-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

our day's story-CONTINUARE


de mikiduta la: 16/06/2005 09:04:00
modificat la: 22/06/2005 15:13:02
taguri: Proza_scurta 
voteaza:
"......-Şi? Cum este?
-O să ai mult de suferit...ca să te ridici la aşteptările lui trebuie să munceşti până nu mai poţi deloc şi nici atunci nu o să te lase în pace.
-Ouch! A1 am uitat.Te-a sunat Mike.
-N-a spus ce vrea?
-Nu.Vezi că am plecat la bunica.
-Acum?!
-Da şi cred că o să dorm la ea.Nu te superi,nu?
-E! O să am şi eu mai mult timp pentru mine...
-Da,da...
Se pare că totul mergea ca pe roate.Deşi îi era greu,voia cu tot dinadinsul să-şi crească copilul astfel încât să nu-i lipsească nimic.Şi asta nu era tocmai uşor.De multe ori îi cerea ajutorul soacrei sale,cea care i-a fost aproape de când Agnes s-a stins.
-Ce s-a întâmplat Mike?
-Un alt mesaj de la Dr. Pain.Asta s-a întâmplat.Ghici cui îi este adresat?
-Ce zice?
-Dacă vrei să-ţi mai vezi fiica, să stai în banca ta şi să renunţi la caz.
-Trebuie să-i întindem o cursă!
-Glumeşti,nu? Hello! A fost alergat de toate serviciile secrete şi nu a fost prins...cum o să reuşeşti tu?
-O să fiu momeală.
-Te-ai lovit la cap sau ce?
-Nu,am ascultat trei ore tâmpeniile noului profesor de dans al lui Jen.
-Asta nu e de glumă!
-E de ajuns că nu are mamă,vrei să rămână şi fără tine?
-Nu ştiu,dar trebuie să închei totul.Şi te asigur că o voi duce la capăt!
-Te rog,du-te şi odihneşte-te! Vorbim mâine la birou,bine?
-Ok.
Monstrul ce i-a distrus copilăria s-a întors acum să-i facă zile amare.Dar de ce nu-l omoară direct? Poate că-i place să ucidă! Sau...vrea să-l facă să se roage precum şi tatăl lui.Omoară până nu mai vrea,până crede că este de ajuns,apoi trece la fiica lui James.Astfel el o să se roage să o lase în pace.Se va simţi oribil dacă nu va putea împiedica moartea copilului său,la fel cum nu a putut opri uciderea celorlalţi.Nu vrea să se răzbune pe Dr. Pain doar pentru că i-a măcelărit familia,ci şi pentru că se simte vinovat.Vinovat că acel monstru rade de pe faţa pământului tot ce găseşte în cale până va ajunge la el.Şi acest “tot” este format doar din copii,ca şi el în acea zi neagră din viaţă.
-Nu trebuie să-l mai las să ucidă.Pe mine mă vrea.Copiii aceia sunt nevinovaţi.
La fel este şi fata lui.
Abia se aşezase în pat şi încerca să se odihnească,să găsească o metodă prin care să-l prindă pe cel care era vânat de cele mai mari organizaţii specilizate pe astfel de cazuri,când aude telefonul.
-Da.
-James!
-Cine este?
-Martha.
-Ce s-a-ntâmplat?
-Jen este acasă?
-E la tine.E plecată de mult.
-Nu e! Nu ştiu de ce am o presimţire urâtă.
-Nu are cum să nu fie la tine!
-Îţi jur că nici nu-mi trece prin cap pe unde ar putea fi...Doamne,dacă i s-a întâmplat ceva?
-Stai liniştită!Plec imediat să o caut.
-Treci şi pe la mine.Merg şi eu cu tine!
-Mai bine stai acasă.Poate apare.
Doamne,este posibil ca nebunul ăla să-i fi făcut ceva fiicei mele?
