea prieteni ADEVARATI!se mai intampla ce-i drept sa fii pus in fata unor intamplari neplacute, de ex sa iei partea unui prieten chiar daca stii bine ca nu are dreptate...asta e insa o consecinta a unui principiu de viata al tau personal(eu am facut-o si cred ca si voi).si mai cred ca singurii care nu te vor trada NICIODATA in viata sunt DECAT parintii!pesimist, asa-i?
#42516 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Eu am crezut ca - de gigi2005 la: 08/04/2005 00:53:40
nu este nevoie de principii intr-o prietenie. Si m-am pacalit de cele mai multe ori. Am investit suflet in relatii care s-au dovedit a fi simple jocuri de interese. Am ajutat oameni pe care i-am considerat prieteni, atunci cand nimeni nu le-a deschis o usa. Eu am considerat ca mai merita o sansa (cei care le inchisesera usa in nas au stiut ei de ce) si i-am ajutat neconditionat. Mai apoi, cerindu-le un ajutor minor, fara eforturi deosebite, mi-au replicat: ce, vrei sa-ti rezolvam noi problemele?
Acum sunt principiala dar n-am nici prieteni. Am amici. Fara obligatii, simple cunostinte de circumstanta. Ne respectam reciproc, ne toleram atata timp cat interesele noastre coincid.
In conculzie, eu cred ca prietenia care nu se bazeaza pe niste principii bine definite este una de circumstanta.
S-auzim de bine!
#42548 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Principiile - de cico la: 08/04/2005 12:32:01
Intr-o lume ideala, principiile ar trebui sa primeze. In functie de principiile de viata, de valorile pe care le respecti sau nu, iti faci in fond prietenii. Si nu ma refer la prieteniile ocazionale, bazate mai mult sau mai putin pe afinitatile imediat vizibile, ci la cele adevarate. Prietenii ar trebui de asemenea sa-ti cunoasca valorile de viata si sa nu te faca sa-ti incalci principiile, daca sunt cu adevarat prieteni.

Desigur, nici cei care-si traiesc viata cu principii batute in cuie nu imi plac. Principiile si chiar crezul tau in viata pot si ar trebui sa evolueze, in functie de experienta de viata si de noile evenimente la care esti expus. La cel ramas cu aceleasi principii de acum 10 ani, care nici nu mai considera in a le pune in discutie daca devin conflictuale, e semn de batranete.

Cateva exemple concrete: iti cladesti viata pe baza a nu fura si a fi cinstit. Ce faci daca prietenul de-o viata decide ca trebuie sa sparga o banca si are neaparata nevoie de tine? In primul rand nu ti-ar fi cu adevarat prieten.

Sa zicem iar ca impartialitatea e unul din principiile tale, iar prietenul face in public si lucruri cu care nu esti de acord. Poti totusi sa-l critici fara a-l pune in situatii jenante. A te arata mereu de acord cu el, ca "ti-e prieten", e doar in aparenta ceva ce i-ar prinde bine. De multe ori, tocmai atitudinea ta critica il poate face sa realizeze ca nu e bine ce face.

Anturajul de prieteni te poate atrage de multe ori pe piste gresite in viata. Un om cu anumite principii e implicit de cele mai multe ori un om cu personalitate si care crede in anumite valori morale. A nu te lasa luat de val e nu doar o auto-protectie si semn de personalitate, dar de multe ori ii ajuta si pe acei prieteni ce-o iau razna sa-si puna intrebari daca e bine sau nu ce fac.

"Cu tot zambetul de la sfarsit, convingerea mea e ca la primul "conflict de interese", prietenii domniei sale il vor parasi pentru tradare..., si va ramane singur pe insula, cu principiile sale, ce nu-i vor oferi alinarea strigata de inima."

Tudor-Cristian, pari o persoana foarte dusa de val. Ce vor si ce fac prietenii tai, tu vei incuviinta. Nu cred ca e bine. A contrazice pe altul, a lua atitudine la cele cu care nu esti de acord cu el, nu sunt nicidecum semne de "tradare". Conteaza desigur mult forma prin care aduci criticile, dar insusi faptul ca iei atitudine ar denota ca ai personalitate, ca crezi in anumite valori in viata si tocmai prin asta ai putea influenta pe-acel prieten in bine. Cel care te paraseste la prima contrazicere NU TI-E SI NU TI-A FOST PRIETEN! Erai de fapt singur, fara sa-ti dai seama.

