Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Jos palaria!


de SB_one la: 23/01/2004 14:00:20
modificat la: 23/01/2004 14:00:20
voteaza:
Caz unic


"Au fost nevoiti sa faca reguli noi pentru mine", declara Alexandru Popa




Robert Turcescu
Sambata, 24 August 2002


Un tinar roman i-a uimit pe americani absolvind Universitatea Stanford - California cu o medie peste cea maxim posibila

Doar douazeci si doi de ani si un CV care te lasa cu gura cascata. Alexandru Popa, noul si foarte tinarul consilier personal pe probleme economice al primului-ministru, a dat peste cap regulile celebrei Universitati “Stanford” prin performantele obtinute. Ar fi putut ramine in America, dar s-a intors in Romania. E incredibil de sigur pe sine, fara sa fie arogant, are teluri precise si, mai ales, un entuziasm molipsitor. Dar, dincolo de toate, Alexandru Popa e un pariu cistigat pentru Romania.
Dintr-o data, numele Alexandru Popa a aparut pe prima pagina a ziarelor: 22 de ani, consilier personal al primului-ministru... Cine e Alexandru Popa?
In 1998 am terminat Liceul de Informatica din Bucuresti, am dat teste, mi-am facut un dosar cu recomandari, cu tot ce trebuia si am fost acceptat la Universitatea Stanford, in California, cu o bursa aproape integrala, adica mai raminea de platit avionul sau ceva de genul acesta... Am studiat acolo patru ani, dar in acesti ani am luat o diploma de licenta in economie, inca una in management si inginerie industriala si am facut si un master.
E o performanta destul de rara, daca nu foarte rara...
De fiecare data cind ma intrebau diverse oficalitati din cadrul universitatii “In ce degree (nivel - n.r.) esti inrolat?”, eu le spuneam in asta, asta si asta...”Si in citi ani vrei sa termini, in sase?, ma intrebau. “Nu, le spuneam, in patru ani vreau sa le termin pe toate!”. A fost o treaba foarte grea, trebuia sa am in fiecare semestru maximum de cursuri posibile, chiar si peste.
Cum adica “peste”? Da-mi un exemplu!
Un om “normal” ia 12 unitati (cursuri - n.r), iar eu trebuia sa iau cel putin 21. Si uneori luam si 24-25 de unitati intr-un singur semestru.
Si asta a fost studentie sau un soi de “heirup”?
Nu, a fost frumos, mie mi-a placut mult! Pe de alta parte, America e un pic altfel decit Romania si, automat, si studentia este altfel decit aici. Sint teme in fiecare saptamina, deci, practic, oricum esti in priza de-a lungul intregii saptamini, in weekend n-aveam timp de absolut nimic decit sa-mi fac temele pentru saptamina viitoare, sa citesc. Cred ca aveam teancuri intregi de carti de citit...
Mai erau studenti americani la fel de performanti?
Pai, de exemplu, cind le-am spus celor de la oficiul de ajutor financiar ce fac eu, o femeie de acolo mi-a spus “Eu, in treisprezece ani de cind sint aici, n-am mai auzit asa ceva!”. Pur si simplu nu stiau cum sa ma incadreze pentru ca bursa ti se termina la un anumit moment si eu, conform unor criterii, pentru ca facusem atit de multe unitati, trebuia sa mi se termine bursa, dar, conform altor criterii, nu-mi terminasem cei patru ani in care imi primeam bursa! Au fost nevoiti sa faca reguli noi, pentru mine, eram un caz unic.
Un roman a dat peste cap regulile Universitatii Stanford...
Mda... Alta intrebare clasica era “Bun, faci atitea programe, dar ce note ai? Probabil ca ai note proaste...”. Ideea e ca n-o duceam chiar atit de prost, si asta s-a dovedit chiar la ceremonia de la terminarea facultatii. Atunci a fost invitat decanul intregii scoli de inginerie si a inceput cu un speech din asta, foarte impresionant, de decernare a premiului “Henry Ford”, care se acorda primului student din intreaga scoala, dupa medie, dupa realizari scolare si dupa votul unui consiliu de profesori. Pe anul 2001-2002, am fost ales eu. A fost extraordinar, era o mare de oameni si s-a vorbit vreo zece minute despre mine, s-a inceput cu aplicatia pe care am facut-o pentru a ajunge acolo, s-a citit din note, s-a vorbit despre ceea ce voiam eu sa fac cind am intrat si de ceea ce vreau sa fac acum, un profesor de-al meu a vorbit despre mine si, cel mai interesant, la sfirsit, decanul a anuntat: “Bun, acum sa va spun si media...”. Era asa, un fel de liniste... Cind a spus “4,16 din 4,00!” s-a auzit, asa, un murmur. Pentru ca, in mod normal, media maxima e 4,00, iar a mea era 4,16”...