Nimeni nu-şi poate imagina prin ce momente trecea.Gândul că-şi poate pierde copilul l-a făcut să fie şi mai plin de ură,de răzvrătire împotriva celui pe care-l suspecta de acest fapt.
Fără să mai stea pe gânduri,ia receptorul şi sună la serviciu.
-Mike,ia toate maşinile şi caută tot oraşul.Jen a dispărut.
-Dr. Pain?!
-Sigur el a fost.
-Ţi-....
-Te rog nu-mi aminti de asta acum.Îţi dai seama?sunt pe cale să pierd tot ceea ce am mai scump pe lume.Ascultă la mine că Angus Filtmore nu va mai scăpa de data asta, chiar dacă-mi voi pierde viaţa!
-Angus Filtmore?! De ce nu mi-ai spus pânî acum cum îl cheamă?
-Am uitat.
-Ai uitat?! Îţi dai seama că-l avem la mână? Nimeni nu ştie cum îl cheamă! O să caut pe calculator să văd ce informaţii avem despre el.
-Nu te mai osteni...au fost şterse.
-Fugi de-aici! Cine să facă asta?
-Wilkinson.
-Ah! Cum de nu mi-am dat seama până acum.E mână-n mână cu el!
-Nu.Îl şantajează şi pe el,dar nu mai pot să-ţi spun mai multe acum.Trimi-te maşinile.Trebuie să o găsesc pe Jen orice ar fi.
-Am înţeles.
Să vedem acum Mike de partea cui eşti!
Nici nu apucă să închidă bine telefonul că-l şi aude sunând din nou.
-Alo!
-Salut James! Nu te mai zbate atât să o găseşti pe micuţa Jenny.
-Dacă...
-Ssst...nu i-am făcut nimic.Acum se uită la televizor si nu pare deloc să fie deranjată cu ceva.
-Cum ai indrăznit să faci asta Filtmore?
-Cum ai indrăznit să continui să mă mai cauţi Harrison după ce ţi-am spus să nu faci asta?
-Aşa cum voi îndrăzni şi în continuare!
-Ai uitat nu-i aşa?
-Ce vrei să spui?
-Hai James! Nu-mi spune că ai uitat! Familia ta...îţi aminteşti?
-Eşti un...
-Nenorocit,da,ştiam asta,dar nu prea înţeleg de ce toată lumea mă face.Nu am făcut nimic rău pentru a fi considerat un ne...nici nu pot să pronunţ cuvântul.
-Cum?! După...nu se poate aşa ceva!
-Sunt pentru că am omorât copiii ăia,nu? Hai spune-o!
-Da,de-aia eşti! Nu înţeleg cum ai putut face aşa ceva!
-Nu fi prost domnule Harrison! Ştii foarte bine că nu eu am fost persoana în cauză.
-Dă-o pe fiica mea la telefon!Acum,am spus!
-Nu,nu.Nu cred că meriţi.N-ai fost un băiat ascultător!Fii atent la aşa-zişii prieteni pe care se presupune că-i ai!Ai grijă,mare grijă la Mike.Pare un băiat bun...
-Filtmore!!!
Se pare că îndoiala încolţeşte în sufletul lui.Din ce în ce începe să-l suspecteze pe Mike,prietenul şi colegul lui de o viaţă.Dar când îţi este pusă viaţa copilului tău în pericol,începi să te temi şi de umbra ta.Exact asta se întâmpla şi cu James.Putea foarte bine să se apuce din nou de băut,ca atunci când a aflat că i-a murit soţia,pentru că ştia că un copil nu mai poate scăpa din mâinile psihopatului acela,dar nu a făcut asta.Refuza să se afunde în băutură.Voia să lupte,să moară pentru a-şi găsi copilul.
-Mike! Ai mobilizat toate maşinile?
-Da.Spune-mi doar în ce parte să le trimit.Hei,te simţi bine?
-M-a sunat acum câteva minute.
