Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Sapte lei


de Guinevere la: 02/02/2006 21:34:00
modificat la: 12/02/2006 12:08:36
taguri: Proza_scurta 
voteaza:
Fereastra eleganta, din marmura alba, da undeva in dos, intr-o curte interioara decrepita, cu ziduri coscovite si rufe murdare atarnand la ferestre. Vantul le usuca in scarba: mereu murdare! La fel si zidurile pe langa care adie cu grija, sa nu se-atinga de vreo dara.

O femeie lucreaza ceva in spatele unei ferestre, o masina de cusut tacane ritmic. Vantul umfla din cand in cand perdeaua dar nu zaresc decat un brat ce se-agita in semiintuneric, la rastimpuri. Apoi din nou, acelasi tacanit si fuga vantului, scarbita. Uite si-un caine, cu ochii mari, flamanzi! Se arcuieste langa ziduri lasand smocuri de blana-n urma lui...I-am aruncat o chifla de la pranz si-un pescarus s-a repezit ca o sageata. A prins si el o-mbucatura si s-a topit la loc, in soare.

San Salvador, oras in zdrente. Cladiri fara acoperisuri si suflete fara de piele.

Vantul se zvarcoleste deodata intr-o spirala cu miros de ars... Miros de hartie arsa de abajur, in nopti cu mama aplecata peste masina de cusut. Uite veioza langa ea, trantita, reparata, sugrumata, dar inclinata neincetat spre ochii ei.
- Hai la culcare, hai odata, plangeam copil pe coapsa ei, cu genele cazute-n miere dar fara sa-ndraznesc sa plec caci cati balauri de-ntuneric se ascundeau pe dupa abajurul ars? Poate ca adormeam asa, cu mana rugatoare prinsa de capot, pana ce dimineata isi incolacea firele verzi prin mierea somnului topit pe gene.
Abia atuncea inceta si greierele cu pedala.
Mama ma saruta molatec si soarele cel ars isi trantea iar apusul pe vreo noptiera, pana diseara doar, pana diseara. Caci mainile impunse de atatea ace trageau sertarul innegrit de palme: doar sapte lei mai sunt si iar "vine" chiria.

Cainele asta tot se mai se invarte printre bucati de jaluzele rupte, cioburi si hartii de napolitane, mereu cu ochii-n sus. Sa ii mai dau o chifla si sa ma mai cert cu vantul. Inca o zvarcolire, inc-o spirala acra aruncata in ferestre.

- Nu esti copilul meu!, striga cu ciuda mama cand ma gasea murdara pe ulita din satul Tricai. Si-atuncea ma uitam in jos la gleznele cu cercuri de noroi, pe piept, la amintiri de dude pe tricou... nu prea eram copilul mamei! O mana ferma imi intorcea nasul la spate si-mi intindea obrajii pana la sandale. Acuma sunt curata, gata! Trica clipea din ochi complici, la mine: "Da' las-o tu, c-am fost in vale sa culegem nuci!". Pe dos de buzunare, confirmare verde. Iar la picioare, o galeata cu... de la grajd, ca-si face Trica sopron nou si-i trebuie pentru chirpici. Vacantele miros a acru, in galeata.
- Dar mama, ai platit chiria? Caci mai erau doar sapte lei in somnul meu, cand Trica aprindea focul in soba si abajurul ars veghea in vechiul spasm. Dar rasul drag venea in hohote de sus, caci ea gasea mereu o cale s-o plateasca.

