-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

.


de Cri Cri la: 09/04/2006 16:01:00
modificat la: 24/10/2010 23:04:28 arata originalul
taguri: Diverse 
voteaza:
.
comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (115):


Cri Cri - de sierva la: 16/04/2006 22:46:20
Te admir daca poti transforma un ID in inger. Mai rau va fi atunci cand ingerul va decide sa-si arate latura umana.

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#117592 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cri cri - de Andre29 la: 17/04/2006 11:11:36
Nici eu nu mi-am imaginat dar am simtit, ingerul meu a trecut de la id la a fi real, si m-a facut sa zambesc, sa vreau sa traiesc, a scos din mine acea nebunie pe care mereu ma straduiam sa o controlez. O nebunie in fiecare zi a fost sfatul lui si tare bine este. Ma bucur ca ai si tu un inger asa in viata ta.

____________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '
#117645 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Soare-fluturi, apa-tantari, inorat-amaraciune! - de sarsilovici la: 17/04/2006 15:42:18
Ca mai toate fiintele iubim Soarele! poate cand navigam cu o barcuta nu ne displace asa tare sa ne mai piste tantarii! cand e inorat suntem poate tristi... de ce? pentru ca speranta noastra are nevoie de spatiu, de luciul nesfarsit al apei, de albastrul cerului..... poate cu totii visam sa zburam cum zboara cu aripi stravezii un fluture, sa inotam liberi asemeni unui peste, sa scrutam orizontul asemeni unui vultur.. Zi de zi suntem 'altii'.. mai batrani decat ziua precedenta, mai intelepti, mai amarati, poate mai deznadajduiti, poate mai veseli, poate mai iubiti...Prieteni? sigur ne dorim in jurul nostru, dar niciodata nu vor intelege exact ce suntem si cine suntem , cum nu vom intelege nici noi ce sunt ei... Ingeri? Sigur am vrea sa dansam printre ei sa plutim pe norisori sa schimbam amabilitati sa ne jucam cu ei... spirite? Aici nu-s ce sa zic pare mult prea imaterial pentru mine.... Sigur cea mai mare bucurie si multumire e atat timp cat vedem in fata noastra 'morcovul' la care nu ajungem momentan dar dupa care pasim, alergam inotam toata existenta noastra. nu e cea mai fericita comparatie totusi ca si magarul indaratnic speram ca vom ajunge la acel morcov.... Speranta noastra e acolo in intuneric si cand avem chiar si iluzia ca scanteieste ne binedispune si ne face sa 'continuam lupta'... Bogatia noastra, visele,ce avem noi mai de pret. in rest traim ca toti oamenii pe Lumea asta. Tuturor ne place Soarele si cand simtim caldura sufleteasca ca navaleste in noi simtim ca nutrim sperante in a fi vesnici. Numai ca daca visam prea mult ne frigem iar arsura sufletului, greu se mai cicatrizeaza!
#117666 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ingeri.... ratacitori in viatza...Cri Cri - de zahir la: 18/04/2006 19:22:23
nu exista ingeri.... si totusi lumea intreaga este plina de ei. Nimeni nu poate fi socotit inger si totusi fiecare dintre noi suntem un pic ingeri. Spuena cineva... referitor la textul tau... "mai rau e atunci cand isi arata latura umana". Oare chiar asa sa fie? Oare chiar sa fie rau sa ne aratam latura umana? Oare e chair atat de urat sa recunoastem ca putem gresi? Ai spus ca ingerul tau... sau prieten... sau nici macar prieten nu-ti era...era doar un ID era chiar un inger? Da... si NU... Fiecare suntem oameni.,.. si fiecare dintre noi putem fi ingeri. Si tu... si eu... si el... si ea. Insa... ai simtit vreodata ce inseamna sa fi inger? Ai simtit vreodata sa fi obosita pentru ca ai fost considerata inger? STIU CA DA! E obositor sa fi o viatza intreaga inger. E obositor ca lumea intreaga sa treaca pe langa tine si... DOAR ATUNCI cand are nevoie sa-si aseze capul pe umarul tau sa spuna... "Uite un inger". Si in rest... sa spuna... E un inger... se va descurca el. ai simtit vreodata singuratatea unui INGER? STIU CA DA! Altfel nu l-ai intelege. STIU ca esti un INGER. Fiecare dintre noi suntem uneori. Dar atunci... cand acel inger e obosit... oare e atat de urat... sa isi arate latura UMANA? Sa spuna sunt obosit... ajuta-ma. Sunt trist... acopera-ma cu aripa ta fragila. da-mi caldura ta... mi-e frig.... DAR... noi toti suntem oameni... si ... in acelasi timp... nu putem intelege un inger. Nu ne putem intelege pe noi insine... si atunci? cum sa putem intelege un.... spirit atat de inalt? Un inger... Si atunci.... ingerul incet incet se topeste... ia foarma unei amintiri... si... va ramane poate doar sub forma unui... ID... sau poate nici atat. poate ca ramane doar.... "Odata in viatza .... am intalnit un inger... dar... nu mai stiu cul il chema... nu mai stiu cine era... era doar.... UN inger" Ce pacat.... ca ingerii dispar... sau... cum spunea acea persoana (CE MULT M-AU DURUT CUVINTELE ACELEA) isi arata fata umana....
#117800 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ei, suflet visator ce esti... - de anisia la: 18/04/2006 12:43:03
...Dar el nu e prietenul meu, nici nu ştiu dacă există, şi nici cum… e doar un ID. Sau, poate, doar un vis. Nu mi-am imaginat că aş putea simţi căldură fără o îmbrăţişare, suflet fără suflare, frumuseţe fără imagine, sau că lacrimile dispar fără a fi şterse…

ai grija... ID-uri de-astea fara chip si asemanare, fara glas si fiinta sunt doar fata morgana... si cand afli adevarul, nu-ti ramane decat un pustiu, un gol si un amar in tine.
ai grija... si pune-ti mai bine visele in palmele cuiva real, care sa aibe curajul, increderea in tine si dorinta sa se arate in carne si oase. in spatele unui ID se poate ascunde oricine. versuri si proza poate scrie ori ce mestesugar in ale vorbei. si te pomenesti ca puterea cuvantului te-a invaluit si te-a subjugat, cand defapt amagire e totul si nimic e totul. oamenii se joaca, jocuri pe care nici nu le banuim.
ai grija... si mergi si viseaza in lumea reala. lasa virtualul sa fie doar un mijloc de comunicare cu cei pe care i-ai cunoscut in carne si oase. altfel, iei riscul sa vorbesti cu... nici tu nu stii cu cine...
ai grija, deci...
___________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#117802 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anisia - de zahir la: 18/04/2006 19:22:23
da... asa e anisia.... ai mare dreptate in ceea ce spui... totul este o Fata Morgana...SINCER spun.... ITI DAU DREPTATE.... si totusi... CAT DE MULT GRESESTI!!!
desi nu toate pasarile POT zbura la aceeasi inaltime...conteaza ca ZBOARA... atat cat pot...CREDE-MA... n-am vazut nici o taratoare cu aripi...
#117808 (raspuns la: #117802) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anisia - de sierva la: 18/04/2006 20:28:01
Simpla constatare, draga Anisia... Situatii precum cele expuse aici incep a se intalni din ce in ce mai des. Nu stiu exact ce o determina pe o femeie (pentru ca mai rar auzi un barbat categorisind un ID drept "inger", nu-i asa?) sa devina dependenta emotional de un "el" despre care stie doar ceea ce vrea el sa-i spuna plus cateva cuvinte frumoase pe zi... Cum te poate implini un "el" virtual? De ce se ajunge la asta? Unde-s ingerii din realitate? De ce mai toti se ascund in spatele unor ID-uri? Of, viata asta... :(

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#117830 (raspuns la: #117802) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de sierva la: 18/04/2006 20:35:49
Ii spuneai Anisiei: "iti dau dreptate.... si totusi... cat de mult gresesti!!!". Nu greseste. Trebuie sa fim putin realisti. Unde-s ingerii de zi cu zi? Da, o societate plina de oameni care sa puna binele aproapelui mai presus de orice e de dorit, dar e, in acelasi timp, o utopie. Scuze, Anisia.

