Din Evenimentul Zilei:
In multe filme de actiune, ce-i drept majoritatea de categorie B, regizorii scapa de un personaj harazindu-i o moarte lenta si chinuitoare, inghitit de nisipuri miscatoare. In unele cazuri, eroul este salvat in ultima clipa, tras la suprafata de prieteni aparuti la momentul oportun. Ambele tipuri de secvente sunt cat se poate de false, afirma cercetatorii, care au constatat ca este aproape imposibil ca un om sa fie inghitit complet de nisip. Din nefericire, si salvarea unui om prins pe jumatate in nisip este extrem de dificila, daca nu chiar imposibila. Corpul uman nu are pur si simplu densitatea suficient de mare pentru a disparea complet intr-o masa de nisip miscator, indica studiile de laborator prezentate de revista „Nature”, citata de Rompres. Asa-numitul nisip miscator este de fapt nisip obisnuit suprasaturat cu apa, caz in care frecarea dintre particulele de nisip devine atat de mica incat, practic, nu mai poate sustine la suprafata sa niciun fel de greutate.
Acest amestec de apa si nisip apare de obicei in apropierea deltelor si in zonele inundabile de langa albiile raurilor. De asemenea, nisipurile miscatoare se pot forma dupa ce, in urma unui seism, apa din subteran este impinsa spre suprafata.
Nisipurile miscatoare sunt cu adevarat periculoase atunci cand provoaca prabusirea unor poduri sau cladiri, sustin expertii. De cealalta parte, probabilitatea ca un om sa dispara complet intr-o masa de nisipuri miscatoare este nula.

Obsesie hollywoodiana

Scena mortii lente a celui inghitit de nisipuri apare in numeroase pelicule, cea mai celebra fiind „Cainele din Baskerville”, unde o femeie are parte de acest sfarsit, iar Sherlock Holmes este si el pe punctul de a pieri in acelasi mod. Aceeasi scena poate fi vazuta in „Lawrence al Arabiei”, „Minele regelui Solomon” sau in „Cartea junglei”, pentru a mentiona numai filmele de valoare.
„Varianta hollywoodiana cu privire la nisipurile miscatoare este in intregime gresita”, sustine Thomas Zimmie, expert in mecanica solului in cadrul Rensselaer Polytechnic Institute din Troy, New York. Pericolul real reprezentat de nisipurile miscatoare este ca poti ramane blocat in ele fara a te scufunda cu totul, a mai explicat el.

Cosmar testat in laborator

Omul de stiinta olandez Daniel Bonn si-a propus sa recreeze nisipuri miscatoare in conditii de laborator, dupa o calatorie in Iran, in timpul careia a fost avertizat de numeroase persoane despre pericolul reprezentat de acestea.
Cercetatorul de la Universitatea din Amsterdam a observat o multime de indicatoare care avertizau asupra pericolului reprezentat de formarea unor nisipuri miscatoare in apropiere de lacul Namak, din nordul Iranului. Daniel Bonn a ascultat, de asemenea, si povestirile pastorilor din regiune despre pericolul reprezentat de nisipurile miscatoare si astfel a devenit interesat sa ia o mostra pe care sa o duca in Olanda pentru a-i analiza compozitia.
Odata ce a fost determinata proportia de nisip fin, apa si lut a mostrei prelevate, cercetatorul olandez a trecut la „fabricarea” in conditii de laborator a nisipurilor miscatoare. Apoi, Bonn a asezat pe nisipurile miscatoare obtinute niste bare de aluminiu care au aceeasi densitate cu cea a corpului unui adult. Nisipurile miscatoare au fost apoi agitate, iar barele de aluminiu s-au scufundat partial. Un obiect care cade in nisipuri miscatoare poate provoca pierderea stabilitatii pentru particulele de nisip sustinute de apa, ele incepand sa se scufunde. Barele de aluminiu folosite in experiment au plutit de fapt pe masa de nisip miscator si nu s-au scufundat niciodata mai mult de jumatate.

Misiune imposibila

In cazul in care o persoana se blocheaza in nisipuri miscatoare, rabdarea devine cu adevarat o virtute pentru ca, in timp, particulele de nisip se vor aseza in pozitii mai stabile si se poate iesi foarte usor. In niciun caz insa salvarea nu poate veni ca-n filme. Potrivit oamenilor de stiinta, forta necesara pentru a trage afara un om intrat pana la brau in nisipuri miscatoare ar fi atat de mare, incat nefericitul ar fi practic sfartecat. Numai pentru a elibera o gamba ar fi nevoie de o forta egala cu aceea folosita pentru a ridica o masina, astfel ca tru-pul unui om ar ceda pur si simplu in timpul tentativei de eliberare.