Sunt recunoscătoare...

Soţului care sforăie toată noaptea,
Pentru că doarme acasă cu mine şi nu cu altcineva.

Fiicei mele adolescente care se plânge că trebuie să spele vasele,
Pentru că înseamnă că este acasă şi nu pe străzi.

Impozitelor pe care le plătesc,
Pentru că înseamnă ca sunt angajată.

Murdăriei de curaţat după o petrecere,
Pentru că înseamnă că am fost înconjurat de prieteni.

Hainelor care sunt puţin cam strâmte,
Pentru că înseamnă că am destulă mâncare.

Umbrei mele care mă însoţeşte la muncă,
Pentru că înseamnă că sunt afara în lumina soarelui.

Podelei care trebuie şterse şi ferestrelor care trebuie spălate,
Pentru ca înseamnă că am o locuinţă.

Locului de parcare pe care îl găsesc tocmai la capătul parcării,
Pentru că înseamnă că pot să merg şi că am fost binecuvantata cu un mijloc de transport.

Zgomotului pe care trebuie să-l suport de la vecini,
Pentru că înseamnă că pot auzi.

Grămezii de rufe de spălat şi călcat,
Pentru că înseamnă că am haine de îmbrăcat.

Oboselii şi durerilor musculare la sfârşitul unei zile,
Pentru că înseamnă că am fost capabilă să muncesc din greu.

Soneriei care mă trezeşte în zorii zilei,
Pentru că înseamnă că sunt vie.

(nu eu le-am scris, le-am primit intr-un mail, dar am crezut k sunt haioase si vi le arat si voua! pupici)