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#117833 (raspuns la: #117808) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Intamplare sau poate mai mult decat atat... - de cosmiK la: 19/04/2006 07:18:33
Vazand comentariile voastre la subiectul conferintei propuse de Cri Cri, nu m-am putut abtine sa nu fac si eu un mic comentariu.
Voi incepe cu prezentarea unei intamplari concludente si reale din viatza mea care mi-a dovedit ca exista ingeri printre noi. Era o zi de martie, imi amintesc ca si cum toate s-ar intampla acum. Ma indreptam spre casa adancita in ganduri, eu fiind o visatoare incurabila. Si aeriana cum eram am dat sa traversez un bulevard dar am uitat complet ca imediat, urma calea ferata. Asa ca m-am angajat in traversare senina, asigurandu-ma de masini. Pe partea cealalta la capatul scarilor care se aflau inaintea caii ferate era un om care imi facea semne disperate cu mainile, dar eu nu il luasem in seama, crezand ca acele semne erau destinate altcuiva. Si am traversat, am urcat scarile si am dat sa fac primul pas pe calea ferata. Noroc ca acel OM, dand dovada de un curaj deosebit si de o prezinta de spirit aparte a sarit m-a luat in brate si m-a aruncat la pamant. Cand m-am ridicat, am vazut trenul care tocmai trecuse. Daca nu ar fi fost acel Om, de fapt acel inger uman, acum as fi zacut sub tarana rece si as fi sfarsit tragic sub rotile unui tren.
Nu stiu ce am zis atunci, eram buimacita de cap si ingrozitor de terifiata. Cert e ca nu mi-a mai fost dat sa-l intalnesc pe acel inger uman niciodata, desi l-am cautat cu disperare, pentru a-i multumi, am dat pana si anunt la ziar, dar degeaba. A disparut pur si simplu.
Pentru o zi acel Om a fost ingerul meu pazitor si mi-a dat sansa de a incepe o noua viata. Odata cu aceasta intamplare o schimbare radicala s-a produs in viata mea si am inceput sa privesc oamenii, natura si tot ceea ce ma inconjura cu alti ochi. Atingerea lui usoara de inger desi a fost scurta, a durat doar cateva momente, poate, m-a trezit la realitate, m-a adus cu picioarele pe pamant si m-a salvat de la un sfarsit tragic cu atat mai mult cu cat si altcineva in familia mea sfarsise cam in acelasi mod dar oarecum diferit, prefer sa nu intru in amanunte.
In ceea ce priveste conferinta propusa de Cri Cri, cred ca voi cei ce ati raspuns ati interpretat in sens strict literal cele scrise de ea si nu ati avut puterea de a vedea dincolo de cuvinte si a intelege de fapt ideea acesteia.
Chiar si un ID poate, pentru o zi, o saptamana, o luna si poate chiar mai mult sa fie un inger pentru cineva in sensul ca reuseste sa alunge poate anumite tristeti ori dureri numai prin cuvinte si vorbe bune. Si chiar daca mai apoi acel Id va disparea, el tot si-a implinit menirea lui de inger .
Referitor la mine as putea spune ca toti oamenii care au tercut prin viata mea au avut la un moment dat menirea de a fi ingeri si m-au binecuvantat cu atingerea lor, chiar daca printre acesti oameni s-au numarat si unii care mi-au facut rau si mi-au provocat suferinta, tot au fost ingeri la un moment dat.
#117853 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sierva - de Andre29 la: 18/04/2006 22:03:25
Ce o determina pe o femeie te intrebi tu, chiar si pe un barbat zic eu dar mai rar, este pana la urma dorinta de a crede, de a te lasa dus/a de cuvinte si atingerea lor. Iar atunci cand vrei sa crezi ca negrul este alb nu mai conteaza nimic, vocea ratiunii pleaca de tot la plimbare.

____________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '
#117854 (raspuns la: #117830) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Andre29 - de sierva la: 18/04/2006 22:36:03
Toata lumea are nevoie de afectiune. Dar cum de nu mai gasim afectiune in viata reala? Ce ne determina sa cautam sa ne umplem golul sufletesc cu vorbe dulci pe Internet? De ce ne multumim cu afectivitatea virtuala? De ce nu o putem transpune in viata reala? Sirul de intrebari ar putea continua, dar nu stiu in ce masura avem raspunsuri...

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#117864 (raspuns la: #117854) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sierva - de Andre29 la: 18/04/2006 23:02:56
Poate Cri Cri nu a cautat intentionat aceasta apropiere, aceasta afectiune .. si cu atat mai mult sa se bucure de ce are.
Daca vorbim la modul de general despre cautarea afectiunii pe internet, de ce in real nu se intampla la fel ne putem muta pe conferinta lui Om (oups... sa nu zica ca mergem sa-l agresam la el 'acasa' ;;) promitem sa fim cuminti)

