Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Romania, in Africa economiei


de Daniel Racovitan la: 10/01/2004 07:21:00
modificat la: 10/01/2004 07:26:06
voteaza:
Din ciclul: "haideti ba inapoi si puneti osu' la munca, nu mai trandaviti in occident; si in Romania se pot face afaceri"


Evenimentul Zilei scrie:

"La capitolul “Libertate Economica” ne comparam cu Guineea si Camerun

Romania se situeaza pe locul 129 din 155 in Indexul Libertatii Economice, intre tari africane precum Camerun sau Guineea Ecuatoriala, se arata in clasamentul anual dat publicitatii ieri de Fundatia Heritage, o reputata organizatie de analiza economica din Washington, si “Wall Street Journal”, unul dintre cele mai mari ziare financiare din lume. Mai prost ca noi stau tari ca Togo, Haiti, Bangladesh sau in Nigeria.

Ocupam acest loc codas in clasament, pentru ca politica monetara a bancii centrale a obtinut cea mai mica nota, avem taxe vamale mari in comparatie cu alta tari si vamesi corupti, exista taxe mari pe munca, nu avem investitii, birocratia e stufoasa, justitia nu e neutra si piata neagra e tot asa de vioaie ca in urma cu un an. In concluzie, Romania este considerata o economie “cu grad redus de libertate”.
Tara noastra ocupa locul 129, la mare distanta de Bulgaria, Republica Moldova si Albania, care ocupa locurile 78, 79 si, respectiv, 80. Practic, Romania se plaseaza, cu acest scor, pe penultimul loc intre statele europene, urmata doar de Belarus. Daca in 1995, Romania avea cam acelasi scor, in 1999 si 2000 reusise sa atinga un nivel mai bun, insa acesta s-a modificat dramatic in rau in 2002.
In prezentarea generala dedicata Romaniei, raportul arata ca piata libera si politica de reforme s-a lovit de presiunile de tip populist venite din partea formatiunilor de centru-stinga. Fostul presedinte Emil Constantinescu a initiat programe de privatizare si schimbari structurale, iar presedintele Ion Iliescu, reales in 2000, s-a angajat sa urmeze calea reformelor economice. Totusi, avertizeaza raportul, realizarile de pina acum ale actualului presedinte fac destul de incert viitorul economic al Romaniei. Rezultatul a fost decizia Uniunii Europene de a nu invita Romania sa adere in 2004.

Afaceri imposibile fara relatii si spagi

Analizele Departamentului de Stat American arata ca proiectele de privatizare a firmelor mari “sint frecvent descurajate de interese permanente politice si economice si se impotmolesc datorita lipsei de colaborare intre diferite ministere”. Raportul Economist Intelligence Unit descrie Romania ca una dintre tarile in care este aproape imposibil “sa faci afaceri fara sa apelezi la relatii sau la mita”. Scorul pentru fluxurile de capital si investitii straine s-a inrautatit cu un punct in acest an, datorita barierelor neoficiale ca birocratia si coruptia, arata raportul.

Legile exista, dar justitia nu le aplica

Departamentul de Stat, citat in raport, considera ca drepturile de proprietae si contractuale sint reorganizate, dar aplicarea lor in justitie este dificila.

Inflatia e prea mare

Potrivit statisticilor Bancii Mondiale, in Romania rata medie a taxelor vamale in 2001 a fost de 13,7%, iar atit Autoritatea Americana a Comertului, cit si Departamentul de Stat au idicat coruptia ca fiind principalul obstacol in calea dezvoltarii comertului.

Povara fiscala mare pe munca

In Romania, cota maxima impozitului pe venit este de 40 la suta, dar pentru taxarea pe forta de munca am primit o nota mica. Profitul este impozitat cu 25%, cota care este considerata moderata.
In 2001, cheltuielile guvernamentale ca parte a PIB au scazut, ca si in 2000, cu 1,7%, astfel ca, impreuna, povara fiscala a ramas neschimbat anul acesta.
Politica monetara dusa de Banca Nationala a Romaniei (BNR) a primit cea mai mica nota posibila, deoarece din 1993 pina in 2002, rata medie a inflatiei a fost de 29,8%, nivel care este considerat foarte ridicat."


sursa: http://www.expres.ro/topstory/?news_id=142347
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (8):


Nimic nu se misca in Romania fara spaga - de Catalina Bader la: 11/01/2004 04:54:47
de aici pleaca cea mai mare parte din probleme.