Pe zidurile astea arse, numai vulturi. Pe valurile astea numai ganduri.
Sa merg pe plaja, sa ma tai in scoici, sa-i dau oceanului sa guste sange, el sa-mi dea sare sa ma doara. Caci un copil cu parul cret si fata negricioasa intinde-o mana si n-am nimic sa-i pun in ea, toti banii mei sunt "sus", intr-un sertar... Dar nu se supara ci scoate de la spate un sirag alb de pietre si de scoici. Ii intorc pumnisorul in jos si il sarut pe dosul mainii, ca sa ma ierte ca nu am nimic... nu pot sa cumpar. El rade cu o semiluna alba si ma impunge cu siragul in stomac, sa-l iau, vrea sa il iau! Dar nu am bani.... ma trage-n jos cu mainile lui mici si mi-l agata asa la gat, pentru ca vrea. Cineva l-a-nvatat sa spuna "Bella". Si apoi fuge sa se joace c-un agoutis. Stie c-o sa mai vin...
Oceanul isi sclipeste dintii-n soare si musca trupurile negre de pe stanci. Plonjeaza ca nebunii pe creasta vreunui val si-mi vine sa-nchid ochii, sa nu ii vad cum se zdrobesc.
In stanga, "noi". Marmura alba, cladirile brodate toate-n flori si aer conditionat la fiecare geam. Femei cu unghii rosii ce zgarie dezacordat buza paharului de alcool. Barbati cu laptopuri si palarii de pai, dormind pe-o rana in sezlonguri.
In dreapta, "ei". Orasul orb cu ziduri arse si vulturi ce plutesc deasupra ori stau la panda pe vreun ciot. Un cuplu ce-si framanta intre stanci iubirea, pulsand chemari rascolitoare in ochii furisati spre ei. Barbati sarind in valuri de pe stanci, si capoeira cu trupuri ude. Femei reverberand ca seara, matase neagra pe nisipul cald. Eu vreau sa stau aici, cu "ei", pe-o piatra calda.

Si ma gandesc ca poate-s numai sapte reali intr-un sertar, si nici o umbra-n soare! Copilul asta rade si se joaca cu un agoutis*.
Cu spatele lipit de zidul unei vechi fortificatii insira scoici pe-un fir de ata; doar cand agoutis-ul se duce prea departe il trage-ncet de-o sfoara rosiatica legata de picior. Sau ii arunca biscuiti privind cum face salturi, rade si uita pentru un timp sa mai insire scoici. Din trupul verde si umflat de apa, zidul emana cald miros de acru. Barbatii arcuiti spre spate il uda galben pe sub umbre, apoi se duc in slapi sa pescuiasca scoici. Copilul rade clopotei in vant si rad si eu asa, de rasul lui. Alta vacanta cu miros de acru...

Imi pun pe ochi siragul rece si-astept perdeaua sa se umfle. Vantul afon impinge glasuri sparte si tipete in incapere, masina de cusut a amutit de teama. Ma uit, nu vad nimic, acelasi caine, mereu cu ochii-n sus. Un geam se sparge, dar nu ma mai ridic. Nici chifla nu o mai arunc, nu azi, sa-nvete sa se si descurce!

Un pescarus imi zboara pe sub gene in cercuri largi, din ce in ce mai largi.

Vad Dambovita veche, cu malurile ei ierboase si duhnind a blana, cu animale innecate si tramvaie care le privesc. Vad cainele asta in piata de legume, cu ochii mari si blana incalcita, printre tarabele cu negustori. Si mana mamei intr-a mea, cam rece, martisor de sticla. Am fost sa cumparam pantofi. Cu doua numere mai mari, ca-ntotdeauna, sa fie buni si anul urmator. Abia astept s-ajung acasa, sa le pun vata-n varf si sa ma oglindesc in ei. Dar stai un pic, ia uite acolo, au prune de post, sa luam vreun kilogram si-apoi sa mergem...
Un om masiv, cu spatele enorm si cu bocanci murdari se-mpiedica de mama, gata s-o doboare.
- Pardon madam, n-am vrut, da' daca-mi stai in drum?, se supara un munte pe furnica.
Mama-si indreapta ochelarii si nu spune nimic, se uita doar asa, cu sageti verzi la el si mergem mai departe.
- Doamna, dar v-a luat portofelul, doamna!
Din nou mai sunt doar sapte lei si iar "vine" chiria.

Pantofii aceia inca ii mai am, si tot atat de mari imi sunt.
Si mi-e rusine de fantoma lor aici, in fata caselor cu vulturi in loc de-acoperis si a copiilor ce rad in zdrente.

O usa se tranteste cu naduf si cioburi cad din Dambovita veche...