Cum asa?
Pentru ca am obtinut de multe ori o nota, A+, care, practic, nu ar trebui folosita si din cauza asta concluzia lor era ca trebuia scoasa din sistem. Doar cind exista un student care este mult mai bun fata de intreaga clasa i se acorda aceasta nota. A fost cazul meu, de-asta am ajuns sa obtin 4,16.
Esti un geniu, Alexandru?
Nu, Doamne fereste!
De ce “Doamne fereste”, e o rusine?
Nu, dar intr-un fel nu cred ca e bine sa te autoconsideri un geniu, e bine sa consideri ca incerci sa faci ceva si reusesti sa faci ceea ce poti. Un geniu are o responsabilitate poate prea mare...
Dupa ce-ai terminat Stanford ti s-au facut oferte sa ramii in SUA?
Da... Dar in primul rind trebuie sa spun ca eu am infiintat doua companii in timpul cursurilor. Una dintre companii, pe care am facut-o in anul trei de facultate, a fost ulterior finantata cu un milion si jumatate de dolari, de catre un investitor privat. Compania exista, face software in Ucraina. Fiind singurul roman din echipa, eu trageam tare sa facem si in Romania, dar pina la urma eu am plecat, pentru ca aveam scoala si nu puteam sa stau la companie tot timpul. Am ramas insa parte a companiei, vorbesc cu ei si-i ajut si asa mai departe. Asta a fost prima companie, a doua a fost in ultimul an de facultate, tot de software, mai degraba un produs foarte interesant care simuleaza distributia de caldura pe cip-uri. A fost o companie extraordinara, s-a bucurat de mare interes din partea foarte multor investitori americani de mare calibru, am cistigat doua concursuri de planuri de afaceri... Am parasit si aceasta companie.
Ai ramas cu actiuni si acolo?
Da, normal, am actiuni de fondator, dar inca nu e finantata aceasta companie. Va fi insa. Conteaza faptul ca am ramas in contact cu prietenii pe care ii am acolo, ne sfatuim, e o chestie extraordinara! Da’ nu stiu cum de am ajuns sa vorbim despre companie?!
Am ajuns discutind despre ofertele care ti s-au facut in America...
Da, ofertele... In primul rind, am avut oferta de a ramine la compania pe care am facut-o eu si ar fi fost o sansa aproape sigura de a face foarte multi bani, pentru ca aceasta companie era singura pe piata. Mai existau si ale oportunitati pe partea, sa zicem, privata, antreprenoriala, dar am spus ca nu asta este ceea ce vreau sa fac. Pe de alta parte, am incercat sa o iau si cu interviuri, cum face orice om, am avut chiar oferte in banci de investitii, cu toate bonusurile adunate ajungeam la peste 100.000 de dolari pe an. Si asta in primul an. In bancile de investitii, daca ai taria sa rezisti, salariul se dubleaza la 18 luni. Dar e un climat extraordinar de dur... Dur de dragul de a fi dur, pentru ca ei nu fac altceva decit sa scrie hirtii, dar trebuie sa le scrie perfect! Sint unele chestii ridicole...
Incheind acest capitol, care ar fi lectia americana?
Sint multe lectii...
Cea mai importanta!
Sa urmaresti toate oportunitatile! Norocul si-l face fiecare om. Asta e foarte important la Stanford, e o universitate care asta promoveaza, antreprenoriatul. Pe asta se bazeaza: ceea ce cu adevarat crezi trebuie neaparat sa incerci sa faci!
Ai plecat din America, te-ai intors in Romania, intrebarea vine firesc: de ce?
A fost o decizie pentru care am tot oscilat... E greu sa alegi, oriunde te-ai duce trebuie sa renunti la ceva, trebuie sa le pui in balanta. Din punct de vedere material, as fi ramas acolo. Si din punctul de vedere al usurimii vietii. Viata in America e un fel de “supa calduta” in care te balacesti, n-ai nici o problema, nici nu esti fericit, nici nu esti trist. E caldut... Te scoli dimineata, iti vezi de treaba, nu vine nimeni nici sa te siciie, nici sa te bucure, n-ai nici un fel de probleme. In weekend nu se intimpla nimic si tot asa...
Totusi, de ce te-ai intors in Romania?