daca vrei sa faci ceva trebuie sa impingi darul.
daca impingi darul trebuie sa scoti bani la negru de undeva
ca sa-i obtii trebuie sa lucrezi partial la negru
de aici se pierd bani pentru stat
atunci statul, ca sa aiba bani, mareste taxele

ca sa nu se descopere ca lucrezi la negru
dai spaga

si uite asa din spaga in spaga
viata e tot mai grea pentru buzunarului bietului amarat
care e taxat din ce in ce mai mult.

dar ce ne facem cand in buzunar
nu mai e nimic?

si omu' n-are loc de munca?

cum sa mearga treaba?
#7904 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Ce parere aveti? - de Catalina Bader la: 13/01/2004 03:45:01
Banii sunt corect directionati?
Adica vi se pare normal ca un om care isi plateste impozitul la stat sa nu primeasca nici macar o aspirina gratis in spital iar oamenii strazilor sa primeasca totul?

Vi se pare ca exista un control al banilor cheltuiti pentru acestia sau asta e doar o noua forma de a dispare banii din spitale?!

Spitalul de urgenta este primul si cam singurul adapost la indemana „oamenilor strazilor“. Pentru aceste cazuri, autoritatile locale ar fi trebuit sa puna la punct unitati medico-sociale. MAGDA MARINCOVICI

Ministrul Sanatatii, Ovidiu Branzan, facea zilele trecute un apel catre directorii de spitale si unitati medicale sa nu refuze, mai ales in perioada rece, sa ingrijeasca si sa acorde asistenta medicala persoanelor care traiesc pe strazi.
DIFICULTATI. In spatele apelului facut public de catre ministrul Sanatatii sunt doua probleme majore. Una, de ordin financiar, spitalelor nefiindu- le alocate fonduri suplimentare pentru tratarea acestor cazuri. Si a doua, de ordin organizatoric: neinfiintarea unitatilor medico-sociale, care au ca destinatie ingrijirea acestei categorii de persoane. Cu sau fara acest apel, directorii spitalelor au dat si, probabil, vor mai da ajutor acestor oameni. Diferenta este ca acum, comparativ cu anii anteriori, directorii sunt controlati si pusi in situatia de a da socoteala pentru fiecare ban cheltuit. Iar „cazurile sociale“ inseamna hrana, haine, medicamente – bani care nu sunt prevazuti in nici un contract- cadru dintre spital si casele de asigurari de sanatate.
PREOCUPARE. Seful Departamentului de garda al SUUB, medicul Andrei Georgescu, spune ca in salonul tampon de la parter si pe culoarele altor sectii sunt gazduit i aproximativ 30 de oameni ai strazilor. Rulajul e mare. Majoritatea sunt necunoscut i. In fisele de internare n-au nume, au insa precizate diagnostice. Invariabil apar: Necunoscut. Hipotermie. Directorul Matilda Constantinescu tine aproape cu comandantii Merliu, de la Sec- tia de Politie a Sectorului 5, si Eftimie de la Sectia de Politie a Sectorului 6, incercand sa descopere vreo portita de intrare pe un fagas cat de cat normal al acestor oameni. Nu-i deloc treaba de spital si chiar e dificila.
CHELTUIELI. O zi de spitalizare la SUUB costa intre 300.000 de lei partea „hoteliera, la care se adauga banii pentru analize, investigatii, medicamente in functie de diagnostic“, precizeaza Matilda Constantinescu. Medicul Bogdan Oprita, coordonatorul Departamentului de Garda al Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca, ne spune ca aici medicatia si cazarea zilnica pentru un pacient sunt intre 700.000 si 1.000.000 de lei, costurile crescand daca pacientului i se recomanda investigatii mai complexe, internare in Sectia de terapie intensiva
#7996 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
JN - lege pentru UNITA - de Catalina Bader la: 21/01/2004 02:12:21
Speculand lacunele legislative si beneficiind de ajutor din partea unor autoritati ale statului, Josef Goschy, fostul director general al Unita Asigurari, a pus la cale o intreaga inginerie financiara in urma careia el a ramas cu hotelurile, iar societatea de asigurare cu buza umflata. VALI BLANARU