____________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '
#117869 (raspuns la: #117864) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
nu stiu - de Cri Cri la: 19/04/2006 07:18:33
Nici nu stiu cum sa incep... daca sa raspund "in bloc" sau fiecaruia pe rand... asa ca am sa incep prin a spune cum de nu am spus nimic pana acum... mai ales eu, care "ma bag in seama" de cate ori am ocazia :)
Ma uit de ceva timp aici, in stanga, si nici un titlu nu mi se pare atragator... si ma intreb cand oare vor aparea conferinte noi?! :))
Astazi, acum, m-am gandit sa le deschid totusi pe cele care sunt... (uneori titlul nu e prea sugestiv...). "Fluturi sau... soare???"... ce-ar putea sa-mi spuna mie chestia asta? In fine, sa vedem...
Surpriza! Chiar eu am postat-o! :))) Nu mi-as fi imaginat! :)))
Aiurita mai sunt!
De cateva zile, ID-ul nu vorbeste cu mine si are la "status": "nu scriu celei care isi ofera sufletul tuturor"... iar Cri Cri habar n-avea ce se intampla. Acum stie.
Da, e o pagina din jurnal si poate ca asa ar fi trebuit sa ramana. Ori, poate ca e mai bine ca n-a ramas... poate ca nu doar eu trebuie sa stiu ca exista frumusete... soare si fluturi unde nici nu te astepti! :)
Poate ca, din cauza indiscretiei mele, le mai observa cineva...:)
#117876 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sierva - de Cri Cri la: 19/04/2006 07:18:33
Draga mea... greu de explicat de ce l-am inclus in aceasta categorie... mai bine zis, n-am spus ca el e inger... ci ca simt ingeri, din cauza lui. Dar, nici pomeneala de "vorbe dulci"! Nici pomeneala ca poezia sau proza sa fie scrise pentru mine! Nici gand sa refuze sa-si arate fatza sau latura umana... daca ar fi fost suficient de aproape... si nici pe departe n-a incercat vreunul dintre noi sa "construiasca" o relatie (fie ea de prietenie sau altcum).
Si, da, eram daramata... insa nu cautam consolare pe net... de fapt nu cautam nicicum. Stateam nemiscata sub greutatea care ma strivea si nu ma uitam in jur dupa umarul nimanui, fie el inger sau fiinta umana. Si nu afectiune mi-a oferit ci... nu stiu cum sa-i spun... O "zgaltaiala buna" daca vrei... ceva gen: "ridica-te si umbla!". Nu s-a gandit nimeni din jurul meu s-o faca. Nu mi-a sugerat nimeni ca, daca nu-mi incerc aripile nu voi invata niciodata sa zbor...
#117882 (raspuns la: #117864) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sarsilovici - de Cri Cri la: 19/04/2006 07:18:33
"Numai ca daca visam prea mult ne frigem iar arsura sufletului, greu se mai cicatrizeaza!"
Poate ca ai dreptate... dar e ca atunci cand iubesti... Sa nu primesti cu sufletul deschis tot ce ti se ofera, sa nu daruiesti, de teama ca vei fi ranit?
Se poate intampla si asta. Si ce, ai spune ca n-a meritat? Ca ti-ai pierdut vremea iubind? Nu e mai bine o zi fluture decat 100 de ani ra'ma?
Vorbind de sperante... aici nu e vorba de vreo speranta legata de inger, sau de omul care este de fapt... n-am primit asemenea sperante. Am primit "imagini"... ca sa zic asa, mi-a "aratat" ce eu nu mai "vedeam"... ca mai exista lucruri pe lume pentru care merita sa te trezesti dimineata. Ca ele exista in fiecare zi si ca, doar fiindca nu costa nimic, nu inseamna ca n-au valoare. :)
#117889 (raspuns la: #117666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Andre29 - de sierva la: 19/04/2006 00:13:03
Ultimul lucru pe care-l doresc e sa o ranesc pe Cri Cri. Sper, pentru binele ei, ca al ei caz este si va ramane unul fericit, eventual cu o finalitate benefica pentru cei doi.
Sa-l agresam pe OM la el acasa? Cu mare placere. Astfel, transformam nevoia de afectivitate in nevoia de agresivitate si toata lumea e multumita. Meet you there :)

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#117891 (raspuns la: #117869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
anisia - de Cri Cri la: 19/04/2006 07:18:33
Nu mi-am pus visele in palma lui, fiindca nu era cazul... si nici nu mai aveam vise :) Si nici nu cred ca va fi cazul vreodata mai mult decat e acum.
M-a ridicat de la pamant, dar nu m-a facut dependenta de el... nu mi-a promis ca ma va purta pe umeri ci, cum am spus, "m-a pus pe picioare". Si m-a invatat sa merg singura.
In orice caz, sfatul tau e bine intentionat si pentru asta ai recunostinta mea.
#117892 (raspuns la: #117802) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 19/04/2006 07:18:33
Ai spus-o... ca din sufletul meu. Da, e obositor sa fii inger, sau macar "sa faci pe ingerul". N-am simtit asta, insa, decat cand propria durere a "scos" la suprafata omul care sunt de fapt. Slab si naiv, incapabil sa inteleaga suferinta, sa si-o asume si sa mearga mai departe.
Spuneam ca nu cautam nici un umar pentru plans, pe nicaieri, fiindca m-am obisnuit sa fiu eu si umar, si depozitar al secretelor, si cunoscator al fericirilor... i-ar fi surprins pe toti ca plang. Si nu e doar atat, nu e vorba de faptul ca mi-ar fi fost teama ca ma "coboara" de pe nu stiu ce "piedestal", dar nu stiam cum sa spun ce ma doare, nici nu-mi imaginam ce mi-ar putea spune ei ca sa-mi treaca. Un timp nici n-am raspuns la usa sau la telefon. Mi-ar fi vorbit de necazurile lor, de realizarile lor, poate... dar eu nu puteam asculta nimic.
Nu stiu cat i-am spus lui si cat a ghicit... cert e ca s-a "costumat" in inger pentru mine. :)
#117895 (raspuns la: #117800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Sierva - de Andre29 la: 19/04/2006 06:12:39
Chiar ca este un caz fericit si imi doresc sa se bucure de ce simte si de prezenta acelui inger in viata ei, mai ales ca stiu ce inseamna dintr-o experienta personala.

Hm... nevoia de afectiune este deghizata uneori in agresivitate pe principiul 'cea mai buna aparare este atacul' :)

Ne-am mutat aici:

http://www.cafeneaua.com/node/view/7012

____________
'de frica sa nu scadem incetam sa crestem, de frica sa nu plangem incetam sa radem '
#117913 (raspuns la: #117891) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
imi pare rau... - de zahir la: 19/04/2006 19:22:42
Citind ceea ce ai scris in continuare.. referitor la cel "status" pe care il are acel... FOST inger... inclind sa-i dau (asa cum spuneam) dreptate anisiei... si totusi...eu continui sa cred si voi crede o viatza intreaga in ingeri... asa cum sunt ei. Din pacate... acel inger care tu il vedeai sunb un ID... imi pare ca nu si-a aratat latura umana... ci... rautatea... ori... asa ceva nu exista in sufletul unui inger... dar ma abtin la a mai face comentarii. Mi-ai parut cunoscuta Cri Cri... atat de cunoscuta... si sper sa ma fi inselat. Desi... nu cred ca m-am inselat. imi pare rau ca ai fost nevoita sa traiesti o astfel de experientza... insa ... gandeste-te ca poate mai exista oameni cu suflet. Cu suflet adevarat. Din pacate sunt atat de greu de gasit... pentru ca multi dintre ei nu sunt puternici. Nu sunt puternici tocmai datorita acestei lumi in care traim. Si... ei pleaca... si se inchid in ei la primul semn de ... indepartare a celor dragi. Si... de multe ori... NOI nu dorim sa-i pastram langa noi. NOI nu-i vedem... Noi nu-i simtim. Ii credem parsivi.. ii credem oportunisti... Gandeste-te... dar... poate ca este mult prea tarziu... oricum... mi-e greu sa cred ca vei intelege ce am vrut sa spun... si chiar daca vei intelege nu-mi vei da dreptate... Sa ai grija de tine. Te rog...
#117920 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cri cri :) - de ooanna la: 19/04/2006 07:42:59
....poate " ID-ul " tau ar trebui sa afle ca de aceea ai suflet, ca sa-l oferi tuturor ....:)

