-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Iarna Primaverii de la Praga


de alterpress la: 21/08/2005 22:12:00
modificat la: 01/09/2005 14:35:54
voteaza:
In urma cu 37 de ani, tancurile sovietice au pus capat “Primaverii de la Praga”

IN DIMINEATA lui 21 august 1968, Europa s-a trezit in stare de soc. Sute de blindate si aproape 300.000 de soldati din tari membre ale Pactului de la Varsovia (foto: lideri militari ai TdV intr-o reuniune) intrasera in timpul noptii in Cehoslovacia, la decizia dictatorului sovietic Leonid Brejnev. Agresorii proveneau din cinci tari: URSS, Polonia, Bulgaria, Germania de Est, Ungaria.

Acestia pretindeau ca au intervenit la cererea comunistilor cehi, pentru a salva socialismul in aceasta tara a Europei centrale, unde regimul impus cu 20 de ani mai devreme de URSS, printr-o lovitura de stat, se clatina. Numirea la 5 ianuarie 1968 a lui Alexander Dubcek (47 ani la acea vreme) in postul de secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac, si alegerea ulterioara a generalului Lutvik Svoboda (73 ani) ca presedinte deschisesera calea unor reforme curajoase.

Numai ca “socialismul cu fata umana” pe care il doreau “rebelii” n-a mai apucat sa existe: interventia Moscovei a insemnat sfarsitul brutal al Primaverii de la Praga. Pe 20 august 1968, o forta constituita din 23 de divizii ale armatei sovietice, sprijinita de o divizie maghiara, doua est-germane, una bulgara si doua poloneze, au intrat in Cehoslovacia. Celelalte doua tari membre ale Pactului de la Varsovia (Romania si Albania) au refuzat sa contribuie cu trupe, Albania luand in urma evenimentelor decizia de a iesi din alianta, ca urmare a diferentelor ideologice si a pozitiei izolationiste adoptate de guvernul lui Enver Hodja.


Fortele sovietice si aliatii lor au explicat invazia cu ajutorul Doctrinei Brejnev care considera ca “atunci când forte care sunt ostile socialismului incearca sa deturneze catre capitalism dezvoltarea unor tari socialiste, acest fapt nu devine numai o problema a tarii in discutie, dar si o problema si o preocupare a tuturor tarilor socialiste.” In mod implicit, Doctrina fondata de seful statului sovietic rezerva chiar conducerii Uniunii Sovietice dreptul de a defini “socialismul” si “capitalismul” in conformitate cu propriile interese.

Interventia sovietica a lasat in urma 72 morti si peste 700 de raniti. Inabusirea procesului democratic in 1968 a provocat, ca si in 1948, un val de emigrari pe care doar inchiderea frontierelor in 1969 a putut-o opri. In timpul asa-numitului “proces de democratizare” ce a urmat interventiei militare, peste 326.000 membri ai PCC, in special intelectuali, au fost exclusi din partid. Peste 300.000 persoane au fost indepartate din viata publica, alte 350.000 fiind retrogradate si supuse unor sanctiuni disciplinare.

Dupa caderea comunismului, au fost inculpate treisprezece persoane dintre conducatorii cehi pro-sovietici aflati la putere in 1968. Doar trei au fost judecate pentru inalta tradare, fara insa a fi condamnate: Milos Jakes si Jozef Lenart, pentru incercarea de legalizare a intrarii armatelor de ocupatie prin crearea unui “guvern de tarani si muncitori”, si Karel Hoffmann, pentru ordinul de oprire a emisiunilor radio-TV in zilele dramatice ale invaziei.

Pozitia Occidentului din acele zile a demonstrat ca vesticii nu erau deloc dispusi sa-si puna pielea in saramura printr-o interventie in favoarea reformatorilor, ba mai mult, intelegerea tacita cu Moscova, privind sferele de influenta era inca “vie” .

De remarcat atitudinea curajoasa fata de evenimente a Romaniei si a conducatorului sau, Nicolae Ceausescu. Romania a refuzat sa trimita la Praga militari, desi facea parte din Tratatul de la Varsovia. Pe 21 august 1968, are loc sedinta comuna a CC al PCR, Consiliului de Stat si Guvernului României, in care sunt adoptate pozitia de condamnare a agresiunii armate împotriva Cehoslovaciei, si masurile de aparare contra unei eventuale interventii armate a URSS si a altor state vecine cu România. In aceeasi zi, la Bucuresti se desfasoară un miting de protest cu larga participare impotriva ocuparii Cehoslovaciei. O zi mai tarziu, Marea Adunare Natională adopta “Declaratia cu privire la principiile de bază ale politicii externe a României”, transmisa apoi parlamentelor si guvernelor din toate tarile lumii si Organizatiei Natiunilor Unite. (Bogdan I. Stanciu)

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...