-Şi?!
-Nu ştiu de unde să încep să caut.Spune-le să înceapă din zona în care locuieşti tu.
-Poftim?!
-Este o zonă mai pustie şi s-ar...
-James ştii foarte bine că nu este atât de tâmpit încât să se ascundă într-o zonă pustie.Acolo ar fi primul loc în care ar fi căutat.
-Fă cum ţi-am spus!
-Ne pierdem vremea degeaba,nu-nţelegi?
Ceea ce nu înţelegea era de fapt că prietenul lui cel mai bun îl găsea suspect de toate crimele comise.Dar de ce? Mike era singurul care l-a ajutat în momentele de criză şi nu ar avea de ce să-l bănuiască de ceva.Dar de fiecare dată când se petrecea ceva „misterios”, el era cel absent... Mereu inoca diferite motive:mama bolnavă,moartea pisicii pe care o avea de mic,căruia se pare că i-a făcut şi slujba de înmormântare şi multe altele.Ai putea spune că este ciudat un astfel de fenomen,însă nimeni nu putea să-i reproşeze ceva...pentru simplul motiv că era unul dintre cei mai buni detectivi dintre puţinii de care dispunea unitatea orăşelului şi nicidată nu a fost sancţionat,niciodată nu avut probleme cu colegii,superiorii...toţi îl respectau şi îl respectă în continuare.De ce să se îndoiască de el tocmai cel mai bun prieten?
Făcând exact aşa cum i s-a cerut, Mike a dus toate echipajele de poliţie în zona în care el locuia.Toţi au căutat peste tot: prin gropile pline de gunoi,casele părăsite,mormintele destupate de profanatori care credeau că acolo puteau găsi comoara vieţii lor,maşinile lăsate în paragină de cei care s-au îmbogăţit peste noapte şi care au considerat că vechiul mijloc de transport era prea vechi şi le putea strica „reputaţia”...
-Ce caută toţi poliţiştii ăştia pe aici,Mike? Ce s-a întâmplat? Iar a lovit psihopatul ăla de Dr. Pain?
-Nu,nu...
-Nu mă minţi,te rog...Sunt prea bătrân ca să mai înghit gogoşile poliţailor care nu vor decât să le spuă oamenilor că totul este sub control ţi că nu au de ce să se teamă.Zi-mi,ce s-a întâmplat?
-Credem că se poate ascunde pe aici,prin zonele mai pustii,ferite de agitaţie...
-I-a răpit fata lui Harrison, nu?
-Ce tot spui?!De unde ştii asta?
-Ai grijă Mike! În condiţiile astea,omul care simte că este în pericol sau cineva din familia lui este, ajunge să-şi învinovăţească până şi umbra de toate nenorocirile de pe pământ!
-Doar nu...
-Nu mă crede scrântit,că nu sunt.Ai mare grijă...Ar fi bine să nu fie ceea ce cred eu...Hai,hai continuaţi...să terminaţi mai repede că tre” să înceapă emisiunea!
-Nu,nu se poate asta!James mi-ar fi spus!la naiba! Este cel mai bun prieten al meu! Cum să mă suspecteze pe mine?
James! Aici nu am găsit nimic.Ţi-am spus că ne pierdem timpul degeaba.De ce Dumnezeu nu mă asculţi niciodată?
-Am crezut că...
-Crezi că eu sunt nebunul care omoară,nu?
-Cine...
-Credeam că-mi eşti prieten! Este clar că m-am înşelat.
-Mike,eu...
-Aşa sunt oamenii,ce să le faci? Dar,cum ai putut măcar...?
Într-adevăr toată lumea învinuieşte pe toată lumea când îi este pusă pielea în joc.Prietenii adevăraţi nu există.Întrebarea este dacă au existat vreodată? Poate, poate nu.Cine ştie...
-Stai acolo Mike! Vin spre voi.