#117921 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sierva... - de zahir la: 19/04/2006 19:22:42
Nu ai dreptate Sierva,.... TOCMAi din aceasta cauza nu ai dreptate, pentru ca tu si anisia si multi alti (printre care ma numar si eu uneori) NU MA CREDEM IN SUFLET. Credem ca doar NOI avem suflet. ceilalti asteapta de la noi doar folosul propriu indiferent de ce natura este el. Si atunci cand intalnim pe cineva cu adevarat pretios... ne gandim... "Oare ce vrea de la mine?" Ce urmareste? Hm... si uite asa... pierdem din vdere ca acel om e posibil sa fi venit langa noi nu cu un gand marsav.. nu cu un interes ci poate pur si simplu pentru ca dorae un cuvant... o mana... o inima. Stiu... si eu gandesc de mlte ori asa...ca lumea e rea... ca lume aceasta nu este o lume pentru mine... dar....apoi.. privesc in jurul meu... prives in urma... imi adyuc amint de persoanele care au trtecut prin viatza mea si... imi revin... pentru ca VREAU sa im revin... pentru ca TREBUIE sa imi revin.... pentru ca VREAU sa cred in OAMENI... pentru ca TREBUIE sa cred in oameni... altfel... vom deveni... o lume de singuratici... si mie... mi-ar fi urat sa traiesc intr-o astfel de lume... Pe de alta parte... mi-e greu sa inteleg de ce unii... care nu cred in oameni... acre nu cred in bunatatea lor... vorbesc totusi cu ei... si isi exprima gandurile... si ofera opinii... pareri.... DE CE? daca nu cred in oameni? Oare nu este un non sens?
#117922 (raspuns la: #117833) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Andre29 - de sierva la: 19/04/2006 19:40:43
Sper sa iasa bine si pentru Cri Cri a noastra.
Si mersi de informatie, pazea ca vin! :)

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#118015 (raspuns la: #117913) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cri Cri - de sierva la: 19/04/2006 19:51:38
Sper din toata inima ca lucrurile sunt asa cum le-ai prezentat tu.
Si nu te acuzam de nimic, sa stii, doar faceam niste constatari. Oamenii sunt din ce in ce mai multi si din ce in ce mai singuri :(

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#118018 (raspuns la: #117882) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de sierva la: 19/04/2006 20:16:05
"Pe de alta parte... mi-e greu sa inteleg de ce unii... care nu cred in oameni... acre nu cred in bunatatea lor... vorbesc totusi cu ei... si isi exprima gandurile... si ofera opinii... pareri.... DE CE? daca nu cred in oameni? Oare nu este un non sens?". De, se pare ca ti-ai si format o opinie despre mine: sunt rece, acra, lipsita de sentiment, singura si suspicioasa. Ei bine, nu sunt deloc asa, insa nu-mi permit sa visez non-stop. Sunt o mixtura de realism cu visatorie. Dar am invatat cateva lucruri in viata:
1.Un punct de vedere expus asa cum trebuie nu face niciodata rau.
2.Acelasi punct de vedere poate da de gandit, ceea ce iar nu mi se pare gresit.

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#118021 (raspuns la: #117922) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sierva - de Cri Cri la: 20/04/2006 07:10:09
Scumpa, nu mi s-a parut ca m-ai acuzat de ceva. Daca asta a reiesit din reply-ul meu, chiar imi pare rau.
Foarte rar am avut impresia despre cineva de pe cafenea ca ar fi rau intentionat sau ca ar face acuzatii ori critici gratuite... si de cele mai multe ori acestea au venit in urma unei ambiguitati din textul postat sau din alte comentarii.
Iar ce spui tu e adevarat... eu lupt cu vehementa impotriva izolarii. Dar uneori nu mai stiu ce sa fac si incotro s-o apuc...
#118037 (raspuns la: #118018) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 20/04/2006 07:10:09
Nuuu... sa nu spui asta. Nu cred ca are asa ceva... rautate, vreau sa zic. Am zis ca n-a vorbit cu mine, dar nu ca "a refuzat sa vorbeasca cu mine". :)
In timpul tacerii lui nu i-am scris nici eu, fiindca ma obisnuisem sa inceapa el. Si, pana la urma, tot el a fost cel care m-a intrebat daca sunt suparata pe el... E un inger, iti spun eu! :)
Cunoscuta? In ce sens? Sa ne fi intalnit vreodata in realitate?
Tu crezi in "tarziu", zahir? Eu nu cred. Asa cum nu stiu ce e acela "maine". Astazi e cea mai importanta zi.
Si... da, am mai cunoscut ingeri. Da, am plecat de langa ingeri.
Am lovit ingerii si uneori m-au ranit si ei... si nu stiu daca latura noastra umana a fost de vina. N-am avut rabdare sa intreb, de multe ori, nici ei. Si ne-am incuiat fiecare in carapacea lui, si am refuzat sa privim in urma, si, din pacate, am vorbit doar cu noi insine despre asta.
Daca n-am inteles nici acum ce ai vrut sa spui, poate mai vorbim. :)
#118042 (raspuns la: #117920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ooanna - de Cri Cri la: 20/04/2006 07:10:09
Exista oameni care simt nevoia sa se urce pe munte si sa strige de acolo ce simt, exista oameni care pastreaza totul pentru ei si pentru cei fata de care simt. Nu cred ca trebuie sa blamam pe unii sau pe ceilalti, si nu cred, de asemenea, ca unul pretuieste mai putin decat celalalt ce primeste. :)
#118045 (raspuns la: #117921) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 20/04/2006 07:10:09
"Sa ai grija de tine. Te rog..."

A fost odata un inger care imi spunea asta...
Si poate mi-o spunea tocmai fiindca el credea ca sunt inger si ca ma descurc singura. Poate ca mai crede asta si acum...