M-am gindit la asta, material versus celelalte lucruri care se pot face. Eu, oricum, oriunde as fi, consider ca o sa pot avea succes, asta e crezul de la care am pornit. Dupa care, avind incredere in mine am spus, OK, in America o sa fac foarte multi bani, in Romania o sa fac suficienti ca sa nu mor de foame. Asta mi-e clar: o data ce m-am rezolvat cu nivelul material macar minim, pe mine ma intereseaza sa fac schimbari, sa vad ca am imbunatatit ceva, macar un pic. America e ca o galeata din aia mare, mai pui o picatura, nu-i mare lucru, ai facut doua valuri, asta e tot. Romania e o galeata mica, foarte mica, e un paharel. Pui o picatura cit de mica si ai reusit sa faci multe valuri si poate chiar sa ridici nivelul. Eu asta am vrut sa fac...Poate ca azi n-o sa reusesc sa fac mare lucru, poate miine nu, dar poate poimiine, da! Eu o sa incerc, o sa persist in a incerca sa fac schimbari si in a incerca sa imbunatatesc ceea ce se poate imbunatati.
Cum ai ajuns consilierul personal al lui Adrian Nastase?
Sa spunem, pe scurt, ca premierul a auzit de mine de la unul dintre membrii staff-ului sau si m-a chemat la o intilnire, am vorbit, i-am prezentat CV-ul meu, i-am spus cam ceea ce cred eu ca se poate face si dinsul a zis “OK, noi avem nevoie de oameni din afara sistemului nostru, ca sa poata sa vada solutii pe care poate noi nu le vedem si avem nevoie de oameni care sa fie tineri, nu crescuti in vechea mentalitate !”.
Te intereseaza si o activitate politica?
Da, de ce nu, in viitor, dar nu asta este tinta mea imediata.
Ce-ai vrea sa faci din postura de consilier al premierului?
Cum am spus, pe mine ma intereseaza sa stiu ca pot sa imbunatatesc ceva. Asta a fost ceea ce m-a facut sa vin in Romania. Vreau sa pot face ceva la nivel privat, sa imprim niste principii solide si corecte unei anumite firme, care poate sa creasca, sa devina un model... Premierul m-a insarcinat cu intocmirea de proiecte si rapoarte, propuneri pe probleme de macroeconomie. Se poate face multa treaba buna...
De unde atita optimism?
Eu cred ca totul e o problema si orice problema are o solutie! Asta e educatia din liceu, de la olimpiade, educatia de la facultate...
Care e problema cea mai mare a Romaniei?
Sint mai multe, incepind cu mentalitatea romanilor si continuind cu starea economiei. Noi deja am parcurs o mare parte din trrecere de la o economie centralizata la o economie de piata, mai ramine sa avem o economie de piata functionala, stabila si in crestere.
Cineva ar putea spune ca e vorba de entuziasmul unui tinar de 22 de ani...
E foarte liber s-o spuna! E o vorba romaneasca: cine ride la urma ride mai bine, nu?
Crezi c-o sa ridem peste citiva ani?
Cred c-o sa ridem toti peste... multi ani, da! Nu e o chestie care se face usor, a redresa o economie inseamna o proiectie pe termen lung care trebuie sustinuta si urmarita si, daca avem schimbari politice la fiecare mandat, fiecare cu politicile lor, fiecare cu garniturile lor, va fi greu. Stabilitatea politica este foarte buna pentru economie. E nevoie de niste partide mai echilibrate, care nu au politici economice chiar atit de diferite, adica, atunci cind acced la putere, sa continue politicile incepute, cu o oarecare tenta spre platforma lor, dar nu sa schimbe din radacini tot sistemul! Schimbarea este costisitoare, e un adevar economic, orice schimbare induce un cost si inducerea acestui cost in economie nu e o treaba buna!
Cit mai avem de asteptat pina sa reusim sa punem economia pe picioare?
Depinde foarte mult de ceea ce se face. E ca si cum ai intreba “cit timp dureaza ca sa merg acum pina la Ploiesti?”. Nu stiu, depinde daca ma duc cu trenul, daca ma duc pe jos, daca ma duc cu masina, daca e vreun accident pe sosea. Daca e un accident poate sa dureze mai mult, daca bate vintul din spate poate sa dureze mai putin. Tot ce pot sa spun este ca o sa dureze cel putin timpul minim, care este de minimum 4-5 ani.
Faci o mie si unul de lucruri, esti un om foarte ocupat la 22 de ani. Ai timp si pentru viata personala?
Nu! E un raspuns cit se poate de sincer. Ma scol dimineata la sapte, ajung acasa dupa ora zece seara, la miezul noptii cel tirziu dorm, cam asta e tot. Am incercat sa mai ies in weekend, dar, daca stau mai mult de ora unu-doua, imi stric complet programul.
Ai timp si de altceva in afara de munca?
Nu, timp nu am. Nu stiu cind e weekend, nu stiu ce zi din saptamina e, dar mie imi place, sincer, eu m-am obisnuit asa.
Spune-mi un lucru pe care ti-l doresti foarte mult, intr-un timp foarte scurt!
Mai mult timp! Mai vreau o zi in saptamina, aia ar fi ziua mea...




