-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

FILOZOFIA FARA AERE


de Georges Valch la: 30/04/2005 09:25:00
modificat la: 30/04/2005 20:23:51
taguri: Eseuri 
voteaza:
Cred că educaţia este un lucru foarte nefericit: cei şase, şapte sau şaptezeci de ani aşa zişi "de-acasă" nu ar trebui sa fie pentru individ acel tratament insipid care caută să extirpe din el ultima farâma de personalitate, inoculându-i în cap idei care nu aparţin nimănui din cauză că ele aparţin tuturor. Educaţia este dacă vreţi, prima formă prin care Societatea işi face loc în intimitatea individuală. De aceea scara de false valori rămâne neschimbată de secole, iar persoana returnează mereu şi mereu societaţii lucruri deja expirate. E adevărat că rostul Omului este prin excelenţa unul social, oricât de introvertit ar fi acesta. Dar eu cred că această apropiere, ar trebui să se facă în sensul exact opus. Este vorba aici, de un Munte care vine întotdeauna la Mahomed, din care pricină Muntele rămâne aceiaşi stană de piatră care era, iar Mahomed e nevoit să devină tot asta.
Cum ar putea să conteze pentru mine un muritor, istoria grăuntelui de nisip şi cifra care tinde cel mai mult înspre infinit? Lumea mea, e mobilă, e drept, dar este un cerc care oriunde l-ai muta se întinde doar până la câteva lucruri sau persoane împrejurul meu. Iar numere mai mari decât acelea pe care le pot asimila unui ceva concret de lângă mine, nu-mi sunt de nici un folos.
Ţaranul, de-ar fi fost filozof şi-ar fi băgat picioarele-n el de plug. Dar el are nevoie de dogma ortodoxă ca să-l înveţe să preţuiască pâinea cea de toate zilele folosindu-se de un circ pe măsură. Iată că de la latini încoace, nu s-au schimbat foarte multe. Panem Et Circens.
Luaţi din spinarea lui Dumnezeu toţi sfiinţii şi bufoneria pe care dogma creştină i-au atribuit-o. Încetaţi să-l mai împărţiţi în trei dacă vreţi să fie un Dumnezeu puternic. Nu-i mai inventaţi nici mamă, nici fii, fiindcă noi oamenii trebuie să tindem spre Divinitate şi nu invers. Nu mai credeţi că Moise a primit din Cer nişte porunci pe care le poate da cu uşurinţa orice om cu bun simţ de pe Pamant. Nu zic să nu construiţi biserici, dar să încetaţi să credeţi că adevăratul Dumnezeu ar sta ferecat în ele. El este peste tot şi puţin îi pasă de mormăiala preoţilor voştrii. Învăţaţi creştinii să creadă în bunătate şi nu în iertare. Fiindcă credinţa în iertare este cea care a născut şi va mai naşte cei mai mulţi dintre criminali. Fiecare trebuie să fie răsplătit sau să plătească, independent de câte mătănii ar catadicsi să facă. Iar taina spovedaniei... Ei bine, unii preoţi ţin atât de bine secretele noastre, încât ele nu mai ajung nici la Dumnezeu. Şi în sfârşit, chiliile şi mânăstirile: aceasta şcoală păgână unde bărbaţi şi femei învaţă să-i urască pe oameni din dragoste pentru Dumnezeu, şi pe acesta din iubire şi atracţie către oameni.
Câtă vreme ve-ţi propăvădui un Dumnezeu care nu-i cel putin cu două feţe, ci cu trei, născut între dobitoace şi omorât apoi tot de dobitoci, înviat mai apoi ca să dezbine popoarele cu mai mult succes decât Turnul Babel, aşezat pe un tron de nouri, înconjurat de o lume de sfinţi plicticoşi, îngeri efeminaţi şi draci cu faţa umană, doar ca să conducă o lume populată la fel, ei bine da, câtă vreme ve-ţi propăvădui asta, sa nu vă aşteptaţi ca Biserica, oricare ar fi ea, să fie altceva decât o mare şi memorabilă Băşcalie!
