Pentru a accesa aceasta pagina trebuie sa fii conectat

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Craciunul de altadata


de Daniel Racovitan la: 23/12/2003 15:03:00
modificat la: 23/12/2003 15:14:41
taguri:
voteaza:
Evenimentul Zilei scrie:

"“Petreceti [Craciun|Craciunul] amuzindu-va la Select cu regele comicilor Maurice Chevalier in ultima si extraordinara lui comedie [pariian|pariziana] Frivolitate (Asa-i [Paris|Parisul]!)”
“De Craciun, cel mai frumos spectacol din Capitala! Pat si Patachon la Pension, la [cinema] Femina”.
“Capitol si Roxy” prezinta, cu incepere de miine, prima zi de Craciun, pe cea mai glorioasa vedeta a lumii, Greta Garbo in Asa Cum Ma Doresti”.
Intre astfel de spectacole ati fi avut de ales pentru seara de Craciun, daca ati fi trait in urma cu aproximativ 70 de ani.
Daca, in schimb, ati fi trait in urma cu o suta de ani, v-ati fi cumparat ziarul in dimineata de Craciun si ati fi citit despre preturile vinzatorilor ambulanti de jucarii, despre ultima inventie, papusile fonografice, sau despre manierele si ritualul care trebuie respectate daca va hotariti sa primiti [oaspeti] de Craciun. Saracii citeau [ziar]ele ca sa afle de la mica publicitate unde se mai dau ajutoare de Craciun, iar damele isi ajustau rochiile la ultima moda, cu fronseuri si godeuri.
La inceputul secolului XX, in [presa] [romana] era o invazie de ziare scrise integral in esperanto “Bulgaraj kaj Rumanaj esperantistoj partoprenintaj la li-an kongreson (...)”.
Asa se vede Romania din editiile de Craciun ale ziarelor vechi.
Terente, regele baltilor, scapa printre miinile politiei ca argintul viu. Duelul Filipescu-Lahovary determina parlamentarii romani sa lucreze la o lege impotriva duelurilor, femeile voiau sa lucreze in loc sa stea la cratita, iar vinzatorii sirbi ambulanti isi laudau marfa - iaurt si lapte dulce - pe strazile pietruite ale Bucurestiului. Laxativele erau la mare cautare, invadind paginile ziarelor cu reclame, dar nici limuzinele si blanurile nu erau mai prejos; ziarele publicau ilustratii mari si preturi, gata sa-si agate clientii, mai ceva ca-n ziua de astazi. Firme care exista si acum - precum Gilette, Adesgo sau Tungsram - erau prezente cu oferte in ziare, iar Bucurestiul era recunoscut in mod oficial de straini ca fiind “capitala cea mai vesela din [Europa]”. Limba romana s-a schimbat de mai multe ori, textele fiind scrise ba cu o amestecatura de alfabet [latin] si alfabet chirilic, ba cu influente franceze, ba imitind, intentionat, italiana.
Dupa mai multe zile petrecute la biblioteca Academiei Romane, va prezentam mai jos o selectie de articole din ziare publicate in Romania in perioada 1870-1935 in editiile de Craciun ale unor ziare ca “Universul”, “Capitala”, “Dimineata”, “Jurnalul Femeii”, “Amicul Familiei” sau “Foaia [Familie]i”. (Laura Lica)
1926-Dimineata
Parerile unor streini despre [Bucuresti]

“Orasul cel mai vesel din Europa”

Si astazi se mai vorbeste despre vremea cind Bucurestiul era Micul Paris. In ziarul “Dimineata”, din 25 decembrie 1926, orasul era considerat de unii straini chiar mai spectaculos decit Parisul. Bucurestiul era: “Un oras de lux si de foc”.
Dar strainii care ne vizitau remarcau si moralitatea dubioasa a orasului, intrigile si conspiratiile pentru putere.
Ziarul “Streatham News” are din no. de la 3 Dec. un lung articol asupra Bucurestiului, articol datorit cunoscutului publicist englez William Le Queux.
D. Le Queux spune ca Bucurestiul este orasul cel mai vesel din Europa si ca viata lui de noapte intrece chiar pe aceea din [Montmartre].
Din punct de vedere al noctambulismului chefliu, Parisul este un fleac pe langa Bucuresti. Si pe cand Montmartre e facut pentru streini, viata de noapte din Bucuresti exista numai pentru romani, numarul streinilor in Capitala Romaniei fiind neinsemnat.