Josef Goschy este chiar parintele societatii de asigurare pe care a infiintat-o in anul 1990. Potrivit legii asigurarilor in vigoare la acea data, societat ile de asigurare functionau dupa principiul fondurilor de investitii. Primele de asigurare puteau fi investite in bunuri imobiliare, actiuni, bonuri de trezorerie sau tinute in depozite la banci, legislatia lasand la latitudinea asigura torului procentul in care face aceste plasamente. Astfel, Unita Asigurari a ajuns sa detina in anul 2000 mai multe hoteluri achizitionate din banii asigurat ilor. Oportunitati Noua Lege a asigurarilor (36/2000) schimba insa regulile pietei. Astfel, o societate de asigurare nu poate practica direct sau indirect alte activitati decat cele de asigurare. Cu legea de partea sa, Goschy ia decizia de a diviza Unita Asigurari. Proiectul de divizare, intocmit la sfarsitul anului 2000 si pus in aplicare la inceputul anului 2001, prevede infiintarea Unita Turism, care preia un activ de peste 124 de miliarde de lei si un pasiv de 1,2 miliarde de lei. Astfel, Unita Turism, societate la care Josef Goschy detine 99% din actiuni, a preluat dintr-un foc hoteluri in valoare de circa 5 milioane de euro. Operatiunea s-a realizat cu autorizat ia Oficiului de Supraveghere a Activita- tilor de Asigurare si Reasigurare OSAAR), stra- mosul CSA, condus si la acea data tot de Nicolae Crisan. Probleme La doar un an distanta dupa aceasta operatiune, la Unita au aparut problemele. Societatea a fost amendata de Comisia de supraveghere a asigurarilor pentru incalcarea normelor, in special cele legate de coeficientul de lichiditate. Unita nu a respectat reglementarile contabile specifice domeniului asigura rilor armonizate cu Directivele europene si standardele internationale de contabilitate, motiv pentru care a fost obligata sa refaca intreaga evidenta pe anul 2002. Din raportul pe 2002 al CSA rezulta ca peste 32% din dosarele de despagubire ale Unita nu au fost lichidate. In plus, societatea a inregistrat pierderi de peste 70 de miliarde de lei, adica aproximativ 42% din capitalul social pe care il avea societatea la acea data. CSA a impus societatii sa intocmeasca un plan de redresare si sa majoreze capitalul.
#8265 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
din JN - de Catalina Bader la: 21/01/2004 02:22:24
Privatizare

Trei directori din Iasi au fost tinuti pe nedrept in arest, deoarece au reusit sa-i supere pe unii dintre fostii inspectori ai Garzii Financiare. Dat in judecata, statul roman va trebui sa bage mana in buzunarele contribuabililor, de unde va scoate miliarde de lei, pentru a putea repara greselile anchetatorilor, care au luat niste decizii ce nu aveau nici o legatura cu realitatea. Acum, anchetatorii se prefac ca nu-si mai amintesc de caz ori ca nu mai gasesc dosarele intocmite in 1993 CRISTINA HURDUBAIA

Ermil Gafencu este director general la SC Itels SA Iasi, o societate de constructii si izolatii din Iasi. In urma cu 11 ani, acesta, impreuna cu alti doi directori - fostul director general Eugen Gidei si actualul director economic Constantin Ionescu - au fost cercetati si acuzati de fals, uz de fals si bancruta frauduloasa, in ceea ce priveste privatizarea prin metoda MEBO a societatii Itels. Mai concret, acestia au fost acuzati ca au furat din banii firmei pentru a plati actiuni.
La sfarsitul anului 1992, firma ieseana a facut parte din lista societatilor care urmau a fi privatizate prin metoda MEBO, care consta in cumpararea actiunilor de catre angajati. Atunci, Gafencu era directorul tehnic al societatii. Conducerea firmei iesene s-a ocupat de privatizare, legal, sub supravegherea Ministerului de Construc tii, Agentiei Nationale de Privatizare si a Consiliului Imputernicit ilor Statului.

Cum au inceput necazurile
La putin timp dupa privatizarea SC Itels, “unul dintre angajatii de aici, prieten cu unul dintre fostii inspectori ai Garzii Financiare Iasi, a fost dat afara, din cauza unor motive intemeiate, pe care eu nu le cunosc”, dupa cum ne-a declarat avocatul lui Ermil Gafencu, Maria Aldea. Conform unor surse neoficiale, ceva mai tarziu, seful Garzii Financiare de atunci a vrut sa-si angajeze sotia la aceeasi firma, insa fara succes.
De aici au inceput toate necazurile. Astfel, intr-o zi, la poarta societatii au aparut mai multi comisari ai Garzii Financiare, pentru a efectua un control legat de privatizarea societatii. Dupa ce s-a intocmit un proces-verbal, Eugen Gidei si Constantin Ionescu au fost arestati. “Fusese anuntata si politia”, a mai spus avocatul Aldea. Dupa cateva zile, pe 31 martie 1993, a fost chemat la politie si Ermil Gafencu. Cand a ajuns acolo, exista un mandat de arestare semnat si pe numele lui. Dupa ce i-au luat toate lucrurile personale, a fost dus imediat in arest.

