Aromanii

Alte documente ale aromanilor...



1) DECLARAŢIE DE PRINCIPII

COMUNITATEA AROMÂNĂ DIN ROMÂNIA



Stimate Domnule/Doamnă,

În cele ce urmează, dorim să vă supunem atenţiei principalele obiective care reprezintă un reper important în existenţa comunităţii noastre. Înţelegând că acţiunea de informare este importantă pentru succesul procesului democratic al luării deciziei,suntem convinşi că institutia din care faceti parte este angajată să servească valorile europene şi universale. În viziunea noastră, acest angajament reprezintă prin el însuşi garanţia necesară pentru ca CAR să-şi păstreze şi să-şi dezvolte cultura, limba, istoria, tradiţiile, obiceiurile în armonie cu celelalte naţionalităţi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi internaţionale.

Vom motiva în continuare obiectivul nostru principal. Vom analiza gradual evoluţia cadrului legal, atât în Europa, cât şi în România în ultimii doisprezece ani. În continuare, vom face o descriere sintetică a misiunii, obiectivelor şi viziunii CAR. Vom încheia această declaraţie subliniind principalele noastre demersuri către autorităţile române.

1.1. Cadrul legal

Luând în considerare faptul că în România nu există o lege a minorităţilor naţionale care ar trebui să stabilească criteriile generale şi procedurile de recunoaştere a unei comunităţi ca minoritate etnică, am stabilit ca punct de referinţă al analizei noastre Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, împreună cu Recomandarea 1333/1997 privind limba şi cultura armânilor. Considerăm că o descriere concisă a evoluţiei cadrului legal din România, începând din 1993, va pleda în favoarea cererilor noastre.

Evoluţia cronologică a cadrului legal în România

1993

• Consiliul pentru minorităţile naţionale (numele inţial) a fost înfiinţat prin Hotărârea de Guvern nr.137, din 6 aprilie 1993, ca un organism consultativ al guvernului, menit să asigure un cadru democratic modern şi adecvat participării reprezentanţilor minorităţilor naţionale la luarea deciziilor legislative, administrative şi financiare privind minorităţile.

1995

• Semnarea şi ratificarea Convenţiei cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, instrument legislativ al Consiliului Europei.
• Semnarea Cartei Europene pentru limbile regionale şi minoritare din sistemul Consiliului Europei.
• Implementarea Legii Educaţiei nr.84, republicată cu amendamente în 1999.
1996

• Semnarea şi ratificarea tratatului bilateral cu Ungaria.

1997

• Semnarea şi ratificarea tratatului bilateral cu Ucraina.
• Ordonanţa de Urgenţă (O.U.G.) nr.21/1997 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România.

1998

• Ratificarea Cartei Europene a autonomiei locale.
• Ratificarea convenţiei cadru pentru cooperare transfrontalieră.
• O.U.G. nr.13/1998 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor români ce fac parte din minorităţile naţionale.
• O.U.G. nr. 111/1998 pentru amendarea O.U.G. nr. 21/1997 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România.
• O.U.G. nr.112/1998 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale din România (organizaţii, culte religioase).
• O.U.G. nr.378/1998 privind crearea Comisiei de evaluare în vederea înfiinţării Universităţii de stat în limba maghiară.
• O.U.G. nr.459/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi activitatea Comitetului interministerial pentru minorităţile naţionale.
• O.U.G. nr.687/1998 privind iniţierea procedurii de înfiinţare a Universităţii de stat multiculturale “Petöfi – Schiller” în limbile maghiară şi germană.
• O.U.G. nr.881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca “Ziua minorităţilor din România”.

1999

• O.U.G. nr.83/1999 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut cetăţenilor români din comunităţile minorităţilor naţionale.
• O.U.G. nr.105/1999 privind amendarea şi completarea Decretului-lege nr.118/1990 cu privire la acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri.


2000

• O.U.G. nr.101/2000 pentru amedarea şi completarea anexei la O.U.G. nr.21/1997 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut comunităţilor evreieşti din România, ca şi anexei Decretului-lege nr.118/1990 pentru acordarea de drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945, ca şi celor deportate peste hotare sau făcute prizoniere (aprobată şi amendată prin Legea nr.189/2000).
• O.U.G. nr.165/2000 pentru completarea art.5 din Legea nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
• H.G. nr.242/2000 pentru amendarea O.G. nr.105/1999 privind acordarea de drepturi persoanelor persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România din 6 septembrie 1940 până în 6 martie 1945.
• O.G. nr.119/2000 pentru amendarea Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea de drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945, ca şi celor deportate peste hotare sau făcute prizoniere.
• O.G. nr.121/2000 privind fundarea Institutului pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale.

