punct...si virgula

...Mi-era atat de teama de punct...Dar mi-a iesit in cale o secunda, care mi-a dat curaj...si la punct- am mai adaugat o virgula.Punct si virgula la o umbra cu contur. A venit apoi in vizita un minut si mi-a facut cadou un semn de intrebare...M-am gandit sa-l asez langa umbra cu contur...Dar nu... Am inceput sa ma plimb- curioasa- prin viata, si m-am intalnit cu Timpul in persoana !Am incercat sa-l ocolesc...dar m-am impiedicat de un semn de exclamare ! L-am luat si l-am asezat langa umbra ce obosise sa isi mai traseze conturul....Si atunci am stiut : am inchis-o bine intre doua paranteze si m-am legat cu cratima- de Timpul Destinului meu !