Ciudat ca tocmai tu imi spui asta, tocmai tu care STII ca e obositor sa fii inger, STII ca doare sa fii singur...
#118075 (raspuns la: #117920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prietenii, ingeri, soare, flori, muzica????? - de sarsilovici la: 20/04/2006 19:24:13
imi imaginez o poienita plina de iarba verde si floricele galbene, albastre.... fluturi zburda in toate directiile fara zgomot si fara graba... bineinteles deasupra poienitei se inalta cerul de un albastru calm... inca e dimineata si soarele nu a inceput inca sa dogoreasca.. Din padurice se aud strigatele matinale a pasarilor de tot felul.... paduricea e destul de deasa asa ca nu sunt vizibil decat primii copacei.. In jurul tulpinelor lor ferigi maricele ar fi singurele care rezista si se bucura de putintica lumina care razbate pana la ele...In poienita e boierie, e belsug, ploile ajung la fiecare firicel de iarba , la fiecare floare, iar razele soarelui dezmiarda fiecare fir de "viata", fiecare gaza... aici in poienita se intalnesc ingerasii si zburda si se bucura de cantecele pasarilor de soare de ploaie de lumina... in paduricea deasa e mai trist.. e mai intunecat cred ca lumina este doar sus deasupra coroanelor copaceilor care-si inalta parca bratele, ramuricile cu frunze spre lumina, spre ingerii care sunt acolo sus... aici jos pe pamant sunt frunze uscate de anii trecuti , crengi uscate, e fosnet dar nu prea simpatic auditiv..
Deci unde sa ma situez? In poienita sau in padurice sub copacii care lasa doar putintica lumina sa razbata pana jos? In poienita cred ca sunt prietenii care se zbenguie, sunt ingerii plini de voiosie, cu hainute curate si nu prea fistichii.... Eu umblu prin padurice si parca mi se refuza poienita...Inca nu razbat pana la ea ceva ma tine departe de ea ma invart pe sub copacei... Inalt priviri disperate spre coraonele lor...mai adast sub cate o raza care mai razbate prin desisul frunzelor ma mai incalzesc plec mai departe si ratacesc ma enervez si nutresc un gand nicidecum ingeresc: as vrea sa vina toamna sa pice frunzele si sa se lase frigu o mai razbate soarele in poienita dar nu va mai incalzi asa Vor pleca si pasarile si se va auzi doar freamatul crengilor, si fosnetul frunzelor uscate Si voi alerga ca un smintit si voi face zgomot si se vor speria pana si gandacei de vacarmul pe care il fac din rautatea asta care s-a acumulat in mine Eu acel monstru care zac de ani in padurea intunecata si care nu m-am intalnit niciodata cu ingerii din poienita si nu m-am prins in hora lor si nu am zambit a bucurie... Doar am ranjit ca un smintit cand a venit toamna........ caldura nu mi-a fost decat atunci cand cate o raza imi mangaia fata de o paloare bolnavicioasa, asemeni unui ban intins unui cersator de catre o fiinta miloasa Ingerii ii urasc sunt acolo in poienita si pot zbura si ridica sus sus si nu ii voi ajunge niciodata ma impiedic si nimeresc cu fata in noroi a plouat ieri si e noroi si sunt murdar si mi-e sila Oare noi astia care vrem sa stam la soare, vrem sa ne jucam macar cu prietenii nu cu ingerii, vrem sa avem hainute curate, vrem sa calcam iarba verde da care nu se supara de indrazneala asta, vrem sa admiram si floricele vrem si noi atat de putin, vom razbate vreodata din paduricea asta a vietii de gandac cu fata de om....................................
#118106 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cri cri - de zahir la: 20/04/2006 19:24:13
da...mi-ar face placere sa mai vb Cri. Mi-ar face placere poate pentru ca ar fi atat de multe de spus. Chiar daca ai inteles de am vrut sa spun...chiar si asa mi-ar face placre sa mai vb. Nu cred sa ne fi intalnit vreodata in realitate.
Atat de multe ganduri mi se invalmasesc in minte.. si nu stiu cu ce sa incep. Daca cred in "tarziu"? DA cred in tarziu. Exista PREA tarziu O mana intinsa atunci cand iti este ceruta... si neoferita... te poate face sa te prabusesti... si atucni este PREA tarziu. O vorba nespusa atucni cand ai simtit-o...un ... MI-ESTI DRAG... nespus atunci cand trebuia poate fi PREA tarziu. Daca nu am crede in "tarziu"... atucni nu am crede nici in timp. Timpul....a atat de crud. Se spune ca timpul cicatrizeaza . Eu spun ca indeparteaza. Timpul distruge prietenii. Stiu... multa lume nu va fi de acord cu asta. Dar asa este. Niciodata nu vom reusi sa dam timpul inapoi... sa reparam daca am gresit ceva. Ai spus ca El... acel inger al tau... nu a spus ca nu ami vb cu tine... doar ca nu a mai vb. dar nici tu nu ai incercat sa vb cu el. Pentru ca el tacea. Pentru ca el nu mai spunea nimic. Ai simtit vreodata singuratatea unui inger? Ai observat acea durere a singuratatii? Stiu ca DA!!! STIU CA AI SIMTIT-O! EL... poate... era obosit... poate era trist... poate.... el nu avea un inger... poate era ranit... poate avea o aripa franta. Dar... pe el... cine sa-l intrebe? poate ingerul lui... nu ami exista. Poate ingerul lui nu a existat niciodata. si cand si-a dat seama de asta a fost prea tarziu... pentru ac pusese mult prea mult suflet in cel pe care il credea ingerul lui. Poate.. atati de multi poate...CREDE-MA... uneori.... exista PREA TARZIU. Poate acum tristetea mea s-a rasfrant si asupra randurilor scrise de mine. Ce pacat ca ... asa cum ai spus... fiecare s-a retras in carapacea lui.. si nimeni nua mai vb cu nimeni. Nici tu nu ai intrebat... nici el nu ti-a spsu. fiecare a asteptat ca celalalt sa faca primul pas. te-ai gandit ca poate l-ai ranit pe acel inger? si rana ... l-a facut sa taca? Multe as mai putea sa spun.... atta de multe... dar probabil... doar eu as intelegece as vrea sa spun.... din pacate...
#118116 (raspuns la: #118042) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cri Cri - de zahir la: 20/04/2006 19:24:13
DA..."Sa ai grija de tine..."... pentru ca STIU ca esti un inger; pentru ca STIU cand doare singuratatea in care te arunca uneori viatza. NU CEA FIZICA. Cea fizica este mult mai usor de suportat. Ma refer la acea singuratate in care nu mai vb decat cu tine insuti sau vb cu persoane care nu te mai ascunta. pentru ca nu vorbim singuri. Avem in fatza ochilor de multe ori acele persoane carora am vrea sa le vorbim. Si... atunci unii ne considera nebuni. Si poate asa si suntem. Nebuni. Altfel.
Da... STIU ca doare sa fi singur... Da.... STIU cat doare disparitzia unui inger... si stiu cat de obositor e sa fi inger... si mai STIU... ca ... iger fiind... esti doar un simplu ID... fara trup... nemuritor... si ce e ai dureros... NU AI VOIE SA FI IMPERFECT....
#118118 (raspuns la: #118075) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cosmik - de bloom la: 20/04/2006 14:40:59
Chiar ai avut un "inger' langa tine sa te salveze::))
#118154 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cri-cri - de bloom la: 20/04/2006 15:11:03
Prefer soare:)) Si daca se intampla sa simti pentru cinci minute, o saptamana sau un an ca o persoana iti acorda atentie dezinteresat, rosteste cuvinte care te inspira, sau pur si simplu comunica cu tine emanand frumusete din toate punctele de vedere, merita sa existe un asa ID::)) Cuvantul ingeri-e o metafora care descrie cele mai pure sentimente si intruchiparea "inocentei" din noi.
#118160 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Ma gandeam la ce a zis JJ: "U - de bloom la: 20/04/2006 15:30:21
Ma gandeam la ce a zis JJ: "Un inger salbatic imi aparuse, ingerul tineretii si frumusetii muritoare, sol din bogatele incinte ale vietii, furtunos sa-mi deschida intr-o clipa de extaz caile toate catre a trai si a gresi" . Astept si eu un inger ca acesta salbatic si prietenos sa-mi arate tot ce e de stiut intr-o viata caduca::))
#118166 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 21/04/2006 06:33:17
Spui ca nu ne-am intalnit.. ok. Spui ca ma cunosti desi speri ca nu, insa esti sigur ca da.. iar ok. Sa inteleg ca te referi la modul meu de a fi sau de a gandi? :)
Eu nu cred in "prea tarziu" fiindca... fiindca...
De fapt ai dreptate, exista. Cum il definesti tu, exista. Poate ca e mai bine mai tarziu decat niciodata, dar nu are aceeasi valoare ca atunci cand ar fi fost "la timp".
Spuneam ca pot muri maine, fara remuscari. Da, fiindca simt timpul, ii simt ireversibilitatea si incerc sa nu pierd secundele. De multe ori mi le "pierd" altii... cu vorbe nespuse, cu asteptari zadarnice, cu dorinte neimplinite sau gesturi nefacute, cu bariere coborate... Asta este... fiecare simte timpul in felul lui si nu poti aduce pe nimeni la ritmul tau daca nu vrea. Uneori ma enerveaza, uneori ma intristeaza, dar sfarsesc prin a accepta asta (ideea, vreau sa spun) fiindca nu sunt nevoita sa accept si persoana. Mi se pare trist, insa, ca trebuie sa scot pe cineva din viata mea doar fiindca ocupatia lui de baza este sa "piarda" timpul meu (poate si pe al lui, dar, cat timp el nu simte astfel, nu vad ce argumente l-ar putea convinge).
Poate ca ai dreptate cu singuratatea ingerului... din pacate eu n-am fost destul de perspicace pentru a intui asta. S-a mai intamplat sa initiez eu o discutie, mi-a raspuns... insa rapid, apoi s-a scuzat ca e ocupat. Pe de alta parte, m-a si salutat pur si simplu fiindca m-a vazut online, desi nu putea sta la discutii. A "stat", totusi, daca am avut eu vreo problema sau ceva de discutat. Nu stiu daca ma intelegi... eu pur si simplu nu vroiam sa-l deranjez. Poate ca am gresit, poate ca nu l-as fi deranjat ci i-as fi aratat ca-mi pasa, dar.. nu stiu ce sa spun mai mult.
Cand spuneam ca am ranit ingeri, ca m-au ranit si ei... nu la el ma refeream; adica sper ca nu l-am ranit eu in nici un fel. El stiu sigur ca nu m-a ranit pe mine. Ma refeream la altii... in trecut.
Vad ca tu, apriori, consideri ca nu te-as intelege. In sfarsit, e alegerea ta daca vrei totusi sa-mi mai spui ceva in aceste conditii. Nu insist... sunt prea obosita.
In ultima vreme am repetat de prea multe ori cuiva: "Deschide-te mie... spune-mi, eu inteleg. Daca nu inteleg cuvintele sau ideea, poate mai cer lamuriri, dar accept si nu judec. Nici nu te intreb de ce. Pot intelege orice. Tacerea n-o inteleg si pierderea de timp..." Dar el nu m-a crezut, sau n-a simtit ca poate fi deschis cu mine... ori poate ca-i era teama ca voi intelege prea multe, ca voi folosi impotriva lui ce inteleg... Nu stiu. Poate ca am ajuns chiar sa-l agasez cu insistenta mea.
De aceea, n-am sa fac acelasi lucru cu tine. Tie iti spun: spune-mi ceea ce crezi ca pot intelege, sau ceea ce vrei sa stiu, chiar daca s-ar putea sa nu inteleg. :)
#118282 (raspuns la: #118116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 21/04/2006 06:33:17
Am incetat de mult sa cochetez cu perfectiunea. Nu mi-o cer mie si n-o cer nimanui. Nici macar nemuritorilor, fie ei ingeri, demoni sau Dumnezeu. Nu incerc sa schimb pe nimeni (sau poate ca e o contradictie aici, din moment ce incerc sa fac sa vorbeasca pe cineva mai inchis in sine) si am constatat ca de fapt iubesc imperfectiunea din toata inima. E mereu altfel si atat de lipsita de platitudini! Iar eu... vorbesc. Si ascult. Si sunt nebuna. Si ador nebunii... si nebuniile.. si ciudateniile. Ma enerveaza cei care incep cu "da' de ce nu faci si tu ca toata lumea... da' de ce nu intri si tu in randul lumii... da'...". Spiritul de turma nu ma atrage deloc.
Si nu-mi mai spune MIE inger, te rog... incep sa ma simt aproape perfecta si sa ma scot din sarite! :))))
#118283 (raspuns la: #118118) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sarsilovici - de Cri Cri la: 21/04/2006 06:33:17
Atat de frumos spus... si atat de trist! Poate ca merita sa fie un text postat si nu doar un comentariu :)
Crezi ca ingerii ar avea ceva impotriva sa vii in poienita lor? Crezi ca li s-ar parea respingator chipul tau ori hainele pline de noroi? Poate ca doar rautatea ta ar durea... dar poate ca ea s-ar topi intr-un ras fericit in hora lor. Si ti-ar spala fatza cu lacrimile lor, si te-ar curata de noroi cu aripioarele si ti-ar darui din hainutele lor... Totul e sa ai curajul sa iesi in soare.
Te-ar chema chiar ei, dar ei nu stiu ca esti acolo, una cu pamantul, pitit sub frunzele putrede ale toamnei trecute, pandindu-i de dupa ferigi... :)
Ura otraveste sufletul si locul ei nu e acolo. Nu e nicaieri. Dar nici nu va pleca daca tu n-o lasi...
#118285 (raspuns la: #118106) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cri Cri - de sierva la: 21/04/2006 00:29:33
Nu te invinovateam pe tine, ci pe mine. Poate ca am fost prea transanta. Si cand nu mai stii ce sa faci si incotro s-o apuci, vino aici... esti intre prieteni :)