2001

• Hotărârea de Guvern (H.G.) nr.589/2001 privind înfiinţarea Consiliului Naţional al Minorităţilor.
• Legea nr.215/2001 privind adminstraţia publică locală.

2002

• O.U.G. nr.31/2002 privind interzicerea activităţii fasciste, rasiste a organizaţiilor şi simbolurilor xenofobe, şi a promovării cultului persoanelor vinovate de comiterea de crime împotriva păcii şi umanităţii.
• H.G. nr.223/2002 pentru amendarea şi completarea H.G. nr.1157/2001 pentru aprobarea normelor privind expunerea drapelului naţional, intonarea imnului naţional şi folosirea însemnelor româneşti.
• O.U.G. nr.36/2002 privind stabilirea dreptului de proprietate a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România asupra centrelor de cult, a cimitirelor şi a altor bunuri destinate pentru activităţile cultului evreiesc.
• Legea nr.501/2002 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut cultelor religioase.

2004

• Legea nr.66/2004 privind restituirea proprietăţilor imobiliare care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prin Recomandarea 1333/1997 privind limba şi cultura aromânilor, şi-a exprimat îngrijorarea faţă de viitorul limbii şi al culturii aromâne, care sunt elementele identităţii unei minorităţi naţionale. În acelaşi timp, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, preocupată de situaţia critică a limbii şi a culturii aromâne – care există de peste două milenii în Peninsula Balcanică, recomandă Consiliului de Miniştri să încurajeze şi să invite statele din Balcani unde trăiesc aromâni, să-i susţină pe aromâni mai cu seamă în domeniul educaţiei, al serviciului religios, al mass-mediei şi să sprijine asociaţiilor lor culturale.
Recunoaşterea minorităţilor naţionale reprezintă un element cheie pentru aplicarea Convenţiei cadru, aşa cum stipulează aceasta. După cum se spune în art.3, “orice persoană apartinând unei minorităti naţionale trebuie să aibă dreptul să aleagă liber dacă să fie sau nu tratată astfel”.

În România, în absenţa unei legi a minorităţilor, au fost acceptate ca minorităţi naţionale acele comunităţi care aveau organizaţii şi, prin participarea la alegerile parlamentare, reuşiseră să obţină o poziţie în Camera Deputaţilor, conform prevederilor legale. Legea nr.6/1992 cu privire la alegerea membrilor Camerei Deputaţilor şi ai Senatului asigură:

• Libera participare la alegeri a tuturor organizaţiilor care se definesc ca fiind organizaţii ale comunităţilor minoritare.
• Un loc în Camera Deputaţilor pentru orice minoritate a cărei organizaţii a obţinut “la nivel naţional, un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valide exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat” (art.4).

Noua Lege nr.67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale defineşte minorităţile în art.7.1 ca fiind “acel grup etnic care este reprezentat în Consiliul Minorităţilor Naţionale”. În acelaşi mod, minorităţile naţionale au fost definite în Legea nr.373/2004 privind alegerea membrilor Camerei Deputaţilor şi ai Senatului (art.4.1). Legile privind alegerile au fost modificate cu pretextul evitării abuzului de drepturi, a apariţiei unor organizaţii care ar reprezenta false comunităţi, inexistente în România, iar argumentul adus a fost acela că la alegerile din anul 2000 reprezentanţii unor astfel de organizaţii au devenit membri ai Camerei Deputaţilor.


Suntem profund preocupaţi de faptul că în România cadrul legal în vigoare astăzi a formulat o definiţie inadecvată a minorităţilor naţionale din România. Preocuparea noastră este în legătură cu faptul că există tendinţa de a păstra acest status quo, prin acceptarea calităţii de comunitate a unei minorităţi pentru cele care au abuzat de aceste drepturi în 2000, dar prin negarea acestei calităţi altor comunităţi, care, deşi există, nu au participat la alegeri sau nu au obţinut un număr suficient de voturi. Mai mult decât atât, recunoaşterea unei minorităţi este condiţionată de calitatea de membru al unui corp consultativ al guvernului (aşa cum este definit Consiliul Minorităţilor Naţionale în H.G. nr.589/2001).