Cu ceea ce scriu zi de zi, nu fac decât să mă apropii şi să mă-ndepartez din nou de ceea ce vreau de la scrierile mele. Totul arată ca o sticlă pisată şi multe dintre cioburi sticlesc bine, făcându-mi cu ochiul. Dar cred că va fi o muncă titanică să le adun, să le lipesc şi să fac din toate un geam prin care tu cititorule să arunci o privire spre lumea mea. Mi-ar trebui o fărâmă de geniu ca să pot scrie concis pentru tine ceva, care să-ţi spulbere toată lehamitea adunată cu fiecare roman scris cu talent până acum. Pentru că deşi nu s-a dus cu totul vremea când diletanţii scriau, e apusă de mult aceea când cititorii îi citeau. Musai că trebuie să ai ceva talent pentru ca oamenii sa-şi piardă timpul cu tine. Dar ca să o facă, fară sa fie apoi o pierdere de vreme, atuncea trebuie să ai o sclipire de Geniu. Altfel, lucrarea ta riscă să fie ca şi cea a Creatorului Lumii: o amestecătură de lucruri frumoase şi urâte al căror deznodământ nu-i altul decât o mare neinţelegere, care nici nu ne urcă şi nici nu ne coboară.
Nu cred că voi reuşi vreodată să găsesc ceva incitant în a citi filozofi. Nu pentru că aş alerga după spectacol, care trebuie să
recunoaştem, lor le lipseşte cu totul. Dar fiindcă domniile lor se vede clar că nu au scris nici o litera gândindu-se la mine: Omul De Rând.
Îl iubesc pe Dumnezeu, o da! Dar nu merg asemenea vouă să-l caut între o suta de babe ştirbe înşirate la strană, în vreme ce un popă la fel de curvar ca oricare dintre noi ceilalţi behăie psalmi pe care nici el nu-i inţelege. Căci de ce oare aş crede că lumina chioară a unei lumânări, gustul sălciu al apei sfinţite, mirosul greu de tămâie arsă şi un posmag înmuiat în vin acru şi prost sunt mai aproape de Divin decât Soarele, apa izvorului de la munte şi aerul de pe culmi? Dacă nu mă îndoiesc că Domnul Nostru strâmbă din nas la fiecare ţigară pe care-o aprindem, în schimb nimeni nu mă va face să cred că El se opune setei noastre de a ne bucura de ceea ce natura ne dă mai bun şi mai curat.
Biserica a luat-o de bună cum că pâinea ar fi trupul lui Cristos. Şi conştientă de asta, a facut din religie o cocă pe care încă o mai frământă şi-i dă de la zi la zi o altă formă.
Religia mea e simplă: cred în cineva singur şi infinit superior nouă. Biserica mea, este sufletul meu. Rugăciunea mea este ca eu să fiu fericit şi Dumnezeul meu, un Dumnezeu mulţumit. Cred că oricare om nu se crede deasupra a tot şi găseşte în el îndestul de multă bunătate, este creştin.
Vae victis! Nu ştiu dacă-i o lege universal valabilă în cosmos sau aiurea. Dar aici pe pământ… dacă naşti un copil ai de ales între a-l face om sau a-l calca în picioare. Pentru că a fi mare înseamna implicit, a avea dreptatea de partea ta; fiindcă Dreptatea este curva pe care vremea nu o poate schimba niciodată. Ea este a celui puternic. Iar mai departe, dreptatea nu e decât o nedreptate acceptată.
Evreilor, în ce mă priveşte, nu am să le reproşez decât faptul că singuri au ales să fie poporul ales de Dumnezeu şi au născocit Biblia – un best-seller care valorează 2 lei şi se vinde pe nimic, ca să facă din ea o Constituţie Mondială.
