te provoaca sa gandesti
Vantu-mi suiera prin vene
el aude si nu crede ce mi s-antamplat chiar mie si ca mortii nu invie De ce viata e un dar nu chiar de margaritar fara tel dar cu speranta vesela ca un florar sau un batran ce da povata. De ce unii nu mai mor chiar de-a venit timpu lor... Si traind in purgatoriu zilnic ne spalam pacate ale noastre, ale..., toate. poate e obligatoriu. Si strigand eu vreau sa plang si sa rad in acelasi timp ca am un picior stang si dreptul stang se face-n timp. Suntem orbi ca nu vedem timpul trece, noi suntem diferiti pe zi ce trece schimbati, fara suflet rece. Nici de-ai vrea nu ai putea sufletul a ti-l schimba. El e constient de asta vrea ce vrea, dar numai asta. Noaptea cand mergand prin frig auzi plangand pe mormant vantul ce-odata canta si prin vene suiera Te gandesti ca e pe moarte, dar degeaba, esti departe De-adevar sau de minciuna El e vesnic o enigma. Stiu ce-am zis ca nu mai scriu Dar acum imi pare totul pustiu Fara rost ca de-obicei mi-am facut un obicei. (10.50,17,11,2005)
comentarii (0):Nu exista comentarii
|
![]() |