decor de noapte

sta la geam un paznic trist si tese
umbra lui cu crengi si flori
ce din ochiul lunii iese
si in noapte-mi da fiori.
din podea panza-i se-nclina
parca-i franta si suspina...
si e noapte!

tot la geam sopteste umbra
norilor cuminti si repezi.
sus pe zid se-ntinde curba
jocului pornit din lespezi,
iar in crunta-ntunecime
ce se-ntinde peste mine
simt ca-i noapte.

inauntru-i trist si gol mormantul
patului pustiu si rece.
parca-ntins sta tot pamantul
peste mine sa ma-nece.
de privesc afar' imi pare
ca-i lumina pe carare...
dar e noapte.