Ar fi o nechibzuinţă să mă avant eu, cu o litră de creieri în hăul pe care mintea unuia ca Einstein l-a intuit numai, fără să îndrăznească să se afunde. Nu-mi rămâne decât să cred. La fel şi domniile voastre; aşa că iată un prim compromis al umanitaţii – din respect pentru noi inşine facem pe naivii decât să dovedim că suntem proşti de-a binelea.
Chimia este o ştiintă care desconsideră natura umană; ea pune un egal mare cât Mendeleev între o fiinţa bipedă şi un găinaţ de bibilică. Între astea două nu-i decât o diferenţă de compoziţie. La polul opus şi la aceiaşi distanţă de realitate, pare să fie o filosofie modernă în care oameni cu lehamite de gândirea obişnuită işi storc creierii să imagineze gânduri pe care teoretic le-ar putea avea găinaţul cu pricina.
În virtutea faptului că gândesc, am datoria să mă îndoiesc. Este firesc să răstălmacesc astăzi vorbe pe care le-am zis de-abia ieri, tot aşa cum e natural şi de la sine înţeles că mâine, am să aleg între astea două sau am să spun ceva cu totul diferit. Atunci când vorbim despre raţiune şi nu despre simple exercitii mentale – pe care le putem numi socoteli – singurul lucru cu adevarat constant este fenomenul analizei, în sine. Tot restul, este o suită de factori relativi. Aici avem de-a face cu primul exemplu în care inconsecvenţa concluziilor noastre probează, paradoxal, consecvenţa cu care medităm. Căci a trage definitiv linie, şi a hotărî că am ajuns la un rezultat final, de necontestat şi exact, după ce ne-am folosit de date în totalitate variabile, contrazice chiar şi o ştiinţă simplă, cum ar fi aritmetica. Este de-a dreptul dubios de pildă, să pui egal între două creaturi umane numai fiindcă au tot atâtea organe. Atunci când vorbim despre oameni, legi simple ale logicii, cum că doi plus doi fac patru, devin discutabile.
Sunt un tip foarte necredincios cu natura lucrurilor; întratâta încât, dacă am dubii legate de ceea ce văd în schimb nu pot crede în ruptul capului realităţi doar teoretic dovedite. Când îmi rod unghiile şi fără să vreau mă scobesc în nas, este pe undeva un gest pornit dintr-o invidie pentru savanţii care cred în atom deşi nu l-au văzut niciodată.
Biblia este o carte care sub pretextul că face lumină asupra ultimilor şapte mii de ani, aruncă în intuneric zeci sau sute de mii de ani care au fost înainte de ea.
Mă îndoiesc că cineva poate fi atâta de rău încât să te-arunce din paradis numai fiindcă ai muşcat dintr-un afurisit de măr şi fiindcă ai renunţat la toată neruşinarea de mai-nainte.
Dacă femeia crede doar într-un Dumnezeu, nu e obligatoriu să fie credincioasă doar unui singur barbat. Selectivitatea e dependenta de mulţimea de opţiuni. Însă dacă noi, am vazut cel puţin una pe care evlavia a oprit-o de la curvit, atunci se cuvine sa le credem de la bun început, pe toate.
Ştim despre om, că funcţional este un butoi umplut pe trei sferturi cu apă încălzită la 3 linii mai puţin de 40 pe răbojul lui Celsius. Mai ştim că el, asemeni oricărui alt mamifer are nevoie să asimileze şi să evacueze. Că există o cale, numită piele, prin care toxinele sunt eliminate în mod simţit, iar asta se numeşte transpiraţie şi este rodul unei acţiuni cu rost care se cheamă lucru mecanic. Că mai există o cale mai puţin simţită, ba chiar nesimţită pentru a scăpa de reziduri şi asta se numeşte foarte popular… cur. Că astea enumerate şi multe altele cum ar fi somnul şi procreerea sunt obligatorii şi reprezintă necesităţi. Şi deşi nu uităm nimic din toate acestea, mai trebuie să aflăm că dincolo de ele, toate aceste lucruri obligatorii, mai există o chestiune, absolutamente umană, utilă şi benevolă… cum ii zicea? Ce naiba, am uitat? Aha… Gândirea!