Se pare că James a fost „prins”.Ce mai căuta acolo dacă i s-a spus că nu au găsit nimic? Se pare că îndoiala încă îl măcina.Soţia i-a murit,din cauza medicului de familie,care culmea era unul dintre prietenii de familie;cel care i-a măcelărit pur şi simplu familia a apărut şi i-a răpit fiica,pentru motivul că nu l-a putut vedea mort împreună cu familia lui...Dar James ştia că acesta nu-i va face nimic rău.El era cel pe care îl voia.Ăsta era un semn de alarmă;nimic nu-l va putea opri să ajungă la el şi să termine ce a început cu mulţi ani în urmă.
-James,sincer să fiu,crdeam că-mi eşti prieten,dar se vede că m-am înşelat...nu ştiu cum te-ai putut gândi tocmai la mine.La mine James! Eu care ţi-am fost alături în cele mai grele momente!
-Ţe-aş fi rugat să mă ierţi,dar în momentele astea,iţi mărturisesc că nici în mine nu mai am încredere...aşa că te rog frumos să nu te simţi trădat...
-Poftim?! Să nu mă simt trădat? Scuză-mă! Ar fi trebuit să sar pe aici de fericire că cel mai bun prieten al meu mai are puţin şi mă târăşte prin tribunale pentru că,aşa crede el, eu i-am răpit fiica şi nu ştiu ce i-am mai făcut! Iartă-mă încă o dată,te rog frumos!
-Nu o lua aşa.
-Ştii ce? M-am săturat de toate chestiile astea! În loc să fiu acasă cu soţia şi cu copilul meu care zace de câteva zile,stau ca prostul pe aici şi încerc să-l prind pe cel care ţi-a răpit fata!Mă gândeam de mai mult timp să fac o mişcare şi acum sunt sigur că ...
-Să nu-mi spui că vrei să demisionezi! Asta ar fi prea de tot...
-Nu-i aşa? Eu m-aş încrimina singur! Atunci ai fi sigur că eu sunt nenorocitul ăla care omoară,nu? Nu mă aşteptam la asta de la tine...uite că nu mă gândeam să demisionez.Voiam doar să mă mut la alt detaşament unde este mai linişte şi se căştigă mai bine.Te-am dezamăgit,nu?Asta e!
-Nu...mă gândeam că ai făcut o alegere înţeleaptă...
-Ia te uită! Prietenul cel bun care-şi face griji pentru cei din jurul lui...ce-ai păţit?
-Te rog frumos...
-Eu trebuie să plec acum.Mai ai nevoie de mine sau...
-Nu,poţi să pleci liniştit. Cum am putut să fiu atât de prost încât să-l cred pe Mike capabil de aşa ceva? Dar tot nu mă las până nu o să fiu sigur că nimeni de prin preajma mea nu ar putea să-mi facă rău profitând de faptul că sunt foarte aproape de mine şi că eu s-ar putea să ....
Stând îngândurat pe capota maşinii,care-i era foarte dragă,fiind prima din unitatea unde el şi-a început cariera,nu a mai băgat în seamă vocile şi stigătele din jurul lui.De fapt,nici nu mai distingea vocile.Nu ştia cine vorbeşte,cine ţipă ca un om disperat,era total deconectat de lume.Era doar el şi gândurile lui...
-James!James!
-Ce aţi mai păţit acum? Aţi găsit ceva prin care putem să-l identificăm sau ce?
-Tu nu mai vezi bine omule?
-Ce mai vreţi să mai văd acum? De câteva zile încoace o văd pe Jenny venind spre mine,spunându-mi că este teafără şi că psihopatul ăla nu i-a făcut nimic...Sincer,acum nu mai sunt în stare să văd nimic...
-Chiar nimic?
-Ştii ceva? Poate o să ţi se pară ciudat,poate o să zici că sunt nebun,da” în momentul de faţă o aud pe Jenny...chiar o văd în faţa ochilor!