Tare mi-e ca te preocupa mai mult ramanerea ta singur pe-acea insula decat prietenia sincera pe care tu insuti i-o porti celuilalt.
#42600 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
as alege... - de joeblack la: 08/04/2005 14:08:36
...princiipile daca prietenii nu-s prieteni care ar merita atentia mea si sacrificiul meu si prietenii, indiferent de principiu (doar daca ar fi cazuri extreme as alege sigur principiu), daca se vede ca sunt oameni de treaba si de suflet.
#42604 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
De Platon si Aristotel ati auzit? - de Hypatia la: 08/04/2005 19:30:03
Ca zicea Aristotel: "Mi-e prieten Platon, dar mai prieten imi este Adevarul." Am scris cu A pentru ca raspunsul meu primeste si o conotatie crestina... Cu alte cuvinte, daca am aceleasi principii de impartasit cu cineva, vom deveni prieteni, daca nu, e mult mai greu, pentru ca principiile noastre diferite vor sta totdeauna intre noi....

Hypatia
#42641 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Suntem mereu principiali, chiar fara s-o stim - de cico la: 08/04/2005 22:14:01
Amic sau cunoastinta, aplici totusi niste principii, chiar fara sa le ai clar formulate si deseori fara sa-ti dai seama. Instinctiv, cauti sa obtii cat mai mult de la celalalt, asteptandu-te ca si el procedeaza la fel, cunoscandu-si interesul. Pentru un simplu amic n-o sa treci poate niciodata pragul acelui "prietenul la nevoie se cunoaste", prin care se identifica o adevarata prietenie. Multi care o facem si apoi regretam, e pentru ca am confundat amicitia cu prietenia, e pentru ca am sperat intr-o prietenie, cand de fapt nu era cazul.

Dar si formele cele mai extreme de relatii bazate pe prietenie, ce intra in sfera favoritismelor, pile-relatii-cunostinte, cumetrii, masonerii, mafii, grupuri politice, gasti, se bazeaza de fapt pe principii. Principii mai solide decat s-ar crede la prima vedere. Unul din ele este: grupul\familia\gasca te ajuta cata vreme si tu ajuti, dar mai ales nu calci pe bec si nu aduci prejudicii celorlalti sau intereselor grupului. Pedepsele merg pana la exterminarea totala a celui ce nu respecta principiile. Va mai amintiti de Pacini\Corleone, ce merge pana la a-si lichida propriul frate?
#42691 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Prietenie=altruism - de cico la: 08/04/2005 23:20:23
Am fost recent ranit de o prietenie "for the wrong reasons". De-aici si interesul meu pentru subiect. "Prietenul" mi-a fost alaturi doar cata vreme i-a convenit lui.

Apreciez sinceritatea deschizatorului conferintei, dar nu pot sa omit motivele individualiste pentru care scrie el ca alege prietenia: teama de propria singuratate, gandul la sufletul sau... Sa-mi spuna unul "eu te-am ales de prieten ca mi-e teama de singuratate", nu m-as simti deloc magulit si n-as putea sa il consider la randul meu prieten. Prietenia e adevarata daca in primul rand il apreciezi pe celalalt pentru ce este, nu pentru rezolvarea propriilor interese. Daca ii sesizezi problemele la fel cum ti le sesizezi pe ale tale proprii, si daca esti gata sa-l ajuti la nevoie fara calcule camataresti de genul "as face asta pentru el, dar ce obtin in schimb?".
#42702 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
AS ALEGE PRIETENI CU ..PRICIPII - de claudia enea la: 09/04/2005 15:28:27
CLAUDIA AUSTRALIA AJUNGI LA UN MOMENT DAT IN VIATA, CIND REALIZEZI CA TIMUL DEVINE DIN CE IN CE MAI "NEINCAPATOR" PENTRU CITE AI MAI AVEA DE FACUT..."A TRAI"ESTE DOAR UNA DINTRE MIILE DE FORMA DE EXISTENTA ALE UNIVERSULUI CUNOSCUT DE NOI...SI INTRE TIMP NE FACEM INIMA REA CA VECINA ARE HAINA DE VULPE POLARA, VECINUL SI-A LUAT JEEP SAU A CRESCUT PRETUL LA PATRUNJEL IN PIATA. CU TIMPUL, SI DOAR LOVINDU-TE DE TOATE COLTURILE...CONTONDENTE PE INTORTOCHEATUL CULOAR EXISTENTIAL, INCEPI SA APRECIEZI PURITATEA, FRUMUSETEA, SINCERITATEA, ADEVARUL... OAMENII AU FOST CONCEPUTI CA "FIINTE SOCIALE", CARE TRAIESC PRIN SI PENTRU CEILALTI...ASTA ESTE...DE TINE DEPINDE ALATURI DE CINE MERGI LA DRUM.
#42747 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sunt de acord cu Hypatia, si, - de yrch la: 09/04/2005 18:00:50
Sunt de acord cu Hypatia, si, ca si prietenul acela al lui T.C., nici eu nu am multi prieteni, dar sunt buni. Si nu ma vor parasi la primul conflict de interese :)
#42753 (raspuns la: #42641) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
poate... - de Tudor-Cristian la: 09/04/2005 20:26:16
Poate ca nu am fost eu destul de clar...

