I. Infernul

Motto:
Spre-amiaza vieţii noastre muritoare
ajuns, într-o padure-ntunecoasă
mă rătăcii pierzând dreapta cărare...
(Dante Alighieri)

*
Infernul meu e-aici, în lumea vie
Eu l-am aflat privind cu bucurie,
Doar o secundă chipu-ţi de copilă,
Dar gândul m-a oprit fără de milă.

Sunt prizonierul traiului de-acasă
Acum, când soarta asta nemiloasă
Pe tine-n dar ca înger te-a adus,
Zorii tu eşti, când eu sunt doar apus.

Nu, nu-mi dă pace gândul ! Mi-asupreşte
Iubirea când în giulgiuri o-nveleşte.
Mi-a răstignit credinţa clătinată,
Nu-i pasă lui de-o dragoste curată.

Mă macină când macii sunt în floare
Şi inima-mi doreşte cu ardoare,
Ca pacea peste mine să se-aşeze
Şi sufletul din nou să-mi lumineze.




II. Purgatoriul

Motto:
Înalţe pânze-a-nchipuirii navă
Şi-apuce-n larg pe ape ce-s mai clare,
Lăsând în urmă marea de otravă...
(Dante Alighieri)

*
Am adormit şi pe poet l-am invocat,
Cerându-i să mă-ndrume în păcat;
Se-apropie de mine şi zâmbeşte,
Cu glasul liniştit îmi povesteşte:

„Nu încerca să schimbi ce legea firii
ţi-a sorocit, ca rob să-i fii iubirii !
E drept că azi apusul te zoreşte,
Iar zorii te-au legat parcă hoţeşte.

Nu te opri, căci dragostea-i lumină,
ca răsăritul într-o zi senină !
Adună-te şi pune-i în privire,
Amorul tău de taine ca menire.

Şi poate s-o-ndemna să prindă-n rază,
Dorinţa ta cu-arome de amiază.
Şi-n doi veţi străluci precum un astru,
Născut dintr-un copil şi-un dor sihastru.




III. Paradisul

Motto:
Mărirea celui ce-i izvor mişcării
pătrunde-n Univers şi străluceşte
mai tare-n miez, mai slab în geana zării...
(Dante Alighieri)

*
Din somn am revenit cu gând la tine
Şi zorii-au năvălit arzând spre mine,
Uimirea-mi copleşind-o cu speranţă,
Iar visul risipind prin cutezanţă.

- „De ce-ai venit ?” am întrebat în şoaptă.
- „Aşa-i firesc ! a zis. Timpul aşteaptă
Apusul când în noapte se aşează,
Urmat apoi de zori ce luminează.

Prin asta, legea firii te dezleagă
Unindu-te cu fata ce ţi-e dragă.
În doi să zămisliţi doar bucurie
Şi să vă-ngemănaţi în armonie !”

.......
infernul, purgatoriul, paradisul...
Pe creste poţi s-ajungi doar când abisul
Umplut e şi credinţa ta în cer,
Preschimbă dragostea în giuvaer.