ACUM DOUA DECENII
D. Le Queux descrie Bucurestiul ca un oras de lux si de foc; ca un oras unde petrecerile costa scump, dar unde in schimb ti se ofera pentru banii cheltuiti lucruri excelente: mancare buna, icre negre, nisetrul gratar, vin excelent, orchestre de tigani minunate etc. Femeile, bineinteles sunt de prima calitate: foarte bine imbracate, de o eleganta aleasa si frumoase. Un tur de chef noaptea, in Bucuresti, trebuie sa inceapa la [Capsa].
Toate acestea insa, au fost acum... douazeci de ani, cand d. Le Queux a venit la Bucuresti si a stat mult timp aci. Judecand dupa titlul articolului ai impresia ca autorul vorbeste de timpul nostru, dar el are grija sa precizeze ca a cunoscut “in mod intim” orasul acum doua decenii.
Acum doua decenii, Bucurestiul i-a placut mult d-lui Le Queux. El a gustat din placerile acestuia, dar n’a fost totusi pe deplin multumit. Moralitatea capitalei romanesti i s’a parut dubioasa.
D. Le Queux povesteste in directia aceasta cateva istorioare despre un ministru englez puritan, despre [opinii]le lui Carmen Sylvet asupra patimei jocului care bantuie atunci (numai atunci? (Nota redactiei) cu furie la Bucuresti, despre un general ministru de razboi care’si perdea vremea la masa de joc etc. Dar toate acestea nu-l impiedicau pe d. Le Queux sa incheie cu afirmatia ca “Bucurestiul este orasul cel mai vesel din Europa” si ca amuzamentele noastre nu sunt sordide si neromantice ca la [Londra], ci au un caracter pronuntat de arta si de farmec.

BUCURESTIUL DE AZI
D. William Le Queux nu e singurul strein care are despre Bucuresti opinia mai sus notata. Iata si alt ziarist, tot [englez], d. Frank Scudamore, care, in “Daily Dispatck” la 6 Noiembrie, spune cam acelasi lucru ca si colegul lui.
D. Frank Scudamore care se intituleaza “cel mai batrin corespondent de [razboi] in viata”, a fost de curind in Bucuresti. Ceeace l’a adus la noi au fost zvonurile alarmante raspandite in lumea intreaga. Lasam la o parte constatarile cele de ordin politic. Ceeace l’a frapat pe F. Scudamode a fost Bucurestiul, capitala bogata, vesela stralucita si rea”.
Rea, fiindca, dupa “cel mai batran corespondent de razboi in viata” si Bucurestiul ar fi un centru de intrigi si de conspiratii pentru [putere]. Dar, daca se elimina acest factor, capitala ii apare d-lui Scudamore foarte simpatica.
El noteaza vechiul centrasi: bogatia de o parte si mizeria de alta; mizeria mahalalelor. Pentru streini, “viata Bucurestiului apare ca o lunga si vesela zi de vacanta”.

CELE MAI FRUMOASE FEMEI
Apoi, femeile cred, zice batranul si inflacaratul corespondent, ca la Bucuresti, “in acest mic Paris se afla mai multe femei frumoase si bine imbracate ca in oricare alt oras de pe continent”. Explicatia din paranteza este a autorului ...... (Nota redactiei), ele vorbesc e multe cunostinte despre politic, muzica si literatura tutror tarilor de pe pamant”.
- A tuturor tarilor de pe pamant e cam exagerat. Dar amorul...... colectiv si “cel mai batran corespondent de razboiu in viata” a fost vizibil [indragosti]t de [femei]le din Bucuresti. De toate cate a intalnit - ceea ce dovedeste ca e un om de......

1922 - Jurnalul Femeii

Din codul manierelor

In familiile de conditie medie din Romania, Craciunul era prilej de a primi oaspeti. Insa nu toata lumea provenea dintr-o familie veche, care avea obisnuinta receptiilor.
Asa ca o lectie despre cum trebuie sa organizezi o seara reusita dupa regulile etichetei vremii era foarte pretioasa pentru cititoarele “Jurnalului Femeii” din 1922.
Una dintre norme era sa acorzi mai multa atentie oaspetilor defavorizati “de natura si soarta”.