Declarati nevinovati
Cei trei directori au stat in inchisoare timp de 11 luni. Eugen Gidei a facut, in acea perioada, diabet. Toti trei au fost serios afectati psihic. Imediat ce procesul a fost stramutat la Buzau, au fost pusi in libertate chiar de la primul termen. Abia dupa sapte ani, Gafencu, Gidei si Ionescu sunt in sfarsit achitat i, instanta considerand ca privatizarea societatii Itels a fost facuta legal si nu ilegal, asa cum sustineau anchetatorii.
“Eu consider ca a fost un dram de rea-vointa si o nein telegere a acestei privatizari prin metoda MEBO”, mai povesteste Maria Aldea.
Nici unul dintre cei trei directori nu vrea sa-si aminteasca despre zilele traite in inchisoare: “Nu vreau sa ma gandesc la asta si nici sa retraiesc acele vremuri, asa ca nu dau nici o declaratie”, ne-a spus Ermil Gafencu.

Statul dat in judecata
Dupa ce au fost declarati nevinovati, cei trei au dat statul roman in judecata, solicitand plata zilelor de inchisoare facute fara nici un sens. Astfel, Tribunalul Iasi ajunge la concluzia ca au dreptate si obliga statul roman la plata a cate 3 miliarde de lei pentru Gafencu si Gidei si a unui miliard pentru cel de-al treilea director. Curtea de Apel Iasi da si ea aceleasi sentinte.
La Curtea Suprema de Justitie insa, magistratii decid ca Gafencu sa primeasca doar jumatate din suma. Apoi, fostul procuror general al Romaniei, Tanase Joita, ataca decizia data in dosarul Gafencu, solicitand un recurs in anulare, deoarece a considerat ca achitarea acestuia poate fi considerata o “reparatie morala”. In cazul lui Eugen Gidei, hotararile date pana atunci sunt casate, iar dosarul ajunge din nou la Curtea de Apel Iasi.
La ora actuala, Constantin Ionescu are proces la Curtea Suprema de Justitie.

Anchetatorii nu vor sa vorbeasca
Pentru a vedea cum stau lucrurile si din punctul de vedere al anchetatorilor, am incercat sa dam de acestia. Majoritatea ofiterilor de la Politia Economica din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Iasi care au lucrat la caz acum aproape 11 ani au iesit la pensie.
Dupa indelungi cautari, am reusit sa dam de unul. Comisarul-sef Lucian Crisu a fost foarte amabil la telefon. Am stabilit o intalnire, urma nd a afla si ce continea referatul intocmit la vremea aceea de catre politisti. Politistul Crisu insa nu a mai fost de gasit, acesta aga tandu-se de faptul ca reporterii cotidianului nostru au ajuns la politie un pic mai tarziu decat se stabilise, din cauza traficului aglomerat. Dupa numeroase insistente, am ajuns la seful Politiei Economice, comisarul Grigoruta Bejan, care si-a amintit ca, in 1993, a lucrat si el la caz: “Eram pe la inceputul muncii mele. A fost o armata de oameni care au lucrat la cazul asta. Am facut o ancheta transparenta si la obiect. La noi a ramas doar referatul”, ne-a spus Bejan.

Uite referatul, nu e referatul
Dupa cateva ore de as teptare, comisarul Grigoruta Bejan ne-a anuntat triumfa tor ca a gasit referatul, insa va mai trebui sa asteptam putin, pentru a cere aprobare si de la adjunctul sefului Politiei, Ioan Campeanu, deoarece inspectorul-sef era plecat din localitate.
A urmat o alta ora de asteptare. Raspunsul final a fost insa ca abia a doua zi o sa putem avea datele din referat, pentru ca “stiti cum e, e praf mult in arhiva... dureaza “, desi, anterior, ne spusese ca-l gasise. A doua zi, comisarul-sef Grigoruta Bejan nu a mai fost de gasit. A treia zi, la fel. Abia dupa inca o zi, Bejan a dat o declarat ie care se bate cap in cap cu ce declarase anterior: “Nu am gasit urma dosarului in care cei trei directori de la Itels au fost trimisi in judecata. Cel care lucreaza la arhiva noastra este venit din anul 2000 si nu stie inca modul de clasificare a dosarelor. Chiar daca as fi gasit urma de dosar nu as fi putut sa va dau o copie, deoarece informatiile sunt secrete. Va pot spune doar ca cei trei directori au fost trimisi in judecata pentru acuzatiile care au fost formulate in plangerea penala”.