În consecinţă, anumite comunităţi, ca aceea a aromânilor, se confruntă cu problema recunoaşterii statutului său: dată fiind lipsa de legislaţie, organizaţiile nu pot obţine statutul de minoritate naţională.

Prin adoptarea Convenţiei, România s-a angajat “să promoveze condiţiile necesare pentru persoanele care aparţin minorităţilor naţionale în scopul menţinerii şi dezvoltării culturii lor şi al menţinerii elementelor esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi moştenirea culturală” şi să se abţină de la “orice practică în scopul asimilării”.

Motivul principal al eforturilor noastre îşi are rădăcinile în faptul că astăzi, doar legitimarea juridică a identităţii poate perpetua şi împlini modul istoric de raportare la ceilalţi şi la lume al aromânilor: vocaţia drumului, comunicarea, deschiderea către alte culturi şi spaţii.


II. Misiune şi obiective

II.1 Misiune

Comunitatea Aromână din România (CAR) a fost înfiinţată în 1991, ca o asociaţie, cu statut de persoană juridică de drept privat în România, fără scopuri patrimoniale, ca ONG, expresie a voinţei cetăţenilor români de origine aromână de a se aduna într-o asociaţie şi de a fi organizaţi într-un cadru instituţional.

În prezent, numărul membrilor CAR se ridică la peste 4.000 (din totalul de 27.000 aromâni oficial înregistraţi la ultimul recensământ), în cinci filiale cu personalitate juridică: Bucureşti şi judeţele Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa, Tulcea. Comunitatea este constituită în România mai cu seamă prin imigrarea a peste 30.000 de aromâni începând cu anul 1925. Principalul scop al Comunităţii este să menţină şi să dezvolte limba aromână, tradiţiile şi întregul patrimoniu cultural şi spiritual aromân.

În acelaşi timp, Comunitatea îşi propune să faciliteze contactul şi legăturile cu aromânii care trăiesc pe teritoriile lor de baştină din Peninsula Balcanică, dar şi cu comunităţile aromâne din alte state.


II.2 Obiective

În accelasi scop, un obiectiv important este obţinerea de ajutor de la autorităţile publice în ceea ce priveşte:
• Pregătirea cadrelor didactice pentru limba aromână şi introducerea limbii aromâne în şcoli ca limbă maternă.
• Folosirea limbii aromâne în serviciul religios; acces la mass-media şi editarea de cărţi, reviste şi ziare în limba aromână.

Salvarea limbii şi a culturii aromâne face obiectul Recomandării nr.1333/1997 a Consiliului Europei, faptul că limba aromână este în pericol de dispariţie este probat în UNESCO Rd Book. Comunitatea cere ca aceste documente să fie aplicate.

În acest scop, CAR a declarat anul 2005 ca “Anul culturii şi al civilizaţiei aromâne”, în acord cu alte organizaţii şi asociaţii culturale aromâne din Balcani (de ex.: Sofia, Skopje, Elbasan).