Dupa masa de seara
Stapina casei se ridica cea de intai dela masa, si pe data toata asistenta e in picioare. Se intra la salon in acelasi ordine ca la esire.
Cafeaua si lichiorurile se aduc in salon. Daca stapana casei nu e incinjurata de fete sau baeti pentru a o ajuta sa imparta infuziunea parfumata, servitorii duc atunci cestee la oaspeti, caci cafeaua trebue sa fie: neagra ca noaptea, dulce ca pacatul si fierbinte ca iadul si mosafirii trebue s’o absoarbe indata ce e servita.
Servitorii trebue sa mentina in salon un foc bun. Altfel frigul ar cuprinde invitatii la iesire din sala de mincare incalzita, daca ar intra intr’o incapere rece sau chiar racoroasa in momentul cand incepe digestia. Luminatul trebue sa fie foarte stralucitor. Daca s’ar face economie, o alta raceala, de asta data morala, s’ar raspandi in adunare si plictiseala, sau un fel de jena, arapasa toata lumea pentru restul serei.
Dupa masa, are de multe ori loc recestia, adica alti invitati sosesc si sa da o serata [muzica|muzicala], [literar|literara] sau dansanta.
Adese ori e o simpla conversatie; in acest caz, sau de ramanem (cu oaspetii mesei) stapana casei organizeaza mesute de [joc], isi desfasoara albume, colectii, pe tinerele doamne le aseaza la pian, le roaga sa cante etc.
Intr’un cuvint pana ce ultimul invitat va fi parasit pragul casei ei nu’s vor apartine, ci se vor dedica complect oaspetilor, impartind cu echitate atentiile si amabilitatile la toti, favorizand totus ceva mai mult persoanele in varsta si desgratiate de natura si soarta.
Spre sfarsitul seratei, se serveste ceai cu briose, cozonac sau fursecuri. Dorina

1878-Femeia Romana; 1905- Foaia Familiei

Papusile en Paris.

Cu ocasiunea anului nou, se vend en Paris papusi pentru un milion de franci!
“Femeia Romana” anunta de Craciun o stire care avea sa revolutioneze notiunea de jucarie. La Paris se lansa papusa care imita corpul uman in detaliu si costa un milion de franci. In 1905, “Foaia Familiei” anunta tot de Craciun lansarea unei noi jucarii uimitoare: papusa vorbitoare.
Alta data [copii|copiii] se bucurau de papusi emplute cu tarite; ele nu constau pe parinti de cat 2-3 franci seu cate-va cenrime si produceu tot aceia-si bucurie. Asta-di ensa, cu progresul, ua papusa mai presintabila varieda entre 15 si 20 de franci. Acum le trebuie fetitelor papusi cu ochi cari se enchid si se deschid, cu figura de portelan si cu capilura de per veritabil.
Fabricatiunea a fost modificata. Acum papusele se confectioned cu cautciuc aceea ce permite de ale modela dupa formele umane; mainele si piciorele se lucred cu bucatele de lemn, ca sepemita miscarea encheeturilor.
Perul alta data se facea din astracan, asta-di se face din per adevarat spre a se potea coafa dupe tote modele dilei.
Sunt artisti coafori cari nu lucred de cat numai pentru capete de papusi.
Ua papusa pana se fie terminata, trece mai entaiu prin mainile a 25 de specialisti.
Der acesta nu e enca nimic en comparatiune cu apretul toaletei. Imaginati-va ca sunt lucratore speciale pentru albiturile papuselor; altele pentru rochii, altele pentru palarii, altele pentru incaltaminte, altele pentru embracamintea de asupra, pre cum blani, mantale, mansone, etc.
Adaogati apoi tapiteri cari nu lucred de cat la mobilierul papuseresc al saloneier si salilor de mancare, tote lucrate en acajou si ebene (abanos). Alti confectioned cufarase, valise, cutii si alte obiecte de mobilier.
Papusile constitua asta-di ua mica lume care poseda mai atatea obiecte ca si personele cele mari, chiar si ciorapii si manusile acestor mici fiinte neensufletite au fabricantii lor speciali.
Cu asemenea necesitati si completari de menagiu si toalete, nu e de mirare ca ua papusa sa coste pana la 900 franci.
Un lucru curios de constatat este acelu-a ca se vend cu mult mai pucine papusi ordinare a duoi si trei franci de cat de acelle cu 12 si 15.
Dupa ideia nostra, tote aceste formose papusi moderne, au inconvenientul ca sunt prea elegant gatite, ceea ce da fetitelor ideia de lucs si cochetarie. Conoscem chiar fetite cari devin gelose de papusele lor.
De alta parte, papusele din tempii vechi obligau pe copile de a envata se le embrace singure si ast-fel se capete gust de lucru si idei de croit, lucruri necesare unei femei de menagiu.

1926-Dimineata (...)"




Articol complet:
http://www.expres.ro/topstory/?news_id=141200
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (1):


Craciun de altadata - de doctors la: 05/01/2006 16:36:53
Vremurile trecute au un farmec aparte,pe care generatiile de acum nu-l cunosc in toata splendoarea sa.Parfumul epocii in care au trait parintii si bunicii nostri in tineretea lor cu greu poate fi apreciat de tinerii de azi.Cred ca iti trebuie o anumita cultura si o anume stare de spirit pentru asta.
#98604 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: