De ce deranjeaza adevarul?

faptului ca am fost 'creati' in spiritul (termenul mai corect dupa parerea mea pentru 'chipul si asemanarea') lui D-zeu, adica infailibili....
:)))

bloom

Sunt oameni si oameni, unii sunt deschisi la nou, altii sunt fixati in ideeile lor, oamenii sunt rai, dar si buni.
Poate tine un pic si de specificul balcanic, dar peste tot sunt oameni de acest fel.
Sa se tina cont ca si contrariul adevarului este tot atat de adevarat.

Adevarul, gresala, realitatea, sunt termeni relativi. Adevarul cui deranjeaza? Eu iti spun: ai gresit cand i-ai zis lui X ca e prost. Tu te ofensezi si spui ca nu i-ai spus decat adevarul. Unde este paradoxul? Desi avem dreptate amandoi, fiecare se supara pe celalat. Inclusiv cel caruia i s-a spus ca e prost. In care sistem de valori individul este prost? Al meu; in al lui el este destept.

Pierdem totdeauna din vedere sistemele de referintza si sistemul de valori al fiecaruia. Gandim unilateral ca si cum lumea ar incepe si s-ar termina cu noi.
Ce inseamna sa spui adevarul in fatza cuiva? Adevarul cui? Adevarul cum il vad eu, cum il vede cercul meu de cunoscutzi sau cercul lui de cunpscutzi?
Morala este una singura si toate legile morale incep cu "sa nu...".

Daca i-am spus cuiva ce credem despre el "verde-n fatza" asta nu inseamna ca i-am spus adevarul ci doar adevarul nostru. Altzii poate nu au aceeasi parere. Evident prietenii mei ar spune: i-ai zis-o bine. Ai lui ar spune : ce marlan!

De cele mai multe ori zicem lucruri mei grele la suparare in scopul de a rani pe celalalt. Ca sunt adevaruri sau nu, asta stim noi. Sunt numai adevarurile noastre.

Deci, ca o concluzie, daca imi vei spune vreodata : esti fraiera, du-te de te culca! iti sar la gat instantaneu chiar daca, din punctul tau de vedere ai dreptate. Din punctul meu de vedere sunt chiar geniala.

pentru ca e adevarul altora, nu al nostru.Si sintem nu numai infailibili dar si orgoliosi.
Si nu-ti fa griji, e universal valabil.
--------------------------------------------------
If you always do what you've always done
you'll always get what you always got.

Nu cred ca ati inteles exact ce vroiam sa spun: nu ma refer la acea atitudine care poate fi judecata de cineva altcumva; nu ma refer la adevarurile subiective, ci la cele de genul 1+1=2, sau apa este uda, sau anul are patru anotimpuri.
Ma refer la adevarurile incontestabile care dor, nu la cele care, puse in alt sistem de referinta, apar altfel.

Sau, poate ati inteles de la inceput ce intrebam, dar adevarul va doare...
Glumesc.

Dupa parerea mea adevarul nu doare ci prostia deghizata in jignirea provocata de adevar. Oameni cu egoul umflat cu pompa se jignesc usor.
Cui se datoreaza ? Durerea provocata de adevar ? Societatii, bineinteles. Pentru ca si pe ea o doare adevarul. In fund , bineinteles.

Personal, particip la forumuri in care " ranesc " cu adevar. Si las multi indurerati sa dea cu capul in monitor. E doar fun, pentru mine si incet incet toata lumea intelege ca un pic de caterinca e destinata bucuriei nu " ranirii" . Cine se jigneste merge inapoi ca racul :-) , na , ti-am infipt-o si tie :-) joking of course.

pai da un exemplu! Eu nu cunosc adevaruri incontestabile. Anul nu are patru anotimpuri decat in zona temperata...apa are mai multe stari de agregare...iar 1+1+2 nu contesta nimeni dar nici nu doare pe nimeni de chestia asta.
So, revenind la tema, mai ai alte exemple ce ar putea sa "doara"?

nu doare adevarul, doare pozitia de inferioritate in care e pus cineva caruia i se demonstreaza clar ca a gresit. toti vrem sa avem dreptate, si nu ne convine cand ceilalti considera ca gresim.

zaraza

Interventia ta e mai mult decat salutara.

Onorat de vizita, dar sa stii ca eu nu m-am dat cu capul de monitor. Ca era pacat de dragii de 17''...

rac-ule, nu e chiar cum spui tu. a spune cuiva ca a gresit e o arta, o... stiinta (exagerez). depinde si pe ce pozitie te afli. simplul fapt ca spui un anumit "adevar" intr-un anumit moment (nepotrivit) poate reprezenta o gafa. una de proportii, chiar. in acest caz, adevarul, nu ca doare, ca deranjeaza, nu e vorba ca nu stim sa pierdem.
e vorba despre a sti cand si cum sa vorbim.

cateva exemple? iata: spune unei femei ca ti se pare ca s-a cam ingrasat, unui barbat ca nu s-a barbierit. intrerupe profesorul la seminar, in timpul unei demonstratii la o problema de matemetici speciale si spune-i ca a sarit o etapa, spune cuiva in metrou, de-a dreptul, ca miroase a transpiratie, sau intreaba undeva, la o reuniune, senin, catre toti: cine a facut part, ca miroase asa rau...

toate astea arata o nepricepere crasa intr-ale diplomatiei, o demonstratie a ceea ce inseamna sa fii maestru in gafe, nicidecum de adevar care doare..., sau care miroase!

pe curand.

"Nu exista pranz gratis" (Murphy)

poate de multe ori doare adevarul. dar de multe ori nici nu este spus. e mai greu sa-l spui uneori decat sa-l auzi.

nu doare adevarul, doare pozitia de inferioritate in care e pus cineva caruia i se demonstreaza clar ca a gresit.

subscriu

-----------------------------------
"Stiinta evolueaza logaritmic"
(un uom)

Daca adevarul este incontestabil si evident pentru toata lumea asa cum spune rac, atunci ce sens mai are sa fie zis?
Probabil de multe ori tocmai asta jigneste...O reactie gen "da, stiu si eu si el stie ca stiu, ce nevoie mai are s-o spuna?"
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.

n-am prea vazut c-a scris asta. Oricum, eu ma gindesc la situatiile in care unul corecteaza cu temei pe altul. Iata, cum ai facut tu cu mine la Platon si Aristotel, iar eu apreciez :) La altii e problema stupida de orgoliu, vanitate sau chiar ...prostie (chestia cu fuduleala).

ps De ce crezi ca mi-am tras asa semnatura strasnica? :))) Ca am aflat lucruri noi! Tot caut sa vad daca mai sesizeaza si altii si sa "ma" corecteze, dar pina acum f putini s-au dovedit buni la matematica :(
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

lory
Rac, adevarul, vorba cuiva doare atunci cand, scos la iveala, provoaca prejudicii, ca in exemplul in care ziceai de unul care triseaza, normal ca-l doare cand este prins, pentru ca se dovedeste prin asta ca n-a fost indeajuns de destept sa pacaleasca, un alt exemplu ar fi, daca tu esti destept, ai hainele un pic mai curate ca ale mele, dar nu esti foarte ,,sexi`` cum se spune, am sa ma gandesc sa-ti spun ca esti urat... in acest caz adevarul doare?... ei bine eu am sa-ti spun ca adevarul nu exista in totalitate, nicaieri, vorba cuiva mai sus, avem fiecare adevarul nostru... important este cand si cum ne folosim de el.

Dar cui ii pasa? Tu esti dastept! Shi? O sa intri in analele istoriei!!! (sau era sexul anal???!!! Whatever!)

gigi !!!! citezi "marii clasici" ? ;))
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

...numai pe cei in viatza!

scuze gazdei!

gigi, de ce ceri scuze gazdei ? Asta era un exemplu de adevar care nu m-a suparat ! ;P

=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

nu era tocmai la subiect! Dar daca il fortzam...

Dar cui ii pasa? Tu esti dastept! Shi? O sa intri in analele istoriei!!! (sau era sexul anal???!!! Whatever!)

iar ma cauti asa de-odata, bre? te-a piscat vreo albina? sau e naravul, bata-l vina? :)))

Oi fi destept? daca zici tu :))) Eu am asa o retinere sa afirm acelasi lucru despre tine... Mai astept.
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

cum tu defilezi pe toate subiectele ca ai treaba pe acolo sau ca n-ai, e greu sa nu dea omul de tine ca si kk in drum!
Asa ca fiind mare si cu motz e greu sa fi ocolit!

Ti-am mai spus, nu te flata singur (poate doar te flatulezi, nu stiu inca). Aprecierile tele, ca sunt pozitive sau negative, ma lasa perfect perpendiculara pe ar'metica aia a ta.

Eu sunt mai de la coada toporului si, fiind pe sujetul cu adevarul, iata-l pe cel privit de ochii mei. Poate fac sa te inhibe numele meu ca oricum nu ma poti inghitzi! he, he, he!

Si ca sa fie clar, functia logaritmica este crescatoare (in baza supraunitara). Ce mare aberatzie a spus "om-ul" de ti se pare atat de amuzanta?

am vazut ca esti "mai de la coada toporului". Iar la matematica e clar ca nu le ai. Multe functii arata curbe crescatoare, dar nu le poti aplica oricum, la orice.

ps Si eu dau de tine tam-nesam ca de kk in drum :))) Ai putea sa-ti vezi de-ale tale, din bun simt (daca-l ai)? ca nu tin minte sa te fi bagat in seama cu ceva :(
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

cico, nu este prima oara cand te iei de alti utilizatori netam-nesam. Nu toata lumea te "cauta" si nu toti trebuie sa fie de acord cu ce scrii tu. Cu mine nu stiu sa fi avut un conflict de aceea te rog sa iei ce spun ca un sfat prietenesc si nu ca un atac. Stilul asta dur si chiar suburban de a replica - vezi dialogul cu gigi- nu-ti face nici cinste si nu-ti aduce simpatie sau prieteni. Ai obiceiul sa intri in toate subiectele-recunoaste ! Nu-i un pacat dar atunci ai toate sansele sa te intalnesti cu "ceilalti". Iar scuza-ma, la matematica si gigi si om au dreptate, in sensul ca om a vrut sa spuna ca dezvoltarea stiintei este decelerata in timp:
acceleratia curbei y=log(t) este d(y)/dt=1/t. Matematic corect si arata ca acceleratia este descrescatoare in timp. Nu ca sunt de acord cu teoria asta. Insa sa-ti iei chestia asta ca semnatura poate fi interpretata ca o dovada de caracter veninos si razbunator. Scuza-ma daca am fost foarte dur in exprimare, zau ca nu vreau sa te atac dar de la un prieten ia un sfat prietenesc!
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

Tot caut sa vad daca mai sesizeaza si altii si sa "ma" corecteze, dar pina acum f putini s-au dovedit buni la matematica :(

Pai dupa asemenea afirmatii beeei, buricul planetelor, cum pushtile lui Hector sa stai in banca?
Tocmai tu vorbesti de bun simtz? Uita-te in oglinda "telectualul pamantului"! Dai buzna, te bagi, te simtzi dator sa raspunzi tu in lipsa autorilor... esti ca o raie! Nimeni nu mai are loc de tine! Nu te pot ignora ca ramane subiectul gol: tu vorbesti, tu raspunzi! Cu remarcile tale ai stricat subiecte bune si le-ai transformat in kko.

Si eu dau de tine tam-nesam ca de kk in drum - auzi savantule, cauta tu vreun subiect unde m-am intersectat cu tine! (in afara de asta, evident)

...care e problema??? Am citit adesea si pe trancaneala, sau chiar si-aici, "subtilitati" la adresa mea pe care mi-e greu sa le-ncardez altfel decit ca ...faci parte dintr-o anume gashca. Cum spui, nu tin minte sa fi avut vreun diferend, ba chiar dialogul cu tine mi-a parut mereu interesant (si din reactiile tale imi parea reciproca valabila).

nu este prima oara cand te iei de alti utilizatori netam-nesam

Aici o sa-ti spun limpede ca dai dovada de perfidie! Arata clar, pina la mesajul #69466, cine "s-a luat de alti utilizatori"?

Ce va deranjeaza pe citiva de-aici e (cum scria si rac) problema de orgoliu si vanitate. Cum poti sustine ca te deranjeaza prezenta unui pe un sit prin faptul ca isi spune parerile? Mult, putin, cita vreme nu exista reguli cantitative sau referitoare la ce subiecte ai avea sau nu dreptul sa comentezi, e pura magarie sa se tot vina cu asemenea remarci! Cit despre altii care privim strimb pe margine si-avem totusi bunul simt sa comentam reactiile pline de mitocanie pe privat, sintem destui.

La "matematica" ta nu-ti mai raspund, ca ma simt deja scirbit de-un asemenea "antet" moralist de prost gust. Daca doreai intr-adevar un "sfat prietenesc", n-o faceai aici, acum si in acest fel.

ps La mesajul infect al celeilalte n-o sa mai raspund. Ii recomand simplu o vizita prin Felentari, daca are chef sa se racoreasca in acel mod. Si daca alt limbaj nu cunoaste :(
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

cico baiete, eu nu am nici o problema. Pe trancaneala nu tin minte sa fi vorbit despre tine nici direct si nici "subtil". Personal mi-a parut rau de toata cearta aceea. :"matematica" nu-i a mea, e f.corecta.
Ai dreptul sa crezi ce vrei, dar cand ai impresia ca o multime de oameni te urmaresc, se iau de viata ta etc. cred ca este cazul sa ceri ajutor profesional. Vad ca nu ne putem intelege asa ca de acum incolo o sa caut sa te ignor.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

puteai s-o faci demult ("sa ma ignori"). Nu-mi place sa vorbesc decit la concret si nu mi-ai raspuns la intrebare: cine s-a luat de cine mai jos?

De la primul mesaj de atac la persoana, la adresa mea direct (mesajul e legat de al meu, mi se adreseaza la pers II-a singular, in caz ca ai orbul gainilor!):

---------------------------------
ba suntem buni!
#69466, de gigi2005 la Sat, 03/09/2005 - 13:39
Dar cui ii pasa? Tu esti dastept! Shi? O sa intri in analele istoriei!!! (sau era sexul anal???!!! Whatever!)
--------------------------------
gigi !!!! citezi "marii clasi
#69473, de RSI la Sat, 03/09/2005 - 14:41
gigi !!!! citezi "marii clasici" ? ;))
--------------------------------
rsi
#69496, de gigi2005 la Sat, 03/09/2005 - 19:40
...numai pe cei in viatza!
scuze gazdei!
--------------------------------
gigi, de ce ceri scuze gazdei
#69497, de RSI la Sat, 03/09/2005 - 19:49
gigi, de ce ceri scuze gazdei ? Asta era un exemplu de adevar care nu m-a suparat ! ;P
--------------------------------

Ca sintem la "De ce deranjeaza adevarul?", cine maninca rahat aici? Ascult?

ps Apropo de "ajutorul profesional", nu era nevoie sa-ti arati asa direct mojicia :(
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

ma perfectionez si ma adaptez situatziei. Tu nu meritzi alt limbaj! Si, by the way, Ferentariul a mai evoluat si nu te-ar accepta ca vecin. Ti-am vorbit mult prea frumos pentru calitatea ce se afla sub pielea ta groasa!

aici e o neintelegere ! gigi a scris:
"O sa intri in analele istoriei!!! (sau era sexul anal???!!! "
si am crezut ca ma parafrazeaza pe mine. Eu eram "marele clasic". Daca te uiti la conf. cu sexul anal gasesti:

"
Un raspuns cinstit la sobectu
#69215, de RSI la Fri, 02/09/2005 - 22:51



Un raspuns cinstit la sobectu' conferintei:

nu am intrat in sex anal dar am intrat in analele sexului !"