Eu am pus dilema chiar asa : daca e de ales, ce faceti ? Sigur, sunt interesante si situatiile ilustrate de voi. Nu e vorba de a le imbina, sau de a te pune prietenii sa faci aceasta alegere. zaraza, mi-a placut ce ai scris, pari o persoana de incredere (nu glumesc).
donquijote, nu se poate ce vrei tu, prietenii ti-i faci de copil, cand nu s-au conturat principiile. De ce e un risc sa-ti faci principiile dupa prieteni ? Daca sunt cu adevarat prieteni, ma refer.
Intruder, te astept si eu sa revi asupra subiectului, mai ales dupa aceasta interventie a mea.
gigi2005, nimeni nu a spus ca ar fi sau nu nevoie de principii intr-o prietenie... problema e alta.

Prieteni,

Eu intreb, de fapt, asa : daca sunteti intr-o situatie limita, in care, respectand principiul, pierdeti prietenul, ori daca, pastrand prietenul, calcati in picioare principiul, ce ati alege ? Nu e vorba ca v-ar sili prietenul sa alegeti, ci viata. Ce pastrati (repet, atunci CAND AVETI DE ALES) intre caldura unui suflet uman, si respectarea unui principiu care ne poate hrani orgoliul sau mai stiu eu ce...

Nu stiu daca m-am facut inteles. Iar, cand spun prieten, spun relatie de zeci de ani, existenta, cultivata..., legatura cu satisfactii in urma.
Iar cand spun principiu, spun regula respectata de aceiasi zeci de ani, cu influenta asupra modului nostru de gandire, asupra scheletului psihic.

ce alegeti, daca e de ales ? asta e intrebarea. de ce aveti mai multa nevoie, la limita de situatie, si nu in mod curent.
#42779 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prin furcile caudine... - de Intruder la: 09/04/2005 21:57:06
uite, am sa raspund concret...daca un prieten a comis o crima, si as stii chestia asta inaintea politiei...m-as duce totusi la politie sa spun tot ce stiu...lasitate?... constiinta ?...
daca un prieten ar comite un viol, si as stii treaba asta...poate nu m-as duce la politie, dar n-ar mai fi prietenul meu...
totusi, in ansamblu as calca principiile in picioare...nu poti sa-ti alegi prietenii numai dupa principii pentru ca nu aduce anu` ce aduce ceasu`.

nu mai stiu al cui este citatul..."singura prietenie de pret este cea care s-a nascut fara motiv"...cand ne facem un prieten nu prea ne uitam la principiile noastre si ale lui...dixit !
#42782 (raspuns la: #42779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
nu am inteles - de giocondel la: 10/04/2005 07:55:36
la ce fel de principii va referiti, dati dumneavoastra un exemplu concret si va fi mai usor de raspuns.



"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

#42801 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
T-C, - de gigi2005 la: 11/04/2005 00:37:37
Daca cineva iti este prieten de un numar de ani (zeci...) mie mi se pare logic ca profilul moral al acestuia este compatibil cu al tau. Dar daca printr-un exercitiu al sortii acesta incalca niste principii morale grave si ar trebui sa-l ajut (nu sa le incalce) cred ca mi-as calca principiile si l-as ajuta. Repet, numai in cazuri exceptionale si probabil o singura data in viata...Nu stiu ce-as face daca mi-ar spune ca a omorat un om...
Dar, ca un contra-exemplu, daca prietena mea cea mai buna si-ar insela barbatul (nu este un fapt grav dar face parte din cele 10 porunci), nu corespunde principiilor mele dar cred ca as "acoperi-o". Sau daca mi-ar spune ca a dat lovitura la o banca...
Probabil ca i-as face morala dar...
Sunt principii si...principii. Iar tradarea este un principiu moral puternic. Nu cred ca l-as incalca... Sa-mi tradez cel mai bun prieten... Hm... E greu... cred ca nimeni nu poate raspunde la aceasta intrebare in mod obiectiv numai teoretizand... Cred ca trebuie sa treci prin asta... Sper sa nu ajung vreodata!
#42855 (raspuns la: #42779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
respectare principiilor - de carma la: 11/04/2005 10:16:07
Adevarul poate fi oare undeva la mijloc?
Principii sau prietenii, sau poate amindoua....?