-Tati dar chiar sunt aici! Nu visezi! Sunt aici şi n-am păţit nimic.Nu mi-a făcut nimic rău,chiar...
-Nu se poate! Chiar eşti tu Jenny? Nu-mi vine să cred! fata mea nu a păţit nimic!e teafără! Jenny...dacă ai ştii prin câte am trecut...sigur nu ai păţit nimic?
-Da! Nu mă vezi?
Cred că nu se poate exprima în cuvinte bucuria unui părinte care-şi revede copilul pe care-l credea în pericol în mâna unui ucigaş căutat de toate serviciile secrete din stat.
-Tati...te rog frumos să mă ierţi...
-Poftim? Cum să te iert? Ce tot spui acolo?nu fata mea,nu tu trebuie să fii iertată,ci ticălosul ăla care a îndrăznit să te răpească! Nu tu!
-Dar nu-nţelegi că...
-Vai de mine! Te rog...lasă-mă să te îmbrăţişez!
-Dar eu...
-Te rog...
Da,nimeni nu era mai fericit în acel moment decât James Harrison.Dar...fericirea nu era deplină.Din ce cauză? Din cauză că s-a îndoit de o persoană care niciodată nu l-a părăsit la greu,care i-a fost alături în cele mai rele...l-a susţinut mereu,asta contează.James ar fi dat totul ca Mike să-i fie alături şi acum când,pentru prima dată după atâţia ani,avea un motiv extraordinar să se bucure...voia să împatră şi cu el acest moment.
-Cred că-i datorez scuze...dacă o să mă ierte vreodată!
-Ce ai spus tati?
-Nimic,nimic...gândeam cu voce tare!
-Tati! Trebuie să-ţi spun că domnul profesor de dans...
-Ce? Ce legătură are profesorul de dans cu asta?
-Păi da’ nu te-a sunat să-ţi spună că totul este în regulă şi că...
-Profesorul de dans...
-Şi că..Mă asculţi,nu? Aşa...chiar eu l-am auzit când te-a sunat şi ţi-a spus că totul este în ordine şi că nu ai de ce să-ţi faci griji!Ce,nu te-a sunat?
-Ba da...
-Să ştii că a fost foarte frumos! Ne-am distrat pe cinste şia zis că s-ar putea ca eu să fiu aleasă ca să particip la concursul ăla mare care se va desfăşura în curând!Îţi dai seama?eu din toată şcoala!
-Nu te duci la nici un concurs,ai înţeles?
-Poftim?!
-Nici un poftim! Am zis că nu şi nu rămâne! Ce nu ai înţeles?
-Dar ai vorbit cu profesorul! Şi după şedinţă nu mi-ai zis nimic,că nu o să mă laşi să mă duc.Zi-mi şi mie motivul,te rog frumos!
-Ai lipsit câteva zile în care eu am fost pur şi simplu exasperat dacă mă înţelegi.Ai plecat fără să-mi spui unde...de fapt ai zis că te duci la bunica ca mai apoi ea să mă sune şi să mă întrebe de ce nu ai ajuns sau ce s-a întâmplat de nu te-ai mai dus la ea!Realizezi ce a fost pe noi?
-Dar...
-Gata! Am hotărât! Nu te duci!
-Dar de ce nu vrei să înţelegi că dacă eu nu mă duc la concurs....
-Ce vei face? Hai spune! Ce mai ai de gând acum?
-Poftim? Dacă vrei îţi reamintesc că nu eu am fost vinovată pentru tot ce s-a întâmplat,ai înţeles sper,nu? Profesorul te-a sunat şi ţi-a spus care este treaba şi acum ce mai vrei? Cât timp o să mai spui că eu sunt vinovată?!
Nici el nu ştia bine ce se întâmplă cu el.Poate că,deoarece şi-a văzut fiica iar aproape,acum face tot posibilul ca să o protezeje şi să o apere de absolut tot ce ar putea să o ia din nou de lângă el.