Capitol pentru o carte

Cum a avut loc privatizarea prin metoda MEBO la societatea din Iasi, in varianta anchetatorilor, s-a scris si in cartea fostului general de divizie Ion Pitulescu, “Al treilea razboi mondial - Crima organizata”. Anchetatorii au ajuns la concluzia ca firma s-a privatizat pe spatele statului roman. Astfel, se arata cum, “in anul 1991, din dispozit ia conducerii, Itels a inregistrat suma de peste 140 milioane de lei in bilantul contabil, suma ce reprezenta avansurile pentru executarea unor lucrari. In realitate, suma, care reprezenta valoarea unor lucrari de izolatii efectuate, trebuia inregistrata ca venit al firmei. Societatea a predat in locatie de gestiune santierele sale din Iasi, Suceava, Botosani, cu obligatia ca acestea sa se transforme in SRL-uri in timp de 40 de zile. Santierele s-au transformat in trei SRL-uri, dar nu au functionat efectiv. Toate operatiunile de aprovizionare, productie, incasari si plati au fost efectuate de SC Itels SA Iasi. In luna aprilie 1992, firma a transferat catre cele trei SRL-uri peste 120 milioane de lei. La sfarsitul anului, pentru cele trei firme s-a calculat un profit de 79,9 milioane de lei, repartizat catre cei trei directori care detineau cele mai multe actiuni. Ulterior, SC Itels a scos la licitatie o serie de active adjudecate de cele trei SRL-uri. Pentru a depune 10% garantie, conducerea Itels a virat firmelor 14,7 milioane de lei, care au reintrat in conturile aceleiasi societat i, dupa licitatie. De fapt, Itels s-a privatizat prin virarea a 34 de milioane de lei din contul societatii si nu din sumele ce trebuiau depuse de actionari. Cu alte cuvinte, societatea s-a privatizat pe banii statului”, se mai arata in aceeasi carte. Avocatul Aldea afirma ca s-a constatat, pana la urma, ca expertizele facute de anchetatori nu au fost reale: “S-au facut tot felul de presiuni in ceea ce priveste aceste expertize, dar ultima expertiza a dovedit ca acuzatiile aduse celor trei nu erau adevarate”.


Prea multi ani

La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi am avut acelasi “succes” ca si la Politie. De procurorul care a anchetat cazul, Camelia Boi ta, nu am putut da, deoarece purtatorul de cuvant al institut iei, Iulia Diaconu, ne-a informat ca au trecut prea multi ani ca acesta sa isi mai poata aminti povestea. “Singurul lucru cu care va putem ajuta este sa faceti o adresa, sa cautam in arhiva dosarul, sa vedem daca mai exista, daca nu s-a prescris fapta, dar asta dureaza mult...”
#8266 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
JN- lapte si bors - de Catalina Bader la: 21/01/2004 03:33:04
Societatea care a castigat licitatia pentru “Cornul si laptele” elevilor din zona municipiului Tecuci a fost amendata in mai multe randuri, apoi inchisa, insa a continuat sa livreze lapte scolarilor. DANIEL MIHALASCU

In urma cu doua sapta mani, firma tecuceana Prolacta a fost inchisa pentru a-si remedia deficient ele, deoarece inspectorii sanitar-veterinari galateni descoperisera abateri grave privind activitatea acesteia. Inspectorii institutiei amintite au constatat, in urma examenelor de laborator, o incarca tura microbiana mare.
INCAPATANARE.Cu toate ca a fost inchisa la data de 8 ianuarie, pentru ca nu au fost remediate deficientele, firma a continuat sa achizitioneze lapte, pe care l-a prelucrat si l-a livrat scolilor din zona ce-i fusese arondata in cadrul programului guvernamental “Cornul si laptele”. In momentul unui nou control, angajatii Directiei Sanitar-Veterinare (DSV) au constatat ca societatea producea si ambala bors, in acelasi spatiu in care prelucra si laptele.
RISCA DESFIINTAREA.
Pentru aceste noi abateri grave, Prolacta Tecuci a fost amendata cu inca 30 de milioane de lei. In cazul in care reprezentantii firmei vor continua activitatea de productie, in ciuda restrictiei impuse de DSV, societatea risca sa fie desfiintata. Societatea are interdictie sa produca bunuri de consum de origine animala pe o perioada de trei ani.