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.

comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (19):


Preda Mihailescu, matematicianul - minune - de SB_one la: 24/01/2004 12:30:59
Preda Mihailescu, matematicianul - minune



EVZ
Vineri, 01 Noiembrie 2002


Numele lui Preda Mihailescu este tot mai cunoscut printre matematicienii din toata lumea, dupa ce in iulie anul acesta a reusit sa rezolve o problema veche de 158 de ani. Matematicianul roman activeaza ca profesor in Germania, iar despre descoperirea lui a scris recent revista germana “Spiegel”. Articolul care vorbeste despre performanta romanului plecat de mult timp din tara este intitulat “Dansul variabilelor”.
Preda Mihailescu a lucrat, timp de doi ani, la problema propusa acum 158 de ani, in 1844, de matematicianul belgian Eugene Catalan, si anume demonstrarea formulei xp - yq = 1. “M-am chinuit cu aceasta problema doi ani. Sint multumit ca mi s-a intimplat mie acest lucru. Acum pot savura in toata frumusetea ei aceasta formula”, a declarat Preda Mihailescu. Performanta profesorului este cu adevarat remarcabila pentru ca a reusit sa ajunga la un rezultat rar in domeniu. Esenta formulei dovedite este ca toate variabile sint mai mari decit 1 si ca pentru formula respectiva nu exista decit o singura solutie. Preda Mihailescu lucreaza de doi ani la Universitatea din Pa-derborn, un oras din nord-vestul Germaniei. El s-a nascut in 1955 la Bucuresti, iar la 18 ani a fugit din tara. A studiat matematica si informatica la Zürich, in Elvetia. Matematicianul in virsta de 47 de ani se plimba aproape zilnic pe malul fluviului Pader, in fata casei sale, sperind sa gaseasca solutia problemei lui Catalan. De multe ori il prin-deau zorii zilei aplecat asupra notitelor, umplind sute de foi cu cifre si simboluri. Conform afirmatiilor sale, satisfactia este pe masura efortului depus, desi pentru rezolvarea acestei teorii nu va avea nici o recompensa materiala. Mihailescu este pe deplin multumit, savurindu-si pipa pe malul riului, vorbind in termeni aproape poetici despre cifre, elemente si curbe eliptice. Fericitul profesor compara acum cu muzica matematica: “Urmaresc variabilele ca ritmurile si melodiile muzicale. Le vinez, si in timpul acestui dans incerc sa gasesc o structura care sa ma conduca mai departe”.









Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8411 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tinarul european al anului - de SB_one la: 25/01/2004 09:05:48
> > > "Tinarul european al anului"
> > >
> > > Clujeanca Oana Mailatescu a primit la Berlin, in cadrul unei ceremonii oficiale, titlul "Tinarul european al anului". Inalta distinctie i-a
> fost inminata de Wolfgang Thierse, presedintele parlamentului din Germania.
> > > Premiul este instituit de Fundatia Heinz-Schwarzkopf, sub patronajul parlamentului european, cu sprijinul Comisiei Europene, si se atribuie unei persoane cu merite deosebite in promovarea ideilor unei Europe unite.
> > > Evenimentul a avut loc in acelasi timp in care, in capitala Germaniei, se inaugura noul sediu al Ambasadei Romaniei, astfel incit premierul Nastase si ministrul de externe Mircea Geoana au putut asista la ambele evenimente.
> > > Oana Mailatescu a absolvit Facultatea de Stiinte Economice a
Universitatii Babes-Bolyai, in timpul careia a fost sefa filialei clujene a
Asociatiei Studentilor Economisti Europeni (AEGEE). Dupa ce a indeplinit mai multe functii pe plan local, regional si national, in 2000 Oana a fost
aleasa presedinte al asociatiei la nivel european, timp in care a promovat si a organizat numeroase conferinte pe tema unei Europe unite. Cistigarea acestui premiu i-a oferit posibilitatea sa lucreze ca stagiar la Parlamentul European de la Bruxelles. Desi, pentru moment, Oana si-a gasit de lucru la una dintre reprezentantele straine de la Bruxelles, dorinta sa de viitor este de a reprezenta Romania in diplomatie.
> > >