S-au cunoscut in liceu.
Ea, o bruneta draguta, cu trasaturi bine conturate, codite si fundite albe, imaginea adolescentei multora dintre colegi, dar foarte timida.
El, un brunet la fel de dragut, inalt, bine legat, dar foarte timid.
S-au admirat in taina, fara sa stie unul de celalat.
Anii au trecut, fiecare si-a urmat drumul, dar, si-au dezvoltat sensibilitatea si mai ales principiile in aceeasi directie.
Ea, casatorita, familista convinsa cu un copil major, sot care o iubeste nespus dupa ani de casnicie, realizata profesional,respectata, imagine perfecta, dar....
El, casatorit dar divortat, fara copii, cu prietena, profund indragostit de meseria sa, dar...
Dupa aproape 30 de ani s-au regasit pe internet; incet-incet si-au descoperit ...aceleasi calitati, aceleasi defecte,aceleasi vibratii,chiar acelasi mod de exprimare, aceleasi cuvinte, aceleasi preferinte,parca acelesi neimpliniri... si mai ales.. aceleasi pricipii si acelesi orgolii...chiar si aceesi zodie...
Chiar daca unul s-a gindit dar i-a fost parca teama sa pronunte, totusi celalat a indraznit sa spuna: Sint suflete pereche....
Stie oare cineva sa spuna, care este soarta sufletelor pereche?
Unde sint si unde isi au locul principiile tinute atita vreme la loc de cinste?
Poate fi devarul undeva la mijloc?


#42878 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Hmmm... Sa vedem Tudor-C - de TeodoraPA la: 11/04/2005 11:50:32
Nu stiu cum sa zic, si nu stiu daca te multumeste mesajul meu, si sper sa nu ma pun in pericol daca scriu lucrul asta, dar voi formula cu "sa zicem" si "daca"... E cineva de la Politie pe aici???
Deci... Sa zicem ca as avea un prieten care este de cativa ani cautat de politie pt trafic de droguri. Presupunem ca el ar fi vinovat, ca ar fi un prieten din copilarie la care eu as tine, cu toate ca nu aprob viata lui, bla bla bla. Dupa o perioada indelungata in care nu ne-am vedea, sa zicem ca ne-am intalni intr-o seara. Si pt ca am avea multe de povestit la un moment dat ne-am hotari sa plecam din locul unde ne aflam la mine acasa... Si ca orice om normal m-as intreba - ce ma fac daca e urmarit acum?, mai ales ca are "ceva" asupra lui in acel moment..., si cum il duc pe omul asta la mine acasa?, ma pun in pericol, si nu e conform cu principiile mele. Dar e o problema de suflet sa vorbim, sa povestim ca s-au intamplat multe, ... Si daca si-ar scoate la mine acasa "ceva" de consumat, ca organismul cere? Deci ce fac? Ce-i zic? Si am gandesc la raspunderea pe care o am, ca nu mi-e totuna daca apar prin ziare, ca am o familie in spatele meu, si probleme din acestea, si Dumnezeu...

Mai multe nu zic. Te multumeste situatia asta, Tudor?
Voi ce ati face? Sau poate voua nu vi s-ar putea intampla sa aveti asemenea prieteni...

CONTINUARE
Sa zicem ca ar trebui sa merg intr-un alt oras, acolo unde pritenul asta al meu locuieste... Si el ar sti lucrul acesta si m-ar ruga sa ii duc "ceva", ca pe mine nu m-ar banui nimeni. Si s-ar supara rau de tot daca as refuza, si adio amicitiei noastre! Ce as face? As putea fi acuzata de trafic. As refuza fara sa stau pe ganduri. Ce prieten e asta care ma pune pe mine in pericol fara sa ezite? Si daca mi-ar fi prieten ar intelege motivele refuzului meu.