Asa ca vezi ca tot dialogul cu gigi se referea la mine si la citatul cu analele sexului si nu avea nci o legatura cu tine. Si cu asta am incheiat orice discutie pe subiect.


=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

- cineva, intr-o discutie, sustine frenetic un punct de vedere, iar cand vii cu argumentul demonstrat ca se inseala, se supara, nu accepta, schimba subiectul, pleaca;

E bine ca pe conferinta ta s-a creat deja aceasta situatie :) Nu-i prima data ca se intimpla (mai vezi pe cea cu Penibilul, cu Comentariile rautacioase s.a.).

E bine ca s-au ilustrat si doua puncte de vedere total diferite la subiect:

(1) Cei care considera ca orice adevar e relativ prin natura lui. Deci adevarul fiecaruia ar fi valabil (chiar daca e bazat pe IMPRESII) si il poate arunca in fata celuilalt (cel mai adesea prin mitocanii). De-aceea degenerarea in certurile balcanice, la romani.

(2) Cei care vad si adevarul creat pe baza unor repere. De exemplu, 1+1=2 foloseste reperul matematic. Pe-un astfel de forum exista si reperul atacului direct la persoana. E atunci cind insulti direct pe celalalt, fara nici o legatura cu subiectul (sau folosind ceva continut anexa doar ca pretext pt etalarea mitocaniilor).

Mai jos exista un asemenea caz. Pina la sirul de mesaje puse anterior, oricine vede ca nu a existat un astfel de atac la persoana. Adeptii adevarului relativ au considerat insa just sa ignore regula "atacului la persoana" si sa-si mascheze insultele directe sub pretextul adevarului relativ (al impresiilor lor personale) pe care l-ar detine.

N-o sa se raspunda la intrebarea pusa de mine (cine a atacat pe celalalt?) decit eventual prin escaladarea insultelor sau ranchiuna ce se va manifesta sigur cu alta ocazie.

Dupa mine, manifestarile de mai jos au adus si un raspuns la intrebarile tale. QED

ps Consider ca mitocania si limbajul de traista il injoseste direct pe cel care il practica, de-aceea n-o sa continui "discutia" aceasta. Si-aici exista insa doua feluri de oameni: cei care, prin mitocanie, au impresia ca si-au impus punctele de vedere, ordinea si disciplina (cu ghioaga, daca se poate, in amintirea mineriadelor), si cei care, prin retragere, spera ca mai exista si destui cu rationament limpede, care vad exact ce se petrece.
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

Asa ca vezi ca tot dialogul cu gigi se referea la mine si la citatul cu analele sexului si nu avea nci o legatura cu tine

trece lista comentariilor in mod "Fire de discutii - doar titlurile" si vei observa ca cel facut "dashtept", care o sa intre in ...analele sexului anal, eram eu (nicidecum ...tu! :))). Deci, daca vezi acum ca NU mi s-a nazarit din senin ca s-ar fi luat cineva de mine, poate-ti ceri si ceva scuze (eu asa as fi facut) ca m-ai trimis la doctor, ca mi s-ar fi nazarit. Esti domn? Dovedeste-o ...baiete ;)

ps Si mie-mi place, bre, ironia, dar leag-o naibii de ceva, nu baga doar limbaj de traista, ca de-altceva nu-i balcanicul capabil :(((
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

cico, asa cum am spus in mesajul anterior, este o neintelegere la mijloc, eu imi cer inca o data scuze daca ceea ce am scris a putut din greseala sau neatentie sa te ofenseze. Pentru ce scriu eu sunt singur raspunzator. Cred ca m-am explicat si sper ca scuzele sa fie acceptate, si o data cu ele si sfaturile cu adevarat amicale.
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"
Descartes

Sfaturile tale "amicale" insa, imi pare rau, dar n-o sa le pot considera ca atare. Poate vom DISCUTA cu alta ocazie si-n alt fel despre acestea, in alt context si cu abordare RESPECTUOASA a celuilalt in primul rind (chiar daca ai considera ca greseste).