PS ptr. iubitorii de copyright si...articolul e primit de la un prieten, Eugen Cojocaru, publicist!



SB
...........................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8432 (raspuns la: #8411) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Romanian GeCAD To Sell Microsoft Antivirus Technology - de SB_one la: 25/01/2004 11:07:15
Subject: Romanian GeCAD To Sell Microsoft Antivirus Technology


FYI,



Dow Jones Business News
Romanian GeCAD To Sell Microsoft Antivirus Technology
Tuesday June 10, 10:44 am ET

BUCHAREST -(Dow Jones)- Romania's GeCAD Software has reached an agreement with Microsoft Corp. (NasdaqNM:MSFT

- News) to sell the U.S company its antivirus technology, GeCAD said in a statement Tuesday.



"The acquisition of GeCAD's technology will help secure customers by helping us deliver antivirus solutions for Microsoft products and services," the statement cited Mike Nash, corporate vice president of the Security Business Unit at Microsoft, as saying.

The details of the agreement will be made public Wednesday at a press conference in Bucharest.

Bucharest-based GeCAD is a technology company specialized in providing antivirus solutions for all categories of users. The company markets its products under the brand "RAV AntiVirus", which protects more than 10 million users worldwide.

Web sites: http://www.gecadsoftware.com; http://www.ravantivirus.com

-By Cristi Cretzan, Dow Jones Newswires; (4021) 210-8197; cristi.cretzan@dowjones.com








SB
...........................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8447 (raspuns la: #8432) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Alexandru Popa - de core la: 25/01/2004 22:35:51
"Nu e o chestie care se face usor, a redresa o economie inseamna o proiectie pe termen lung care trebuie sustinuta si urmarita si, daca avem schimbari politice la fiecare mandat, fiecare cu politicile lor, fiecare cu garniturile lor, va fi greu. Stabilitatea politica este foarte buna pentru economie. E nevoie de niste partide mai echilibrate, care nu au politici economice chiar atit de diferite, adica, atunci cind acced la putere, sa continue politicile incepute, cu o oarecare tenta spre platforma lor, dar nu sa schimbe din radacini tot sistemul! Schimbarea este costisitoare, e un adevar economic, orice schimbare induce un cost si inducerea acestui cost in economie nu e o treaba buna!"

:D extrem de interesant. este chiar punctul de vedere al unui antreprenor ?!
si ce mai spunea? ca nu se intampla nimic in weekendurile americane? :))))

#8457 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - - de SB_one la: 26/01/2004 13:37:26
Diaspora in direct
"Fiindca sunt muncitori si inteligenti, romanii din America au un mare succes"
-interviu cu prof. dr. ing. Doru Stefanescu de la Universitatea din Alabama - SUA

Fugit din Romania in 1980, la varsta de 38 de ani, pentru ca se simtea "un fir de nisip intr-o moara care macina tot", prof. dr. ing. Doru Stefanescu ajunge in America, visul oricarui roman. Cunoscut deja in Lumea Noua pentru lucrarile prezentate la congrese internationale in domeniul metalurgiei, prof. Stefanescu n-a asteptat prea mult: dupa doua saptamani, i s-a ivit un angajament. De-aici si pana la colaborarea cu NASA n-a fost decat povestea unui om care a vrut sa invinga.