Take heed when you think you stand, lest you fall.
#42889 (raspuns la: #42779) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ce as alege? - de anisia la: 11/04/2005 15:25:20
pai depinde de scenariu.
daca ar fi sa-mi ajut un/o prieten(a) la ananghie si pentru asta trebuie sa-mi incalc un principiu, atunci inchid ochii si-l incalc. pentru ca prietenul(a) cu pricina sa treaca peste momentul greu. de ce fac asta? pentru ca exista "exceptia care intareste regula". si cum un principiu poate fi tratat ca o regula, inseamna ca si aici se poate aplica chestia cu exceptia.
daca un prieten(a) imi cere sa-mi incalc un principiu, doar de amorul artei, sau doar pentru ca el/ea vrea asta intr-un moment anume (diferente de opinii, de ex), atunci situatia se schimba. atunci merg mai departe pe principiul meu si las prietenul(a) cu pricina sa-si rumege gandurile pana o sa inteleaga de ce am procedat asa. daca nu o sa inteleaga, atunci îi trist pentru el/ea.
#42898 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pentru TeodoraPA - de Tudor-Cristian la: 11/04/2005 20:01:53
Intamplator... lucrez la politie. Dar promit sa nu spun nimic, da ?

In rest, constat in continuare ca luati subiectul atat de diferit fiecare si, oricum, diferit fata de mine.

daca am inlocui cuvantul principii cu orgolii ?

Nu glumesc cu politia, sa stiti :-D
#42932 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pricipii si orgolii - de giocondel la: 12/04/2005 03:07:02
aspecte atat de diferite, incat trebuie sa o luam cu discutia de la zero.

mie imi place sa las de la mine si mi-am calcat pe orgoliu deseori pentru prietenii mei..nu am murit si nici ego ul nu mi s-a alterat semnificativ si demnitatea mi-am pastrat-o si lectii de viata am dat...si-am luat:):)

"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

#42980 (raspuns la: #42932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tudor-C. - de TeodoraPA la: 12/04/2005 09:11:25
Ce ti-e si cu viata asta! Vezi cum se intampla, domnule de la Politie...

Daca e vorba de orgoliu atunci se schimba discutia. In prietenie nu mai e loc de orgoliu. Dar eu inca nu imi dau seama foarte bine la cine te referi, cu toate ca am si eu ceva experineta de viata si am pierdut prieteni pe parcurs, poate si din vina mea...
Habar n-am.

Take heed when you think you stand, lest you fall.
#42990 (raspuns la: #42932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
"cercul increderii" - de assiral la: 12/04/2005 14:44:32
e un pic ciudata intrebarea.., dar..
spunea stomatologul meu ieri ca a mers la preot si i s-a spus ca singura libertate umana este de a face bine...
prin prisma acestei afirmatii, indraznesc sa spun ca nu stiu ce sa-ti raspund...
totul are o turnura care este personalizata in functie de situatie:
uite...de ex ma regasesc total in ce zice zaraza, si anume ca prefer sa nu intretin un cerc de "prieteni " pe care nu dau 2 bani":..
in acelasi timp fac mari eforturi de a nu mai eticheta si de a nu mai judeca pe nimeni, pentru ca fiecare om are povestea lui , si motivatiile oricarui gest numai el le poate intelege...
una peste alta iti dau cel mai" subtire " raspuns de pana acum:
ma crezi ca habar n-am de ce-as alege?
poate ca ar depinde de gravitatea gestului facut de prieten...
poate ca ar depinde de ce nevoie as simti eu ca trebuie sa mi-o acopar ajutandu-l...
poate tine pur si simplu de soarta...
habar n-am...
si ma gandesc ca totusi nici nu trebuie sa stiu, pentru ca atunci as avea o schema in baza careia functionez, si nu mi-ar placea...nicicum
sa-mi fie iertat daca am suparat pe cineva...nu am intentionat.
va salut pe toti
#43028 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tudor-Cristian - de anisia la: 12/04/2005 19:10:17
si ar trebui sa ne fie frica de tine, pentru ca lucrezi la politie...sau care e mesajul?

e normal ca oamenii sa abordeze subiectul diferit. daca toti am gandii si ne-am comporta la fel...nu-ti dai seama cata plictiseala ar fi pe pamantul asta!!!!!
#43106 (raspuns la: #42932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anisia - de Tudor-Cristian la: 12/04/2005 21:25:19
Draga mea, cu politia i-am raspuns lui TeodoraPA, nimic mai mult.
In rest, sigur ca ai dreptate... Si... nu va fie teama de mine, oameni buni : sunt normal, politia nu m-a schimbat.