Un copil plange, o femeie tipa, spirit latin, nimic de consemnat. Deschid sertarul de la noptiera, ma joc un pic cu el caci e lucios, curat, si translateaza lin. Se-aude cum afara cad boarfe de la o fereastra. Iau niste bani, pentru copilu' acela. Si doua ciocolate mici, in buzunarul de la fusta.
Pe strada soarele cade in schije, prea muscator si prea fierbinte. Vad o femeie dezbracata de la brau in jos, oprind masini cu mainile intinse-n fata, si un copil cu parul cret plangand si alergand zig-zaguri dupa ea. O prinde de maieu si vrea s-o traga pe trotuar, dar un claxon il sperie si iarasi fuge in zig-zag. O lama taie-n curmezis tabloul, o spaima, si ma reped spre trecere s-apas butonul. Ma-mpiedic de o sfoara rosiatica cu un nod mic la capat si-un smoc de fire aspre prinse-n el. Nu ma intreb nimic, femeia tipa-ntruna ceva obscen catre masini. Mai trece-un veac si in sfarsit se pune stop. In spatele gramezii de masini oprite, oceanul, plaja, parca suflate in cristal. Copilul in sfarsit o prinde, ii infasoara in jurul coapselor o carpa si-o roaga, nu stiu ce-o roaga-n limba lui. Acuma s-a calmat si plange. M-apropii cam cu teama de copil... arata toti la fel, cu parul cret si ochii negrii, uzi, cu semiluna alba in loc de gura atunci cand rad. O sfoara rosiatica la unul din pantofii rupti, prea mari, poate cu doua numere mai mari.
Agoutisul? Cealalta sfoara, cu un smoc in nod...
Vad cainele cum vine multumit, cu ochii mari si zgariat pe bot. Picuri de ciocolata calda se-ntind pe asfalt, din buzunarul meu.

O rufa murdara desprinsa cu naduf de vant se zvarcoleste printre roti incinse. In spate, mai departe si mai sus, oceanul de cristal in imponderabilitate. Doar vulturii planeaza in loc de-acoperis la case, si plansul rasului de mai devreme.

___________________________________________________
*capoeira - dans afro-brazilian, cu manevre de auto-aparare
*real - moneda nationala braziliana
*agoutis - animal rozator, cel mai adesea de culoare maro

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (7):


Guinevere - de alex andra la: 04/02/2006 19:15:09
"Lost without music in a world of noises"

Excelent textul tau. E o placere sa te citeasca omu' ! Imprevizibilul il asteapta la tot pasul. Misti totul din locurile comune ale literaturii. Go ahead !
#104004 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Nici chiar asa! - de Guinevere la: 13/02/2006 19:18:02
Esti prea draguta, stiu eu. :o)
#105609 (raspuns la: #104004) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Guinevere - de alex andra la: 13/02/2006 21:45:13
"Lost without music in a world of noises"

Ce rost ar avea? Chiar mi-a placut foarte mult, trust me.
#105651 (raspuns la: #105609) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
alex andra - de Guinevere la: 13/02/2006 22:11:14
Vezi ca daca plictisesc lumea, tu esti de vina! :o)
Glumesc, m-am bucurat mult sa gasesc comentariul tau, tocmai pentru ca I trust you!
#105664 (raspuns la: #105651) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
guinevere :)) - de anisia la: 01/03/2006 23:10:18
asa sa ne mai tot plictisesti !!! mai vrem :))

serios, sa fim realisti si sa ne inclinam in fata talentului!
_____________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu zboara toate la aceeasi inaltime...
#109063 (raspuns la: #105664) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anisia - de Guinevere la: 02/03/2006 01:16:09
Daca nu te-ai plictisit,
mai scriu eu, uite-ti promit!
si te pup versificat
pe la TN am umblat
si-am ramas asa, c-un tic,
un vers mare si-unu' mic! :o)
____________________________________________
De la sublim la ridicol nu este decat un pas.(Napoleon)
#109094 (raspuns la: #109063) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Guinevere - de Crystalx la: 11/03/2006 19:18:48
Le-am citit pe toate.. sunt cu ochii pe tine! :)Cristal
#110818 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...