Contaminare masiva a lactatelor
“Spre surpriza noastra, am constatat ca aceasta unitate facea si distributie de bors, pe care il obtinea intr-o sectie aferenta fabricii de produse lactate, imbutelierea si ambalarea in pungi executandu-se in sectia de produse lactate. Si ne mai intrebam de ce exista o contaminare masiva a acestor produse lactate, pe langa toate deficientele de flux tehnologic, pornind de la neasigurarea minimului de conditii de igiena a mainilor, pana la deficient e majore privind pasteurizarea si incrucisarile de flux”, ne-a declarat directorul DSV Galati, dr. Doina Polemis.

#8275 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
JN - de Catalina Bader la: 21/01/2004 03:41:26
Magistratii TMT Bucuresti au decis ieri asupra legalitatii mentinerii in arest a politistilor Sectiei 5 judecati pentru complicitate cu hotii de combustibil. Initial, cei doi judecatori nu fost de acord, unul sustinand mentinerea in arest, altul - eliberarea. S-a recurs la solutia “completului de divergenta”. Un al treilea judecator si-a spus parerea. Cu doi la unu, completul a hotarat ca pentru 16 politisti nu mai subzista motivele care au dus la masura arestarii preventive. Acestia puteau fi eliberati azinoapte, chiar daca Parchetul a facut recurs. (Miruna Pasa) Denuntatorul Bogdan Stoicescu a fost audiat ieri la Sectia penala a Tribunalului Bucuresti in procesul fostului director din Primaria Capitalei Vasile Chirila (foto) si al Danielei Juvete. Martorul a povestit instantei cum Vasile Chirila a pretins 5.000 de dolari pentru eliberarea unor acte. Fostul director si Daniela Juvete au fost trimisi in judecata de procurorii Parchetului National Anticoruptie in octombrie anul trecut pentru luare de mita si complicitate la acest fapt. Chirila a fost prins in flagrant delict de anchetatorii PNA.
#8278 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
unita - de (anonim) la: 27/02/2004 17:23:23
se stie ca la unita se gasesc mari nereguli.de exemplu:comisionul agentilor ptr campania RCA afost de 15-17%,in dauna altor societati ce respecta legea.diferenta de 10-12% a fost acordata in baza unor asa-zise servicii publicitare pe care agentii le-ar fi "prestat".acesti bani nu apar in acte dar se pot verifica bilanturile.(unita galati-focsani-tecuci)
#10837 (raspuns la: #8265) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
Am sa raspund la ultimele tre - de miramash la: 19/03/2004 08:54:31
Am sa raspund la ultimele trei texte in acelasi timp!
Trei directori care cer 7 miliarde despagubire fiindca au facut inchisoare timp de 11 luni si au fost?!? sau nu vinovati, inseamna 7 milioane de aspirine care in loc sa ajunga gratuit la cei care au nevoie medicamente ajung in buzunarele celor trei directori, care intre timp si-au refacut vietile, si-au recistigat dreepturile, sunt in continuare mici regi ai micilor lor regate si cer despagubirile de la stat pentru a marca un punct. Dar cine este statul asta care i-a tratat rau si de la care vor banii inapoi? Noi! Cei care nu avem nici in clin nici in mineca ci itels, alsit sau orice alta firma au avut sau au ei in prezent, cei care platesc taxele si borcanele sparte de altii. Asa ca termin ca tine, cum sa merga treaba, cum sa aiba lumea slujbe daca... Cer despagubiri morale si dreptate pentru ca au suferit familiile... intre noi fie vorba, ce ar trebui sa facem pentru cei care nici alocatie de somaj nu mai au, care nu au cu ce cumpara caiete pentru copii fiindca firmele la care lucrau au dat faliment?
Asa ca ar trebui sa alegem mai bine cui sa dam cele 7 miliarde (pe care intre noi fie vorba oricum le scoatem din buzunar si le dam si nu prea stim unde...), celor trei "nefavorizati" de soarta sau celor citeva milioane care au intr-adevar nevoie?
#12410 (raspuns la: #7904) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...