duminica placuta in continuare
___________________________________
"Stiinta evolueaza logaritmic" ;)))
(un uom)

Fiecare dintre noi are o .... parere de rau atunci cand ni se pune ca am gresit - e vorba de acele repere certe : Platon nu Aristotel. Cu cat parerea de rau a mai mare cu atat reactiile din partea celor ce au gresit sunt mai radicale, mai 'violente'. De cele mai multe ori, negarea e una din formele la indemana, alte ori supararea sau limbajul dur... Acceptarea nu e pusa sub semnul intrebarii atata timp cat e o evidenta, oamenii accepta ca au gresit, numai ca unii o pastreaza doar in sinea lor, si la o adica de ce am avea nevoie sa o si auzim??? Sunt reactii firesti chiar daca unele nu se inscriu in reperele noastre.
De remarcat e insa altceva cred eu. De foarte putine ori se intampla ca reactia celui ce a gresit sa fie una de 'multumire' sincera, de cele mai multe e ipocrizie, nu-ti intoarce spatele, nu-ti vorbeste urat, ba chiar iti multumeste si-ti strange mana, ceea ce simte in acel moment pentru tine e altceva...
Personal, cand e vorba de adevaruri evidente nu ma afecteaza reactia celui cauria i-am comunicat ca a gresit, iar pentru restul incep de fiecare data cu 'eu cred ca...', nu-mi permit fata de mine insami mai mult

si mi-am facut si 'botezul' cu ocazia asta....

Nu cred ca adevarul ar trebui sa deranjeze-depinde foarte mult cum il spui,cui il spui,cand il spui.Cu putina diplomatie cred ca se rezolva toate...

Ar fi frumos sa existe adevar absolut. Poate exista, dar nimeni nu-l recunoaste ca atare...
Este incontestabil ca adevarul doare, dar posibil sa existe oameni pe care adevarul nu-i inchide in celula propriilor (pre)judecati. Probabil ca unii pot intelege critica si se pot folosi de ea pentru a deveni mai buni.

Rac ne intreba daca asta e specific balcanic, latin sau romanesc. Nu are cum! :))Cred ca-i specific uman (hai sa nu ne facem iluzii ca romanii sunt mai speciali in vreun fel) Sunt de acord cu donq: "am fost 'creati' in spiritul lui D-zeu, adica infailibili....".

Exemple de adevaruri care dor? Va dau si eu un exemplu, sper sa nu doara pe cineva...
Subiectul acestei conferinte mi s-a parut interesant de la inceput. Dar am ezitat sa scriu aici pentru ca s-a transformat intr-un dialog plin de tot felul de explicatii, care nu-si aveau locul aici. Toate "lamuririle" astea se puteau comunica prin mp. Ce am scris mai sus sunt lucruri adevarate pentru mine. Daca ar fi fost la fel de evidente si pentru altii, n-as fi avut "material" pentru exemplul meu :)

In unele situati adevarul poate fi aceeptat,chiar daca persoanei respective ii zici adevarul ea/el daca sunt destul de"inteligent/a nu se va supara,isi va da seama ca a facut-o spre binele ei/lui.

adevarata diplomatie este arta de a spune adevarul fara a supara pe nimeni... dar ca orice arta adevarata trebuie sa fi nascut spre a o face asa cum trebuie ...

--------------------
Horia Grancea
hgrancea@yahoo.com

Observ ca ai tendinta sa contrazici. De fapt, tu spui despre altceva, despre arta de a vorbi, despre diplomatie..., dar astea vin tot din faptul ca adevarul ar putea sa doara. Adica ce scriu si eu.

Mai departe, exemplele date de tine se indeparteaza de subiect, plus ca sunt putin brutale si, oricum, conjucturale. As vrea sa-ti nuantezi parerea, sa renunti la tendinta de a face speculatii.

Pe tine ce adevar te doare?