Pentru a realiza acest scop, principalele obiective ale Comunităţii sunt:
a) exercitarea - de către toţi aromânii din România - a drepturilor şi libertăţilor conform Consitutuţiei şi a prevederilor conventiilor internaţionale la care România este parte;
b) recunoaşterea oficială a aromânilor ca etnie de limbă neo-latină;
c) obţinerea de sprijin de la autorităţile pubice pentru:
- învăţarea limbii aromâne în şcoli;
- pregătirea cadrelor didactice pentru a preda aromâna în şcoli;
- folosirea aromânei în biserică;
- acces la mass-media, ca şi publicarea de cărţi, reviste şi ziare în aromână;
- organizarea şi crearea, pornind de la nevoile reale ale populaţiei aromâne, de biblioteci, muzee, biserici, centre cultural-artistice;
- organizarea de conferinţe, simpozioane sau alte evenimente ştiinţifice, culturale sau artistice, în legătură cu patrimoniul aromân;
d) organizarea de filiale teritoriale;
e) crearea unui grup reprezentativ la care ONG-uri aromâne din diferite ţări să poată adera;
f) dezvoltarea unei atitutini pozitive şi a unui comportament responsabil în societate cu privire la problema păstrării şi cultivării culturii şi a tradiţiilor aromânilor;
g) contribuţia la cunoaşterea trecutului istoric al aromânilor şi a răspândirii lor geografice în timp;
h) dezvoltarea spiritului de asociere şi promovarea intereselor lor comune, ca şi dezvoltarea comunicării aromânilor de pretutindeni;
i) achiziţionarea şi folosirea, în termenii legii, de surse financiare pentru crearea de proiecte, administrarea de fonduri pentru derularea de programe;
j) oferirea de asistenţă tehnică, expertiză, consultanţă şi alte servicii, privind scopurile comunităţii, persoanelor fizice şi juridice;
k) editarea, tipărirea şi multiplicarea publicaţiilor Comunităţii şi sprijinirea promovării literaturii originale prin cărţi, publicaţii, presă scrisă şi vorbită, internet etc.;
l) facilitarea şi realizarea activităţilor de transfer şi dezvoltare de cunoştinţe, de educare şi de instruire prin cursuri de scurtă şi lungă durată, organizarea de întruniri, conferinţe, congrese, simpozioane şi alte evenimente similare;
m) culegerea, stocarea, prelucrarea şi diseminarea de date şi informaţii cu profil socio-cultural privind aromânii;
n) dezvoltarea coeziunii între comunităţi, localităţi sau zone cu populaţie aromână;
o) dezvoltarea cadrului instituţional de reglementare, de negociere şi de mediere a problemelor socio-culturale care să faciliteze comunicarea şi buna înţelegere între aromâni;
p) armonizarea punctelor de vedere ale membrilor Comunităţii, precum şi adoptarea de strategii de acţiune comune, după caz, cu privire la:
i. sprijinirea şi reprezentarea intereselor lor în ţară:
- la nivel naţional;
- la nivel local;
- în relaţiile cu autorităţile publice;
- în relaţiile cu diverşi reprezentanţi ai comunităţii de afaceri;
- în relaţiile cu alte structuri ale societăţii civile;
- în relaţiile cu reprezentanţi ai organizaţiilor străine şi internaţionale;
- în relaţiile cu orice alte persoane juridice şi fizice.
ii. sprijinirea şi reprezentarea intereselor lor în străinătate;
iii. colaborarea cu organizaţii similare, active din alte ţări, sau pe plan regional, european şi internaţional.

q) colaborarea şi parteneriatul cu unităţi de învăţământ superior şi de cercetare, în vederea realizării scopurilor şi a celorlalte obiective statutare.


În vederea atingerii scopurilor şi realizării obiectivelor, Comunitatea gestionează patrimoniul, realizează proceduri şi întreprinde acţiuni, în condiţiile legii, prin care: conduce programe/proiecte şi administrează fonduri, ajutoare nerambursabile şi altele asemenea; desfăşoară activităţi economice şi organizează cursuri de scurtă şi lungă durată, seminarii, mese rotunde, conferinţe, congrese; efectuează donaţii, sponsorizări şi acordă burse, contribuţii, ajutoare sociale, premii, diplome, medalii, titluri de onoare; înfiinţează organisme şi organizaţii cu şi fără scop patrimonial; se afiliază la organisme şi organizaţii care promovează tradiţiile şi cultura aromânilor; atrage şi utilizează surse de finanţare şi resurse patrimoniale şi realizează venituri în condiţiile legii.


III. Concluzii

În legătură cu cele prezentate mai sus, vă rugăm să arătaţi interes pentru situaţia critică în care se află persoanele aparţinând minorităţii aromâne. Consecinţa directă a acestui proces va fi reprezentată prin recunoaşterea de jure a unei realităţi existente – minoritatea aromână.


2)Amenfdamente la actuala lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania:
Amendamente
propuse de
Comunitatea Aromana din Romania

Motto:
“Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari ”

A.) Aspecte generale
Comunitatea Aromana din Romania solicita sa – i fie respectat si garantat dreptul la identitate, prin recunoasterea persoanelor apartinand acesteia, ca minoritate nationala, sustinut de dispozitiile art. 6,art.15 alin. (1 ), art.16, art.20 din legea fundamentala a tarii .
In prezentul context, cand se dezbate proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania, se impune si de jure nu numai de facto, ca cetatenii romani de origine armana sa fie minoritate nationala, in baza principiul autoidentificarii persoanelor apatinand minoritatilor nationale, recunoscut si garantat de Declaratia Universala a Drepturilor Omului si Libertatile Fundamentale, precum si de legea fundamentala a Romaniei.
Nimic din acest proiect de lege nu trebuie sa ingradeasca unei persoane apartinand unei minoritati nationale sa-si declare identitatea ca apartinand unei minoritate nationale, mai mult, nimic din prezentul proiect sa nu faca distinctia intre “majoritar” si “minoritar’ si nici intre “minoritar” si alt ‘minoritar’ .
In opinia noastra, prezentul proiect de lege, nu satisface cerintele Conventiei – cadru, document de referinta in materie de minoritati nationale, unde se trateaza drepturile si obligatiile persoanelor apartinand minoritatilor nationale si nu drepturile unei colectivitati. Art. 3 al acestui document prevede ca « orice persoana apartinand unei minoritati nationale are dreptul sa aleaga liber, daca sa fie tratat sau nu ca atare... ». Astfel ca, se impune elaborarea unei legi care sa reglementeze protectia unei persoane care apartine unei minoritati nationale si nu a unei colectivitati.
Prin urmare, in intregul continut al legii se impune eliminarea sintagmei “ minoritati nationale” si inlocuirea acesteia cu sintagma “ persoane apartinand minoritatilor nationale “ .
Referitor la invatamantul in limba minoritatilor nationale sau in limba materna, opinam ca, reglementarile din prezentul proiect de lege nu se justifica fata de existenta unei legi speciale ce reglementeaza aceasta materie, respectiv, legea invatamantului