Din moment ce sunt pe pagina asta, si mai scriu si poezii..., fara a mai socoti si romanul, insemna ca n-am nici o sansa sa ma schimb, nu ?

Va pup pe toti (in afara de zaraza :) )
#43156 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
adevarul e undeva la mijloc... - de Hades la: 13/04/2005 19:30:47
problema in viata e ca nimic nu e niciodata alb sau negru, intotdeauna este gri; nimic nu este universal - ce a functionat intr-un loc de cele mai multe ori nu functioneaza in altul...
cred ca as sta destul de mult sa ma gandesc ce ar trebui sa fac, daca sa-mi calc principiile sau nu, insa principiile sunt "carari batute"; uneori pentru a ajunge unde trebuie sa ajungi (NU UNDE VREI) e necesar sa mergi pe "carari nebatute".
#43374 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
TC - de Belle la: 13/04/2005 20:01:29
acum de ce esti nashpa.... daca-i pupi pe toti poti s-o pupi si pe zaraza ca nu-i fata rea, doar fiindca nu-i intotdeauna de acord cu ceilalti sa stii ca nu mi se pare chiar total pe dinafara (putinele comentarii care le-am citit)
#43381 (raspuns la: #43156) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
bine, Belle - de Tudor-Cristian la: 14/04/2005 20:06:15
M-ai convins. O pup si pe zaraza, numai ea sa accepte.

zaraza... pe unde mai esti, mai ?
#43617 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
pt. un subiect delicat - de maimuta la: 08/05/2005 10:52:14
Nu pot sa dau exemple la acest subiect. Pot sa spun ca m-am gandit mult si cred ca aleg principiile.De ce? Un prieten mi-a spus candva" sa stii ca nu trebuie sa ai prieteni, nimeni nu e prietenul meu". Acest prieten era sufletul petrecerilor, o persoana extraordinara, un om pe care te poti baza, despre aceasta persoana pot sa vorbesc numai la superlativ. Iata ca el nu ma considera nici pe mine prietena lui desi eu asa o sa-l consider toata viata. Unde vreau sa ajung? Cred ca ma abat de la subiect. A, da vreau sa spun ca asa zisi "prieteni" atunci cand ai o belea dispar, dar daca esti pus in situatia sa-ti calci un principiu pt. ei nu se merita. distanteaza-te incet,incet, cu pasi marunti.
Dupa cativa ani, dintr-un nr. mare de persoane pe care ii consideram cei mai buni amici am ramas cu 6 prieteni buni care stiu cum sunt si nu ar incerca sa ma schimbe, m-au acceptat cu tot cu principii.
#47509 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prieteni sau principii? - de maria de la medgidia la: 14/11/2005 10:45:53
adevaratii prieteni nu m-ar pune in situatii in care sa aleg intre ei si altceva, plus ca prietenii mei impartasesc principii similare...
cred ca exista posibilitatea de compromis atunci cand atat relatia cu prietenul cat si principiul pus in discutie sunt de intensitate si profunzime mare...

dar, daca intr-adevar as avea de ales, as alege principiile mele, pentru ca nu sunt reguli absurde, ci empirice... exista o singura persoana pentru care as face rabat de la principiile mele daca mi-ar cere-o, dar acea persoana nu mi-o cere niciodata...

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.
#87357 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Am dat si eu acuma peste subi - de mya la: 12/09/2006 17:32:45
Am dat si eu acuma peste subiectul asta si am citit si aproape toate raspunsurile cafegiilor. Raspunsul meu coincide suta la suta cu cel al Zarazei asa ca nu ma mai repet.

Pentru mine principiile primeaza si asa o sa fie mereu. Nu pot sa mi le incalc pentru nimeni, nu pot fizic...pur si simplu. Nu as mai putea sa dorm daca as sti ca le-am incalcat.
#144858 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Dar... - de ondine la: 12/09/2006 21:26:36
A-ti respecta prietenii nu e si asta un principiu?

Inclusiv a le respecta dreptul de a fi diferiti de tine. Si dreptul de a gresi, chiar si fata de tine. Sau de a face ceva gresit in ochii tai. Cine esti tu sa-i judeci? Prietenul trebuie sa fie un ajutor, nu o instanta de judecata. Din moment ce a ales sa fie prieten...(nu neaparat si yesman; poti fi critic fara sa ranesti sau sa distrugi).