Ca sa fiu sincer, personal cred ca in conferinta pusa de mine nu avea ce cauta consideratia ca avem fiecare adevarul nostru... Pe mine ma interesa de ce adevarul gol si curat (nu acela relativ) nu este inghitit uneori. Dar... chiar tu ai scris: pentru ca provoaca prejudicii.
E si asta un raspuns care naste intrebarea: de ce nu stiu sa pierdem?

Ce pot sa spun la framantarile tale?

Decat ca... Stiinta evolueaza logaritmic.
;)

Welcome printre noi!

In rest... de acord cu tine cand spui "Personal, cand e vorba de adevaruri evidente nu ma afecteaza reactia celui cauria i-am comunicat ca a gresit".
Ce te faci insa daca iti sare in cap?

cel care critica sau cel criticat...

ar trebui sa fii atent pe cine critici si mai ales de ce.
sunt oameni care critica doar pentru satisfactia personala.
bon, si daca am gresit si demonstrez prin fapte ca imi rau si ca vreau sa repar de ce tii mortis s-o recunosc in fiecare zi, in fata lumii???

De acord cu tine. Dar nu ma refeream la oamenii care critica doar pentru satisfactia personala... Astia sunt de acuzat, I think...

But, my dear, daca vrei sa repari, cum zici, asta inseamna ca ti-ai asumat greseala, iar asta te deosebeste clar de cei de care intreb eu in conferinta (care se simt deranjati de adevar, care nu recunosc greseala). Ceea ce nu-ti face decat cinste, cel putin din punctul meu de vedere. Iar de aici pana la refacerea imaginii si recapatarea increderii nu mai e decat un pas.

In schimb, nu am inteles: cine a spus, Doamne ca trebuie sa o recunosti in fiecare zi?
Relax...

observatia ta ca am tendinta sa contrazic nu corespunde realitatii. exemplele date de mine sunt chiar la subiect; nu inteleg de ce imi percepi atitudinea ca ostila. nu am cum sa-mi nuantez atitudinea mai mult decat am facut-o... joci vreun joc cu mine?

ce adevar ma doare, ma intrebi. ok, iti spun, dar nu acum.

mai demult am avut o conferintza care s-a numit "100 de fetze ale adevarului si minciunii". Nu a avut prea mult succes nu pentru ca tema nu ar fi fost vasta ci tocmai pentru ca adevarul "verde-n fatza" nu este agreat.
De fapt conferintza ta este despre minciuna dovedita sau despre mincinosul prins cu "matza-n sac".
Si nimanui nu-i place sa fie prins. Maestrii minciunei de zi cu zi, incepand cu nevinovele minciuni din dragoste, se antreneaza de ani buni sa nu fie prinsi. Iar tu, un nimeni, indraznesti sa darami un eshafodaj pe care el l-a cladit caramida cu caramida ani de zile... Pai cum sa nu fie ofuscat...

Sincer, nu stiu despre conferinta la care faci referire.

In schimb, prezenta ta contine acum o anumita schimbare de atitudine fata de ultima interventie...

Ma bucura indulcirea tonului. Te mai astept, gigi, draga. Pari sa spui un mare adevar...

si-au construit un turn, chiar daca nu-i in fildes, accepta greu sa coboare din el,
daca vrei sa le spui adevarul, il accepta greu sau de loc.

Acceptarea presupune sa coboare din turnul pe care si l-au construit si unde s-au cocotat si sa se uite cate o data in oglinda, sa judece objectiv ce vad;
greu pentru unii, tare greu.

daca vrei sa le spui adevarul

"adevarul" acesta e-o notiune ce se sprijina (sau AR TREBUI sa se sprijine) pe deductii logice corecte (nu ...sofisme!) si fapte concrete. Se tot vintura oricum si oriunde chestia asta cu "hai sa-ti spun eu adevarul in fata", dupa cum vrea oricine sa interpreteze si fara sa se tina seama prea mult de cum a fost "croit". La fel ca cealalata, cu "uitatul in oglinda" :((

"Apeluri" de-acestea tin mai mult de descarcari nervoase si falsa morala.

ps Comentariul e general, nu un raspuns cuiva anume.
_________________________
"Adevarul se da in tacere, doar minciuna se da strigind"

Total de acord.