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#118286 (raspuns la: #118037) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sierva - de Cri Cri la: 21/04/2006 06:33:17
Da.. asta fac. Si chiar ma simt intre prieteni. :)
#118289 (raspuns la: #118286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 21/04/2006 06:33:17
Cred ca am uitat sa spun ceva... Cred, de fapt, ca am uitat sa spun mai multe.
Intai: nu recunosc dreptul nimanui de a ma rani pe mine pentru ca a fost el ranit anterior. Mai ales daca nu am fost eu "autorul". E adevarat ca viata ne schimba, ca lasa urme. Dar sa nu poti accepta cu inima deschisa pe cineva doar fiindca altcineva te-a dezamagit... e nedrept. Si e o cruzime sa pedepsesti pe cel de acum pentru faptele celuilalt, doar fiindca acesta e mai slab, e vulnerabil si usor de lovit sau pur si simplu accepta (poate chiar fiindca te iubeste).
Si doi: chiar as putea spune ca te cunosc si eu. Fiindca folosesti miriada asta de puncte de suspensie, fiindca vorbesti ca EL. Fiindca aduci aceleasi justificari ca EL, desi eu nu te acuz.
Sa fim intelesi, EL la care ma refer aici e cel care-mi spunea tot timpul sa am grija de mine, si nu e acelasi cu "ingerul" despre care am vorbit. Ii alatur, da, fiindca exista cumva o legatura: EL m-a strivit, iar celalalt m-a adunat din praf si a suflat asupra mea "suflare de viata", ca sa ma exprim metaforic.
EL nu doar ca nu a fost inger pentru mine (poate doar fiindca era prea plictisit de a fi inger pentru multi altii), dar nici pe mine nu m-a lasat sa fiu ingerul lui. Nici nu stiu ce a durut mai tare... singuratatea mea cu propriile lacrimi, sau sentimentul inutilitatii. Si, nu ma intelege gresit... nu-l judec, desi cele de mai sus suna a acuzatie. Poate ca asa vedea el lucrurile... relatia noastra sau ce mai era. Dar tot e nedrept.
Acum... nu e vina ta... dar "ai grija de tine", ca si "noapte buna", sunt doua sintagme pe care le resimt aproape ca pe niste injuraturi. Dar fiindca nu e vina ta... le poti folosi, desigur :)
#118301 (raspuns la: #118116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cri cri - de zahir la: 21/04/2006 19:26:00
imi pare rau cri cri... se pare ca te-am suparat cu cele ce am spus.. imi pare rau. Nu voiam acest lucru... stiu ca esti o femeie deosebita... si nu vreau sa te ranesc sau sa te supar. Imi erai efectiv draga prin modul cum gandeai si simteai si stiu ca poti fi un interlocutor foarte placut. Din pacate... probabil eu nu pot fi...
#118315 (raspuns la: #118282) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cri cri - de zahir la: 21/04/2006 19:28:38
Multe lucruri sunt nedrepte pe aceasta luma, Cri. Si banuiesc ca sti asta. Enorm de multe nedreptati se intampla si imi pare rau ca ... din cate am vazut te-au cam suparat cele scrise de mine. Efectiv nu am avut aceasta intentie. Ma trezisem vorbind dar se pare ca m-am ambalat un pic prea tare. Din pacate... aceste forumuri rar ma atrag pentru ca ... simt ca si cum intimitatea mea este agresata. Imi face placere sa vb sa dezbat idei dar... de cele mai multe ori... cele simtite de suflet... sunt greu de sustinut cu demonstratii precise. Inca o data imi cer scuze pentru ca te-am suparat. probabil vei spune ca nu dar... se simte ca te-ai simtit agresata de cele scrise de mine. Imi pare rau.
#118319 (raspuns la: #118301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 21/04/2006 19:28:38
Ce anume, din tot ce am scris, arata ca m-ai fi suparat TU? Nici macar nu ti le-am "varsat" tie fiindca as fi suparata... cred ca vroiam sa ma "vezi" mai bine...
Vad ca te-ai hotarat sa taci... nu asta asteptam. Dar... nu cred ca te pot obliga sa vorbesti cu mine...
Si uite ca pentru a doua oara incepi cu "imi pare rau". Si chiar n-are de ce sa-ti para :)
#118321 (raspuns la: #118315) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cri Cri - de sarsilovici la: 21/04/2006 19:28:38
Cred ca esti un 'super greieras'! poate mai bine era cum spuneai sa pun povestea sub forma de text, dar nu asta a fost intentia mea.de fapot care a fost? Nu stiu! Atat stiu ca citind ipoteza problemei adica despre indecizia de a aprecia chipul din oglinda, ingerasi, prieteni, jocuri, persoane iubite,... m-am aplecat asupra tastaturii si am scris......... Preferam sa invat sa cant la pian decat sa scriu la tastatura......... promit ca voi incerca sa inventez o continuare la poveste si poate voi incerca sa o desfasor pe toata sub forma unui text....
#118322 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de sierva la: 21/04/2006 21:53:08
Mai, tu chiar nu intelegi ca nu s-a suparat Cri Cri? Ce vrei sa faca pentru ca tu sa intelegi? Din cate vad, voi purtati un dialog al sensibilitatilor. Sunteti doua firi sensibile care mor de ingrijorare sa nu-l fi ranit pe celalalt. Nu dramatiza in felul asta, Cri Cri e o tipa exceptionala si nu e suparata pe tine, nu inteleg de unde atatea complexe?
Scuze, Cri Cri, n-am putut sa tac.