Nu cred ca poti avea prieteni adevarati daca nu aplici cele de mai sus. Dar eu in continuare nu inteleg dilema, cum vine sa ai de ales intre principii si prieteni. Eu cred ca ceva e gresit aici sau cel putin neclar: ce fel de prieten, ce fel de principiu...?
#144888 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cred ca se refera la niste pr - de mya la: 12/09/2006 21:40:30
Cred ca se refera la niste principii morale, sa stii sa alegi intre bine si rau si asa mai departe, in sensul asta, nu la idei fixe.

Eu am trei prietene bune. Nu sunt de acord suta % cu tot ce fac (si nici ele cu actiunile mele, in totalitate) dar asta nu ma impiedica sa fiu prietena cu ele. Pe de alta parte, nu mi-as incalca principiile morale (sa zicem) ca sa fiu precum o prietena sau alta. Oamenii nu sunt identici, au personalitati diferite, normal. Fiecare face ce-l duce capul, nu judecam pe nimeni aici insa principiile sunt niste chestiuni cu care traiesti zi de zi si fara de care nu poti sa existi ca om normal. Scara de valori difera dar per total e relativ cam aceeasi intre prieteni fiindca aici actioneaza principiul: "Cine se aseamana se aduna".
#144892 (raspuns la: #144888) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
depinde - de DIDINA la: 13/09/2006 08:59:38
Desi nu am un exemplu pot sa-mi imaginez circumstante in care mi-as calca pe principii pentru un om in care cred cu adevarat ca sa-l salvez dintr-o situatie extrema...; dar as sti ca este alegerea mea ca mi-am calcat pe principii pentru o cauza care este conforma principiilor mele de a-mi reevalua mereu principiile si parerile, de a nu avea idei fixe, de a evalua momentul. Pe de alta parte eu cred ca daca poti sa calci orcind pe principii de dragul altora nu esti cu adevarat un om cu principii.
#144954 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cristian - de carapiscum la: 13/09/2006 08:25:50
La capitolul prieteni se include si persoana de langa tine, adica sotia/sotul? Mie imi pare ca nu putem generaliza in nici un fel, cred ca depinde de la caz la caz si de la om la om. Mie mi s-a intamplat de multe ori in viata sa-mi calc peste principii in care credeam cu tarie, dar am facut-o in virtutea unui sentiment de devotiune fata de persoana careia ii era adresata atentia mea. Uneori mi-a parut rau ca m-am dezis de propriile standarde, insa de cele mai multe ori m-am bucurat ca pot citi in ochii celor ce mi-au cerut ajutorul acel "multumesc!" Nu e mult, dar e mai mult decat daca m-as multumi doar pe mine insumi. Mie singur nu-mi pot multumi, niciodata nu voi putea. O vorba buna, o strangere in brate, o mangaiere, un ajutor la nevoie, toate acestea te fac util si te ajuta sa intelegi ca traiesti intre oameni la fel ca tine iar tu nu esti intangibil fiindca mai devreme sau mai tarziu poti ajuge in aceeasi situatie ca ei. Atunci ce vei face, le vei cere sa-si urmeze principiile? Haideti sa nu fim caraghiosi, toti vrem sa ni se satisfaca cererile la nevoie, toti simtim nevoia de atentie din partea celor dragi ai nostri. Intr-un oarecare fel suntem consumatori ai energiei care se rasfrange din piepturile celor apropiati noua, si nu platim pentru asta. Suntem egoisti in multe privinte atunci cand vine vorba de satisfacerea propriilor orgolii si se intampla sa ne dam prietenii la o parte de dragul unor apucaturi de moment. Ii spuneam chiar zilele trecute unei prietene ca "iubitul" ei va trebui sa o accepte cu tot cu prietenii pe care ii are deja (deci nu doar cu principiile si felul ei de-a fi). Altfel ceea ce va face va insemna inchiderea ei intr-o colivie. Da, e adevarat, de multe ori nu cercetam si din punctul lor de vedere ci actionam doar in virtutea impulsului nostru de a ne simti noi bine.