Doare cind ni se spune adevarul pentru ca stim ca ceea ce ni s-a spus este adevarat. De fapt doare pierderea iluziilor pe care ni le vedem brusc spulberate. Apoi durerea trece si simtim o usurare...asa ca in final adevarul ne elibereaza.

"asa ca in final adevarul ne elibereaza."

din pacate, uneori ne "elibereaza" chiar de prietenie...spun asta din proprie experienta (am impartasit ceea ce credeam eu ca sunt adevaruri unor prieteni, care mai apoi au devenit straini)

Conteaza foarte tare cum il spui...
Citind textul conferintei m-am gandit la mine. Si pe mine ma deranjeaza de multe ori sa mi se spuna. Stii de ce? Pentru ca sunt oameni care parca stau cu ochii pe tine sa vada daca gresesti sa te corecteze, sau care au sfaturi chiar si atunci cand nu le ceri, care stiu totul mai bine. Sunt persoane mai in varsta care traiesc cu impresia ca tinerii sunt prost educati si nestiutori (am intalnit la locul de munca) care tin sa iti explice si cele mai banale si evidente lucruri ca vezi Doamne, tu n-ai de unde sa stii...
Atitudinea ma deranjeaza.

""Apeluri" de-acestea tin mai mult de descarcari nervoase si falsa morala."

ai dreptate :(
Falsa morala...uneori e mai usor sa recunoastem greselile facute de altii. Daca facem si noi aceleasi greseli e posibil sa ne gasim justificari. Recunosc, si eu cad in capcana asta mai des decat mi-as dori.

Aveti drepatate, s-a vorbit prea mult despre cei ce e supara atunci cand sunt corectati si despre reactia lor. Din pacate se poate face o conferinta si despre motivatia celor care corecteaza.

Ai spus ca citind textul conferintei, te-ai gandit la tine... Ai trait asemenea momente? Poti sa si povestesti, daca vrei.

"Atitudinea ma deranjeaza", zici tu. Asa e. Chiar si un lucru bun poate fi spus cu rautate...
Sunt unii oameni care dispun de multa disponibilitate in sensul asta.
Din pacate.

Si eu m-am gindit la mine parcurgind conferinta( desi s-a mai discutat pe
aceasta tema si ne cam cunoastem parerile).
Eu prefer sa cred ca adevarul nu trebuie sa doara, prefer sa aud orice fel de adevar si daca este bine argumentat inseamna ca este pe undeva si adevarul meu.Nu voi sustine niciodata ceva fara sa stiu sa explic de ce o fac.
Dar sint si situatii mai delicate cind un om poate fi bolnav si ce facem?
Eu as prefera sa mi-i se spuna ( cei din jurul meu o stiu) as accepta mai usor o lupta cu boala decit o speranta desarta.
In situatia unui cuplu care nu mai functioneaza normal( din cauza unui partener infidel )nu m-as baga caci as considera ca fiecare trebuie sa aiba simturile in alerta ochii si urechile la el si daca-si cunoaste partenerul isi da singur seama.
Cu cei care sint mai in virsta si cauta sa impuna "adevarurile lor"este ceva mai delicat.Acesti soi de oameni nu-si dau seama ce pierd sint greu de lamurit prin educatia lor. Este pentru mine o mare onoare ca tinerii din grupul copiilor mei sint dezinvolti in prezenta mea si nu odata sintem impreuna in iesirile lor sau la petrecerile lor.Nu incerc sa le dau sfaturi
necerute si ne simtim in largul nostru.

exista oameni care nu stiu sa ierte, desi pretind contrariul.
mi s-a intamplat sa mi se spuna "te-am iertat, i-ok", dar sa mi se reaminteasca public de gafa, desi, din punctul meu de vedere m-am supra-revansat si nici n-am recidivat.

de ce ma sfatuiai sa ma ...relaxez?