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#118395 (raspuns la: #118319) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sierva - de Cri Cri la: 22/04/2006 09:09:14
Inca o data ai spus-o mai bine ca mine. Thanks.
Nu spun eu degeaba ca seamana cu cineva... :)))
#118423 (raspuns la: #118395) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sarsilovici - de Cri Cri la: 22/04/2006 09:09:14
Indiferent de intentie, chiar fara, a iesit ceva frumos. De multe ori frumusetea e fara intentie... si tocmai atunci e mai frumoasa... fiindca e naturala, necautata.
Daca si tu simti ca merita povestit... eu abia astept! :)
#118425 (raspuns la: #118322) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de Cri Cri la: 22/04/2006 09:09:14
In acest moment, cel mai nedrept lucru din lume e ca tu ma presupui intr-un anume fel. Suparata... agresata...
Te rog, te rog, nu face asta!
Nu te mai gandi! Doar spune ce spui!
Nici nu te simti agresat, nici nu te supara! Sunt doar o umbra... scriitoare (era sa zic "vorbitoare"). Nu te pot atinge fizic, nu te pot privi intr-un anume fel, si nimic din ce spun eu nu reprezinta esenta gandirii sau a vietii. Daca nu corespunde celor ce simti tu, combate-ma... or let it go!
Mda... probabil ca ma credeai un inger diafan iar eu mi-am aratat.. latura umana. Asta e... :)
#118430 (raspuns la: #118319) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Cri Cri - de sierva la: 22/04/2006 17:41:01
Nu m-am putut abtine... Ma bucur ca nu te-ai suparat fiindca m-am amestecat :)
Sarbatori fericite!

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#118494 (raspuns la: #118423) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir... - de the_song la: 24/04/2006 20:23:34
cine esti tu, zahir? ce rafala de vant ti-a plamadit fiinta? tu sti..asta ti-e condamnarea: sa sti. sa cunosti oameni pe care nu i-ai vazut. sa atingi ingeri si sa simti aripi din ei chiar si dupa ce ei s-au scurs in cimitire cu alti mii de ingeri ingropati. tu sti cu adevarat ce inseamna TARZIU, tu nu iti imaginezi asta si nu filozofezi ca sa faci o expresie atat de simbolica sa sune frumos, artistic..tu sti, zahir, si ma faci sa ma sfasii..ma sfasii ca mai vad un om care simte singuratatea ingerului pe care, de multe ori, durerea noastra ne face sa-l condamnam pentru ranile pe care avem impresia ca ni le-a facut tacerea lui...tu sti cum trece timpul cand doi ingeri indraznesc sa taca..sti cum timpul petrecut in tacere si distanta ingroapa...
cine esti tu, zahir? unde ti-e mormantul in care iti ingopi tu cuvintele necunoscute de nimeni?
si sunt atat de sigura acum, ca si tine catre cri cri, greierele primaverii noastre, ca te-am cunoscut candva...Intr-o poveste cu inimi de copil si regasiri...nazuinte inspre regasire...Intr-o poveste ingropata de mine in cimitirul inimii mele..mormant cu cea mai fermecatoare poveste...dar uite-o reasita..povetea si zahirul din ea..pe pagini aberante dar implinitoare de cafenea..
continua sa cauti oameni..
#118695 (raspuns la: #118116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
zahir - de the_song la: 24/04/2006 20:23:34
cine esti tu, zahirule? cuvintele-ti plamadesc in mine lumi ce-mi par atat de cunoscute...as vrea sa nu existi, zahir necunoscut si totusi din mine...
#118702 (raspuns la: #117800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
dar..zahir strain... - de the_song la: 24/04/2006 20:23:34
nu vezi ca de cele mai multe ori ramanem cu amintirile? ne aducem aminte de "persoanele care au trtecut prin viatza mea si... imi revin... pentru ca VREAU sa im revin... pentru ca TREBUIE sa imi revin...." iti revi si then what? o parte din cimitirul inimii tale mai simte acea implinire pe care ti-o dadeau candva acele persoane, acei ingeri, (cum ii vedeam noi)...dar...then WHAT? esti tot singur...si vin oameni si vor sa se scufunde in noi, si poate ca misterul nostru de oameni ai cuvintelor ii atrag si vor sa ne cunoasca...si totusi...ai pierdut prea mult, prea multi oameni, ingeri, si acum ti-e teama..poate ca noi nu mai iubim oamenii, poate ca nimeni nu stie sa iubeasca oamenii, decat o forta divina, supranaturala...poate ca noi iubim doar parti din oameni...
tu zici ca "e posibil sa fi venit langa noi nu cu un gand marsav.. nu cu un interes ci poate pur si simplu pentru ca dorae un cuvant... o mana... o inima"...Dar iti permiti sa risti? sa te trezesti in fiecare dimineata, fiind atat de crud constient ca pana acum ai pierdut tot ce ai iubit, si sa risti sa te mai lasi cunoscut de altii, doar cultivand in sufletu-ti frant falsa iluzie ca s-ar putea ca de data asta sa primesti "binecuvantarea"? mai poti sa risti? mai gasesti in tine puterea asta? nu ti s-ar parea umilinta, in primul rand fatza de tine?...
ti-e greu sa intelegi cum de oamenii,chiar daca nu mai cred in existenta unor alti adevarati oameni, totusi continua sa le vorbeasca...totusi continua sa-si lase prabusirea inimii si franturi din ei pe pagini de cafenea...Ei, se pare ca se simt mai bine..nu exista consecinte (nu aparent)...Lasi cuvinte catre necunoscuti si te simti orecum relieved: ai revelat parti din tine pe care ti-e teama sa le spui fatza in fatza oamenilor ce azi iti spun ca-ti sunt prieteni si-n care nu mai crezi.si in rest....vorbesti cu ei si pentru ca nu-ti mai pasa...esti prea satul de pierderi, minciuni, zbatere...si ai prea mult in tine ca sa ti totul inchis. deci nu-ti mai pasa: nici nu mai crezi in cei carora le vorbesti, nici nu-ti mai pasa de ce spui...esti ca un ateu: nu crezi nici in Dumnezeu, nici in diavol, deci iti permiti sa vorbesti oricum despre ei, sa faci tot felul de supozitii...