-Domnule profesor Stefanescu, ati plecat din Romania cu directia fixata pe America?
-Da, pentru ca aveam o invitatie ca sa prezint o lucrare la un congres american. Totusi, nu doream neaparat sa raman in SUA, pentru ca nu plecam undeva anume, ci plecam de undeva. Am plecat cu sotia mea (ne lasasem fetita acasa, cu parintii mei). Printr-un prieten resitean, am cunoscut un contrabandist in Iugoslavia, care ne-a rezolvat problema banilor, dar ne-a si invatat cand sa luam avionul spre America (era pe-atunci un tratat intre Romania si Iugoslavia, de a-i intoarce pe cei care trec ilegal frontiera, dar mai era o conventie cu americanii, prin care oamenii erau lasati sa treaca). Pe aeroport, granicerul iugoslav ne-a cerut pasapoartele, a vazut ca-s romanesti si ni le-a inapoiat, fara a le deschide macar, ca sa le stampileze. Conform actelor, deci n-am parasit nici pana azi Iugoslavia... Asa am ajuns in America si imediat ce-am ajuns, am telefonat celor care ma invitasera la congres, si le-am spus ca intentionez sa raman aici. Mi-au spus ca va dura cateva luni pana voi gasi de lucru (in 1980, si America era in criza). Dar dupa numai doua saptamani, am primit un telefon de la Universitatea din Wisconsin, care mi-a oferit pozitia de visiting profesor: cu bani putini, dar suficienti pentru a trai in conditii mai bune decat cele pe care le aveam in Romania (de fapt, din acei bani am putut sa-mi iau masina). Cea mai grea faza, in America, atunci cand incerci sa gasesti de lucru, este primul serviciu, caci nimeni nu stie in ce masura cunosti limba, ce experienta ai, daca intelegi modul cum functioneaza societatea, sistemul de lucru. Noroc ca americanii sunt, in general, foarte generosi cu strainii. Daca vorbesti putin engleza, iti declara imediat ca vorbesti perfect. Sosisem cu doua geamantane doar si, peste putin timp, s-au gasit oameni care ne aduceau paturi, farfurii, linguri. Ospitalitatea romaneasca, e adevarat, pare inegalabila: daca-ti vine un strain in casa, ii dai patul tau; in America, nu-ti da patul sau nimeni, iti da insa alt pat.

Cand am inceput lucrul, am fost foarte ponderat, constient ca ma aflu intr-o societate noua, extrem de competitiva si unde trebuie sa invat regulile. Mi-am vazut de treaba. Dupa cateva luni, am inteles cum functioneaza sistemul si-am putut sa fiu mai agresiv, lucru foarte pozitiv in America, asta insemnand abilitatea de a-ti urmari scopurile profesionale.
-Cum ati ajuns sa colaborati cu NASA?
-In prezent, functionez ca profesor la Universitatea din Alabama, o universitate de stat, a treia ca vechime din SUA (dateaza din 1831), dar asta nu ma impiedica sa am si colaborari. Colaborez cu NASA din 1981, cand am avut primul contact cu ei, realizat -cum spun americanii: "you pour yourself, but your bootstraps" (adica, te ridici prin propriile-ti forte). Foarte importanta -in sistemul american -este credibilitatea, prestigiul pe care-l ai, atunci cand promiti un lucru. Daca dai gres o data -este-n regula, dar daca dai gres de doua ori -nimeni nu mai are incredere si nu-ti mai da bani. Astfel, mi-am format reputatia ca-mi indeplinesc obligatiile.