-Iartă-mă,te rog frumos! Nu ştiu care este problema. Vreau doar să înţelegi că de acum încolo nu te voi mai lăsa singură nicăieri! Înţelegi? Nicăieri!
-Da,dar vreau ca şi tu să...
-Poşi să te duci la concurs.Trebuie să te duci.Dacă asta e ceea ce-ţi place,cine sunt eu să-ţi iterzic asta?
-Mulţumesc mult.Nici nu ştii cât înseamnă asta pentru mine!Mulţumesc!
-Nu ai pentru ce.E de datoria mea...De când a murit mama ta,încerc din răsputeri să fac tot posibilul ca să nu-i simţi lipsa...să nu ţi se întâmple nimic rău...
-Pe mama nu o poate înlocui nimeni.Nici chiar tu... sper să înţelegi...
-Da,bineînţeles că da...Voiam să spun că am încercat şi voi încerca mereu să fiu pentru tine şi mamă şi tată.Asta...
-Scuză-mă,te rog acum,trebuie să mă duc să repet pentru concurs...
În clipa de faţă se simţea ca şi cum fiica lui ar fi fost răpită din nou sau,mai bine zis,ca şi cum cineva i-ar fi spus lui Jenny să nu mai fie cea de dinainte.I se părea că fata lui nu mai este...nu nse mai comportă ca şi până acum...îşi punea neîncetat întrebarea şi încă nu reuşea să găsească nici un răspuns concret.”Dacă i-a făcut ceva şi nu vrea să-mi spună? De ce oare se poartă aşa de distant cu mine? Înainte nu era aşa deloc.Dimpotrivă. ce s-a întâmplat oare cu ea?”
Dacă stai şi te tot întrebi ce s-o fi întâmplat oare cu familia mea,cine ce i-a făcut,nu o să rezolvi nimic...şi acest lucru era ştiut de James,dar parcă nu putea să facă nimic ca să iasă din starea asta de...
-Repede vă rog!a avut loc un accident la zece metri de aici...şi se pare că fostimplicat şi un copil!
-O,nu!nu Jenny...te rog Doamne,să nu fi păţit nimic fata mea!
Încă o lovitură pentru el ar fi fost mortală,chiar că ar fi înnebunit de tot!
A ajuns imediat la faţa locului şi când...ce să vadă?nu-i venea a crede ochilor...Jenny era acolo...în momentul acela a simţit că i se înmoaie picioarele...nu mai putea...dar uitându-se mai bine a văzut că aceasta nu a păţit nimic,nu avea nici măcar o zgârietură,era întreagă.Imediat a fugit la ea să o strângă în braţe,să-i spună cât de mult o iubeşte,dar...atunci a avut un adevărat şoc.
-Pleacă de lângă mine...acum!nu vreau să fii în preajma mea!tu eşti singurul vinovat de tot ceea ce mi se întâmplă...de aceea acum trebuie să suport acum povara asta!nu mai pot!nu mai vreau!vezi ce ai făcut?numai din cauza ta au murit oamenii ăştia...
Era un peisaj de nedrescris...nu ştiu cum aş putea să vi-l descriu...sângele a vreo 15 oameni colora şoseaua încălzită de soarele orbitor ce nici acum,la orele amiezii era ca un bulgăre de foc care scuipa insuportabila căldură asupra oamenilor,pedepsiţi de Dumnezeu parcă pentru toate păcatele lor de până acum.
Resturi umane erau împrăştiate ici-colo,ca nişte bucăţi ale unor păpuşi tocmai dezmembrate de o fetiţă care s-a săturat de ele şi doreşte altele noi.Uitându-te în jur,puteai spune că iadul a pus stăpânire pe tot...Jenny...era atât de schimbată...
-Dar,fata mea,cum poţi spune aşa..."
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...