cine esti, zahir? care ti-e povestea?....de ce puncte de suspensie dupa ce spui ceva? de ce mereu puncte de suspensie? nu mai avem alte semne de exclamatie?...of...
#118733 (raspuns la: #117922) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ruth again - de zahir la: 25/04/2006 19:36:50
Povestea MEA? ce sens ar avea sa scriu povestea mea? Povestea mea este in mine. EU sunt povestea mea. Fiecare dintre noi suntem formati dupa povestea vietzii noastre. Mai mult sau mai putin trista, mai mult sau mai putin vesela. Sa imi scriu AICI povestea... pe un forum... NICIODATA. Poate povestea mea.... inseamna ... neincredere in oameni... poate povestea mea inseamna dezamagire in capacitatea oamenilor de a fi altruisti. Poate povestea mea... de pana acum... mi-a aratat inca o data ca oameni... iau tot ceea ce le oferi... fara ca vreodata sa se gandeasca ca ... trebuie sa ofere ceva in schimb.. Poate alerg dupa un ZAHIr ce nu exista si nu va exista niciodata. Ce ciudat... povestea mea... sunt EU. Asa cum fiecare e propria lui poveste.
#118804 (raspuns la: #118733) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ruth again - de zahir la: 25/04/2006 19:36:50
cine sunt eu? Ce importantza are cine sunt eu? Eu nu sunt nimeni... eu...sunt o adiere de vant... care atunci cand... a avut senzatia... ca a suparat... care atunci cand nu e binevenita... incereaza sa mai existe. Atat timp cat e placuta... ea exista...cand... simte ca devine o "obligatie" (ce mult dor unele cuvinte) nu are nici un sens sa mai atinga aripi. Sunt o adiere care poate ofera un inceput de zbor...ATAT
#118806 (raspuns la: #118702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ruth again - de zahir la: 25/04/2006 19:36:50
sa continui a cauta oameni? PENTRU CE? De cate ori mi-am pus aceasta intrebare... pentru CE sa mai caut oameni? De cate ori am fost tentat sa ... ma ascund in mine... sa nu mai caut nimic... sa incetez a mai cauta un zahir inexistent. sa incetez a mai crede in PRIETENIE. DAR EA EXISTA. STIU CA EXISTA. Ea... e in mine.... poate ma caut pe mine insumi... dar poate eu nu exist decat in plasmuirea mea. Poate eu... sunt la fel ca ceilalti oameni... poate eu... nu exist... decat... prin aceste randuri... poate...odata...peste ani si ani....ma voi regasi... ACUM, probabil e mult , mult prea devreme.
#118807 (raspuns la: #118695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cri cri - de zahir la: 25/04/2006 19:36:50
nu am tacut decat pentru ca circumstantzele mi-au impus asta. Nu pentru ca a fost o optiune a mea
#118810 (raspuns la: #118321) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
sierva - de zahir la: 25/04/2006 19:36:50
iti multumesc Sierva... efectiv m-ai convins ca nu s-a suparat CRI CRI pe mine. (ia ca pe o gluma ceea ce am spus... pentru ca am zambit citind ce ai scris). Insa vezi tu... de multe ori nu suntem in "cea mai buna pasa" si asta se rasfrange in cele ce scriem... si gandim.
#118811 (raspuns la: #118395) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
cri cri - de zahir la: 25/04/2006 19:36:50
imi pare bine ca nu te-ai suparat insa avalansa de cuvinte care o scriai m-a facut sa realizez ca am deschis poate rani care nu s-au vindecat complet. Poate ca asa cum sustii iti aduc aminte de cineva care a trezit in tine sentimente contradictorii si... care te-au ravasit. din pacate sau din fericire nu cred ca ne-am mai intalnit vreodata... poate doar franturi ale propriului Eu ni se intalnisera... si de aceea ti-am parut atat de cunoscut si mi-ai parut atat de cunoscuta.
#118813 (raspuns la: #118430) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
"si sunt atat de sigura acum, - de zahir la: 25/04/2006 19:36:50
"si sunt atat de sigura acum, ca si tine catre cri cri, greierele primaverii noastre, ca te-am cunoscut candva...Intr-o poveste cu inimi de copil si regasiri...nazuinte inspre regasire...Intr-o poveste ingropata de mine in cimitirul inimii mele..mormant cu cea mai fermecatoare poveste...dar uite-o reasita..povetea si zahirul din ea..pe pagini aberante dar implinitoare de cafenea.."
Ce ciudat.... m-ai intrebat pe MINE care este povestea mea... dar ... oare care este povestea TA...? cine era zahirul povestii tale? In ce unghere se ascunde el acum... azi... mai exista el? sau fiecare regasim povestea noastra sau franturi ale povestii noastre... franturi ale sufletelor noastre in cuvinte venite de nicaieri... si poate intamplator (desi... daca as fi sa fiu sincer... nu cred ca este ceva intamplator pe aceasta lume...). M-ai intrebat cine sunt eu... dar TU... cine esti? cand ne-am intalnit... sa fie doar o coincidentza? Nu cred!
#118815 (raspuns la: #118695) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...