Lumea pare să fie primul şi ultimul efect mai bătrân decât cauza. Fiindcă deşi nu mai ştiu exact în ce an, dar cu siguranţă că mărul, chiar şi acela pădureţ, a fost inventat pe Pământ.
Nu există cunoaştere a-priori; nu una demnă de a înlocui certitudinea. Există numai o acceptare voită a unor idei în urma fenomenului de judecată, datorată imposibilitaţii de a proba fizic un fapt. Totuşi există opinii evident acceptate şi susţinute independent de o cunoaştere a-posteriori; aceasta se datorează unui efort pe care creierul uman îl face având ca scop iluminarea şi uzând ca mijloace de intelectul conştient asociat cu intuiţia şi o analiză riguroasă dar subconştientă. Astfel de cazuri, pe care nu le putem numi nici fericite, nici nefericite, sunt susţinute adesea de o mare doză de sugestie. Dacă este să credem în toate acestea – şi de ce să nu o facem, câtă vreme logic, ar trebui să admitem că orice lucru posibil este normal să existe şi există cu siguranţă, tot aşa cum lucrurile care nu există sunt prin ele însele o dovadă a imposibilitaţii lor fizice – spuneam deci, că dacă ar fi să credem în raţionamentul de mai devreme, atunci, în măsura în care însuşirea cunoştiintelor nu este posibilă la modul a-posteriori, cea mai bună cunoaştere a-priori pe care o putem avea, este paradoxal tocmai aceea al cărei subiect este cât mai necunoscut cu putiinţă; fiindcă făra să uzez de dialectică în maniera lui Kant – mult prea complicat pentru mine şi omul
de rând – voi apela la o lege a bunului simţ – în care dealtfel, cred chiar mai puţin decât în Kant – şi voi spune ceea ce ştim cu toţii şi anume că aparenţele înşeală. Ori, fie că e vorba de un fenomen, fie că e vorba de un lucru în sine, cu cât este mai îndepărtat şi mai obscur, cu atât ne fereşte mai tare de aparenţe. Firesc ar fi deci, ca o cunoaştere care este cu precădere intuitivă, să fie cu atât mai exactă cu cât este mai ferită de aparent. Pe de altă parte însă, dacă simţurile noastre percep lucrurile, fiinţele şi evenimentele aşa cum apar, asta înseamnă că primul contact pe care-l avem mijlocit de simţuri cu realitatea, este în întregime aparenţă. Ar fi o prejudecată să nesocotim rostul aparenţei din cauza unei zicale – deci spun că simţurile, percepţia, joacă un rol important şi incontestat în drumul către cunoaştere şi înţelegere. Dealtfel o altă zicală, la fel de notorie zice că: “eu cred, ceea ce văd!”. Adevarat, este cel mai demn de crezare lucru acela care îţi pătrunde în conştiinţă intrând prin ochi. Nenorocirea aş zice eu că vine din nesocotiinţa cu care tratăm celelalte simţuri, sprijiniţi pe credinţa că văzul le întrece pe toate. De exemplu, e dovedit faptul că ochii ne înseală cu mult mai rar decât intuiţia; cu toate acestea, există o mulţime de lucruri pe care ochii nu le pot vedea, dar intuiţia o face, onorabil. Putem afirma deci cu certitudine că simţurile sunt complementare, doar în masura în care este nevoie ca unul să-l suplinească pe altul, forţat de conjucturi. Pentru o imagine cât mai clară, este nevoie de uzul maximului număr de simţuri pe care omul le are la indemână. Dacă m-aş oprii aici, discipolii transcedentalului imaginat de acelaşi Kant, poate că m-ar îmbrăţisa văzând dovedite lucruri pe care până acum se simţeau numai obligaţi să le creadă prin natura convingerilor, dar nu erau în stare să abdice cu totul de la îndoială. Ei bine, chiar aici am să mă şi opresc – nu înainte însă să spun că… nu cred o iota atunci când este vorba de un lucru ale cărui coordonate mi le însuşesc numai din teorie.