B.) Aspecte punctuale
Capitolul I – Dispozitii generale

1.) Art.2 – se elimina, motivat de faptul ca;
- este anticonstitutional in raport de prevederile art.4 alin.(1) din Constitutia Romaniei;
- si in esenta acesta nu corespunde realitatii istorice.

2.) Art.3 - se propune reformularea acestuia in sensul urmator: “ prin minoritate nationala se intelege orice comunitate de cetateni care traieste pe teritoriul Romaniei, numeric inferioara populatiei majoritate, avand propria identitate etnica, culturala, lingvistica si religioasa pe care doreste sa o pastreze, sa o exprime si sa o dezvolte.”

3.) Art.12 alin. 1 – se va completa cu un nou alin., respectiv, alin. 1,lit. b, ce va avea urmatorul cuprins “ membrii minoritatilor nationale se angajeaza deasemenea sa respecte Constitutia si legile tarii, si sa respecte toate drepturile si libertatile celorlalti cetateni romani fara sa incalce prevederile alin.1 lit a”.

4) Art.12 alin.2 se reformuleaza si va avea urmatorul continut: “savarsirea faptelor prevazute la alin.1 lit. a si b atrage raspunderea contraventionala sau dupa caz, penala”.

5.) Art.14 alin.2 si 3 se elimina, motivat de faptul ca se incalca prevederile constitutionale ;

6.) Art.16 alin.5 se reformuleaza si va avea urmatorul continut; “ toate disciplinele scolare pot fi studiate in limba materna cu exceptia limbii si literaturii romane, istoria romanilor si Geografia Romaniei in invatamantul preuniversitar cu predare in limba minoritatilor nationale”.

7.) Art.17 lit.i – “ocuparea functiei de director respectiv, director adjunct, precum si a profesorilor care alcatuiesc corpului didactic apartinand minoritatile nationale in unitatile de invatamant in care functioneaza si sectii de predare in limba minoritatilor nationale se face prin concurs, iar cunoscatorii limbii materne respective vor avea prioritate”.

8.) Art.18 - se impune reformularea si va avea urmatorul continut: “ la numirea sau schimbarea institutilor de invatamant prevazute la alin. 4 se va solicita un aviz consultativ al Consiliului National al Autonomiei Culturale al minoritatii nationale in cauza, respectiv a organizatiei reprezentative a acelei minoritati nationale”; (in cazul in care nu se va elimina Capitolul V din prezentul proiect de lege).

9.) Art. 21 alin.4 - se elimina motivat de faptul ca, se incalca legea speciala a invatamantului;

10.) Art. 24 alin.2 se reformuleaza si va avea urmatorul continut: “ statul va sprijini promovarea culturii cetatenilor apartinand minoritatilor nationale in strainatate prin intermediul centrelor culturale romane in mod egal si echidistant tinand cont si de numarul cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale care locuiesc, studiaza sau lucreaza in strainatate si de solicitarile acestora”.

11.) Art. 31 lit. a) se reformuleaza si va avea urmatorul continut: “folosirea si a limbii minoritatii nationale in scris si oral in relatiile cu autoritatile administratiei publice locale precum si cu serviciile publice deconcentrate’’;

Art. 31 lit. e) si va avea urmatorul continut: “ folosirea si a limbii materne in sedintele consiliilor locale si judetene asigurandu-se traducerea oficiala a tuturor documentelor in limba oficiala a statului”.

Se impune eliminarea lit.g al art.31.

