prietenii...

cum valurile marii se risipesc pe tarm
cum pescarusii zbor in zarea-ndepartata
cum iarna florile adorm
cum lacrimi se pierd pe-o fata curata
asa o prietenie poate zbura
se poate pierde in adancurile marii
si degeaba la pescarusi ne vom uita
daca florile vor fi date uitarii
si totusi lacrima o data
ramane fiindca amintirea
se scrie pe-o inima curata
ca sa nu piarda gandirea
acele valuri inspumate
acei pescarusi voiosi
si-acele flori ca sa nu moara
printre spinii fiorosi...