Ce as alege in cazuri extreme? Datoria mea este sa-mi iubesc semenii, indiferent de principiile si sistemul lor de valori. Cum as putea cere sa fiu iubit de altii si respectat daca eu sunt un sloi de gheata? As alege oamenii, fara prea mare parere de rau. Asta pentru ca stiu ca in fiecare este sadita radacina binelui si aparentele sunt inselatoare. Daca as avea un prieten care sa faca lucruri ca cele descrise de antescriitorii mei, as incerca sa-l ajut sa-si gaseasca calea cea buna de urmat, nu l-as indemna sau ajuta la rele, asta e clar. Vrei sa mananci icre de peste azi, atunci te invat sa pescuiesti! Asta ar fi, iata, unul din principii care totusi n-ar trebui incalcat. Si cred ca e de mentionat faptul ca nu poti fi prieten unei astfel de persoane si in acelasi timp sa incalci drepturile si libertatile individuale ale celorlalti indivizi in numele relatiei respective. Cu alte cuvinte totul pana la un punct. Raman totusi la impresia ca fiecare om are dreptul la o sansa in plus, indiferent de cate ori ar cadea. Daca imi va cere mie sa cad impreuna cu el ii voi spune ca nu pot pentru ca trebuie sa raman tare in cazul in care va vrea mai tarziu sa se ridice din nou. Daca il voi vedea ca se afunda in valuri n-am sa-l afund si mai mult si n-am sa-l incurajez sa se innece. Dimpotriva, il voi tine de mana si-l voi scoate la mal. Oare nu de asta m-a pus Dumnezeu pe mine langa el? Ce onoare mai mare decat asta si ce multumire mai cuprinzatoare poate exista pe pamantul asta? Am obligatia morala de a-l ajuta fiindca din fericire sunt mai puternic si am sansa de a demonstra validitatea relatiei dintre noi. "Nobletea obliga", nu-i asa?

Ce am vrut sa scot in evidenta e faptul ca pentru adevar putini isi dau viata pe pamantul asta, dar pentru un prieten cati nu se jerfesc, cati nu-si calca peste principii de dragul acelui suflet care pare pierdut si damnat? Dar sa dau un exemplu care tocmai mi-a venit in minte: ce s-ar intampla daca un prieten de-al tau ar avea o deceptie in viata si-ar decide sa se sinucida? Il vei lasa s-o faca (daca stii gandurile lui), ori il vei tine la pieptul tau pana isi va usca izvorul lacrimilor si al durerii? Poate ca principiile din mintea ta ti-ar dicta sa nu te amesteci, sa-l lasi sa-si hotarasca soarta. Ai alege sa-l vezi pentru ultima data la funeralii, sau ai cauta o modalitate de a-l scoate din negura gandurilor sinucigase cu speranta de-al vedea in viitor din nou un om fericit? La cazuri extreme trebuie uneori sa luam decizii extreme si asta inseamna sa calcam pe propria inima si pe principii si pe tot ce avem mai sfant. Facand asa ceva nu ne dezumanizam, dimpotriva. Calcand pe propriul "EU" aratam/dovedim ca iubim si trecem dincolo de fruntariile mintii noastre marginite. Daca vreti trecem intr-un alt plan existential unde "principiul principal" este daruirea de sine apropiatilor tai. Fara principiul iubirii n-avem nimic, suntem goi pe dinauntru ca si pe dinafara.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#144988 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Unul din principiile mele e c - de zaraza sc la: 13/09/2006 13:23:58
Unul din principiile mele e ca daca ai un prieten, PRIETEN zic, il ajut orice ar fi...

Un prieten trebuie ajutat. Si poate il ajuti daca ii declari faptele la politie!...Se poate intimpla...Principiile de morala de exemplu le respect eu, ceilalti respecta principiile lor, pe care le cunosc in timpul cit devenim prieteni.

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.
#145043 (raspuns la: #144988) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
:- - de Shtefy la: 14/09/2006 00:04:28
Mie mi s-a intamplat o chestie ciudata... am renuntat la toate principiile pentru prieteni, am renuntat la tot ce puteam renunta. Nu credeam ca o sa fac vreodata acest lucru dar uite ca l-am facut. Totul a fost perfect pana la un moment dat cand am inceput sa ma intreb daca au meritat... Mereu am zis ca DA dar undeva in adancul sufletului ma chinuie NU.
#145107 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tudor-Cristian - de INSULA ALTUIA la: 22/06/2008 12:56:50 Modificat la: 22/06/2008 14:54:49
Un prieten adevarat il iei asa cum e cu pricipii sau fara,eu nu am multi dar cei care exista in viata mea ,sunt cei care au sentimente reciproce si ii accept .
Nu exista sa-mi insele increderea sau sa ma tradeze iar principiile noastre sunt cam la fel cu foarte mici diferente.


buburuza
#319578 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...