Un enoriaş, este un om crispat, în vreme ce un liber-credincios este unul care crede cu bucurie. Spun aceasta, pentru că religiile ne încorsetează existenţa între nişte rigori pe care nu Dumnezeu le doreşte, ci cei care se vor slujitorii lui pe Pamant. Aceştia sunt cei care ne îndeamnă la abstinenţe de tot soiul, iar creştinul deşi le respectă, trece prin ele scrâşnind din dinţi, lucru care mă îndoiesc că ar fi pe placul lui Dumnezeu.
Există o realitate percepută pe care o datorăm simţurilor uzuale şi una exactă, a carei imagine completă o avem ca rod al gândirii aprofundate. Dar în lista de simţuri umane recunoscute, ar trebui adăugată şi intuiţia, căreia îi datorăm, după vedere, o parte importantă din percepţie!
Şcenarişti, cu mult mai mediocrii decât actorii-saltimbanci, în ale căror guri se grăbesc să înghesuie vorbe lipsite de orice noimă, spre extazul unui public care a gustat agonia lucrurilor mult prea uşor înţelese, sfârşesc apoi într-un rău menit să le întreacă pe toate celelalte, anume acela de a crede ei inşişi, că au vrut să exprime ceva în dialoguri care defapt nu exprimă nimic, în afară de cuvinte legate unul de altul, doar prin sintaxă.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (7):


reactie... - de lore_lie la: 06/05/2005 23:41:12
eram pe punctul de a renuntza de cateva ori...insa ai reusit sa-mi atragi atentia...cred ca reusesc sa-mi imaginez figura unui om zvelt,inalt care vorbeste repede si rareori gaseste persoane la fel ca el...imi place ideea unui astfel de om,insa nu am pretentia de a ma ridica la un asemenea nivel...mai am de invatzat..tot ce vroiam sa spun e ca...in mare parte ai dreptate!
#47366 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Foarte bun! - de Georges Valch la: 07/05/2005 11:35:26
Comentariu de Georges Valch
Un comentariu foarte bun, frumoasa domnisoara! Pentru ca svelt/inalt, repede-vorbitor si cu un cap deasupra este exact ceea ce ma doresc. Pentru a te ridica pana la mine insa, mi-e teama ca ar trebui sa cobori extrem de mult. Desigur ca de invatat mai avem cu totii, dar deprinderi ca cele pe care Dumnezeu in interviul sau le-a remarcat, nu le vom uita chiar daca nu trebuie sa le invatam niciodata. Si desi nu-mi place, trebuie sa spun ca in mare parte, si tu ai dreptate. Iti multumesc pentru perseverenta de-a ma intelege, fiindca eu insumi o fac cu greutate. Sa auzim de bine!
#47401 (raspuns la: #47366) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cu aere de filozof - de ADAM la: 09/05/2005 02:45:16
Iarta-l Doamne,ca nu stie ce zice si ce face.Cu aere de superioritate judeca lumea de la un capat la altul, si a constatat ca nimic nu e bun din ce-ai facut Tu, iar singurul credincios veritabil e el ,Doamne.
Multi intelepti ai lumii ne indeamna sa vorbim cat mai putin si sa ascultam mai mult, pentru-ca boala intra pe gura,si dezastrul iese pe gura.Sa luam aminte.
#47625 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Ortografia... - de Mi7haela la: 12/05/2005 09:15:56
...ar trebui imbunatatita. Cum se scrie "ve-ti"? etc...