12. ) Art. 33 se reformuleaza si va avea urmatorul continut : “alin.1 autoritatile publice competente vor folosi cu ocazia intocmirii actelor de stare civila numele si prenumele persoanei apartinand unei minoritati nationale in limba romana, iar la solicitarea persoanei respective va elibera un duplicat al actelor de stare civila si in limba minoritati nationale respective, cu respectarea regulilor de ortografie ale acesteia ;”

Art. 33 alin.2 se impune eliminare;

13.) Art. 34 se impune eliminarea deoarece se impune folosirea limbii oficiale a statului atit in fata instantelor de judecata cit si in fata ofiterului de stare civila.






Capitolul III – Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale

1.) Art.39 – se elimina, motivat de faptul ca, vine in contraditie cu spiritul prezentului proiect de lege precum si cu reglementarile internationale in materie de minoritati.

2.) Art.40 - se elimina alin.2,3 si 4.


3.) Art.41 si 42 – se impune eliminarea sintagmei “ fondatori” motivat de faptul ca reprezentarea unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale este legala si atunci cand se face prin orice persoana ce este mandatata in acest sens.

4.) Art.41 – se impune inlocuirea sintagmei “ incheierea” prin sintagma “ hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila”.


5.) Art.43 alin.1– se impune completarea acestuia cu faptul ca statutul poate fi “atestat” si prin incheierea de atestare a unui avocat.

6.) Art.48 – se impune eliminare sintagmei “ prevazute in art.39 alin. 1 lit.b” .

Capitolul IV – Consiliul Minoritatilor Nationale (CMN) si Autoritatea pentru Relatii Interetnice

7.) Art.51 alin.1 se impune reformularea si va avea urmatorul continut: “Consiliul Minoritatilor Nationale – denumit in continuare CMN - este un organism compus din organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale prin care acestea colaboreaza in scopul garantarii dreptului de a exprima, pastra si dezvolta identitatea etnica, culturala lingvistica si religioasa a minoritatilor nationale din Romania.”

8.) Art.51 alin.2 – se reformuleaza si va avea urmatorul continut: “ organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale infiintate prin horarare judecatoreasca irevocabila si inregistrata in Registrul special al judecatoriei vor formula o cerere de inregistrare care va fi depusa la CMN”
- alin.3 – se reformuleaza si va avea urmatorul continut: - “CMN in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii va proceda la inregistrarea organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale;”
- alin.4 – se reformuleaza si va avea urmatorul continut: -“ in cazul in care CMN respinge cererea de inregistarre a solicitantului acesta se poate adresa instantei de contencios adminstrativ competente”.

Motivare:
1.) necesitatea imperioasa a instituirii unei proceduri prin care sa fie reglementata modalitatea de inregistrare a acelor comunitati care indeplinesc criteriile prevazute de acest proiect de lege si care nu s-au inregistrat ca minoritati.
2.) persoanele apartinand acestor minoritati sa-si poat exercita drepturile conferite de prezentul proiect de lege.

Ratiunea reformularii alin.2,3 4 – este imperios necesara avand in vedere urmatoarele:
- se reglementeaza o procedura clara de solicitare si inregistrare;
- sunt inlaturate consecintele legale nefavorabile care decurg din faptul ca, desi exista comunitati care indeplinesc cerintele prevazute de prezentul proiect de lege acestea nu fac parte din CNM, deoarece ele nu sunt inregistrate ca minoritati;

Capitolul V – Autonomia Culturala

Se impune eliminarea intregului capitol motivat deoarece prevederile acestui capitol exced legislatiei interne si internationale. Acest capitol genereaza in prezenta forma drepturi si libertati pentru o minoritate in defavoarea unei alte minoritati si mai mult al populatiei majoritatre, motiv pentru care s-ar ajunge la disfunctionalitati la nivelul intregii societati.

Capitolul VI – Dispozitii finale si tranzitorii

1.) Art.74 – se impune eliminarea acestui art. pentru argumentele expuse pe larg de catre Comisia de la Venetia ;
2.) In ipoteza in care acest art. ramane in prezenta forma, se impune completarea acestuia in sensul ca, comunitatea aromana sa fie enumerata alaturi de celelate minoritati nationale.

Achiesam la :
- Opinia exprimata de Comisia de la Venetia;
- amendamentele formulate de UDMR referitor la: puncul 1 (art.7 alin.1); punctul 3; punctul 4; punctul 5; punctul 6; punctul 9; punctul 11.