#48228 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sigur ca DA! - de Georges Valch la: 12/05/2005 13:30:16
Comentariu de Georges Valch
Incontestabil. Numai ca lucrurile vreau sa le repar de la prezent inainte. Puteam sa corectez cel putin acum acest text, dar nu-mi sta in caracter. Voi fi mai atent pe viitor. Desi raman un rebel si daca voi avea mai multa grija cu gramatica, voi ramane la fel de trivial si-mi voi tine argoul la mare pret. Nu ma declar un lingvist, tot asa cum nu ma declar un filozof. Cred ca ceea ce scriu, ma reprezinta cu greseli cu tot. Puse in balanta, farama de talent si penibilul exprimarii incorecte se compenseaza. Una peste alta, rasplata pentru mine este interesul vostru, asa ca natura lui nu mai importa. Cum totusi, daca nu as fi fudul, nu as fi destul, trebui sa recunosc ca am cautat un text publicat de tine ca sa-i caut nod in papura. Din pacate nu am gasit... de unde deduc o ordine fireasca a lucrurilor. Suntem unii care scriem si firesc, calcam si stramb, altii care citim si avem grija sa corectam. Te rog sa nu o iei ca o rea-vointa. Bantuind un forum de cosmetica (pentru obrazul meu sifonat de toate astea) am descoperit niste chestii foarte marunte:
"Da[ca cre]mele secrete ale mamei..." [aduce f vag a cacofonie, desi nu este si nu sustin ca ar fi - apoi nu este pedepsita de nici o lege... poate doar a bunului gust]
"si esti prima care r[e]spunde..." [un "e" in loc de "a", numai statistic, pe volumul de cuvinte as spune ca ma depaseste un pic, ca medie]
"[Am un motan, Sam. Ne descreteste si acum, dupa 14 ani fruntile!]..." [in expresie numai se poate crede ca ne adresam unui Sam. Cine ne descreteste? Fireste, fruntile.]
"[Sint ele bune, nu-s bune de nimic?]..." [cine sunt bune? ele! de nimic nu sunt bune. cine?]
Nu trebuie sa ma iei in serios. Sunt niste glume si fara sare pe deasupra. De ce as spune ca am vorbit corect cand nu am facut-o? Uneori gandul imi fuge de la gramatica si nu ma prea corectez. Sunt un scriitor care ma citesc cu greutate. Ma suport indeajuns cand le pun pe hartie. Imi pare bine ca mi-ai scris. La alt mesaj, daca ai fi spus mai mult decat "da" ti-as fi raspuns cu placere. Si asta si fac: DA.
Sa auzim de bine!
#48254 (raspuns la: #48228) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
"...da..." insemna ca mi-a pl - de Mi7haela la: 13/05/2005 13:28:41
"...da..." insemna ca mi-a placut mult ce ai scris acolo. Am crezut ca, scriind atit de putin, se va intui emotia pe care am simtit-o.
Ai dreptate, eu fac parte dintre cei care citesc, nu scriu, ca cei mai multi. Ai dreptate si cind spui ca fac parte dintre cei care corecteaza, obisnuiesc sa corectez adeseori oamenii, desi asta poate fi obositor si iritant. Citeodata imi propun sa ma corectez in privinta asta. Nu prea reusesc. Si acum am aflat ca am calcat si regula site-ului...:(. Regret. Asta n-a fost sincer :).
Iti doresc sa ti se implineasca dorintele in legatura cu scrisul. E posibil sa iasa ceva frumos. Iti doresc sincer asta!
#48504 (raspuns la: #48254) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Mda ... - de nastiric haimi la: 19/05/2005 15:30:03
cand tratezi fara aere probleme importante ale omenirii nu trebuie sa recurgi la "vanturi". religia adevarata nu inseamna neaparat sa te duci la biserica, dar ea reprezinta un mod de a vedea lucrurile lumesti si pe cele sfinte din anumite perspective. si de multe ori nu prea se vede diferenta intre modul de gandire al unui om si al unui gainat, cu toate ca sunt formate din elemente chimice diferite.
#49822 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...