Cu NASA, am avut ocazia sa initiez doua experiente. Sunt ceea ce se cheama "NASA Principal Investigator" -un titlu pe care-l obtii atunci cand o experienta propusa este acceptata pentru zbor. Am participat la doua zboruri: in iunie-iulie 1986 si anul trecut, in noiembrie (cand am discutat cu astronautii prin intermediul televiziunii). Fascinant e ca atunci cand experimentul a fost aprobat pentru spatiu, succesul misiunii depinde de participarea a sute de oameni. Efortul este coplesitor, iar succesul implica responsabilitate.
-Domnule Stefanescu, in Occident este obiceiul ca profesorilor universitari sa li se acorde o data la 7 ani un an liber, asa-numitul "an sabatic". Dv. ati beneficiat de acest lucru?
-Da, am avut un an sabatic in 1994, pe care mi l-am petrecut in Franta, la Nancy, unde am lucrat, iar pe copii i-am inscris la scoala. Anul sabatic dureaza, de fapt, sase luni, perioada pe care universitatea ti-o plateste integral.
-Cum arata o zi din viata dv.?
-Depinde. Circul destul de mult, deoarece -ca sa ai o activitate de cercetare -trebuie sa existi din punct de vedere stiintific, prin prelegerile pe care le tii. Ca si tenismenii profesionisti, avem turnee, ne mutam din oras in oras, tot la o luna-doua, ca sa nu ne uite lumea. In schimb, daca sunt la universitate, imi place sa fiu la ora 8 la lucru, pentru ca, de fapt, acolo nu este un program fix. Nu intereseaza pe nimeni prezenta fizica. Daca stai acasa si obtii rezultate, asta-i foarte bine. Avem asa-zisa politica a "usii deschise", iar usa mea este intotdeauna deschisa dialogului cu studentii. Predau semestrial 1-2 cursuri, pe care mi le pregatesc cu minutiozitate.
- Sunt multi romani valorosi in America?
-Romanii care sunt in America, pentru ca-s muncitori si-n general inteligenti, au un mare succes. Problema nu e romanul, ci sistemul. Cand romanul intra intr-un sistem in care se poate valorifica, se valorifica. Am avut studenti romani care au venit in America in ideea ca vor invata si se vor intoarce, ajutand la promovarea stiintei romanesti. Ei bine, nu mai vor sa se intoarca. Nu este neaparat mirajul economic, ci conceptia: "daca ma duc acolo (Romania), nu pot sa fac ce fac aici (America)".
-Ce credeti despre dorinta tinerilor de a parasi Romania?
-Eu cred ca aceasta este o problema personala si sunt adeptul totalei independente individuale. Aceasta decizie este decizia fiecaruia dintre noi, si nu cred ca avem dreptul sa stabilim legi prin care sa dictam individului ce trebuie sa faca cu viata lui. Cred ca rolul politicienilor este de-a asigura un sistem care sa fie atractiv pentru tineri, altfel tinerii se vor duce acolo unde-si pot valorifica potentialul.
-Va asupreste o anume nostalgie a Romaniei?
-Tara ramane totdeauna in suflet. Este ca prima iubire -nu se poate uita. Este o senzatie stranie, intr-un fel, pentru ca emotiile sunt mixte: pe de-o parte ma simt ca si cum n-as fi plecat niciodata, pe de alta parte -ca si cum n-as fi fost aici niciodata...
-Cum incercati sa ajutati Romania?
-Initial, intentia mea a fost de-a aduce in America studenti, pentru a-i educa si a-i trimite inapoi. Aceasta metoda nu prea are succes: odata ajunsi acolo, au rezultate si nu se mai intorc. Va dau ca exemplu pe Laurentiu Nastac -un element foarte valoros, care lucreaza la o companie de cercetare in Pennsylvania, platita de Marina Americana. Lucreaza in domeniul superaliajelor -un domeniu de varf; alt exemplu este cel al lui Adrian Catalina -si el un bun specialist metalurg. Acum incerc sa le facilitez celor interesati in Romania, in domeniul solidificarii si turnarii metalelor, contacte cu specialisti straini, tocmai pentru a scoate Romania dintr-o anumita izolare in care se afla. In exterior nu se vorbeste de Romania, ca si cum n-ar exista. Nu va dati seama de aici, dar ea este data complet uitarii. Nu se vorbeste nici de rau, nici de bine despre ea. In America, foarte putina lume stie ca romanii vorbesc o limba latina. In general, conceptia este ca Romania se afla in sfera slava. Despre Romania ai putea scrie doar ca despre o curiozitate, iar aceasta curiozitate lipseste...
-Mai aveti timp pentru hobby-uri?
-Foarte putin, dar cel mai important hobby al meu este sailing-ul, adica iahting-ul, pentru ca barcile mari cu panze iti dau senzatia ca te poti duce oricand si oriunde in lume. Foarte frumos iti poti petrece timpul -cand il ai...

RUXANDRA CONSTANTINESCU



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#8482 (raspuns la: #8457) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Elevii români - premianţi ai Concursului Internaţional de Pro - de SB_one la: 01/05/2004 04:48:16
Rompres-01.05.04

Elevii români - premianţi ai Concursului Internaţional de Proiecte Informatice

Bucureşti, 29 apr /Rompres/ -

Elevii români au reuşit să câştige trei medalii de aur din patru posibile la a doua ediţie a Concursului Internaţional de Proiecte Informatice - InfoMatrix 2004 la care au participat reprezentanţi din 22 de ţări.
Astfel, Vlad Lapatadescu şi Livia Bacaian de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Petroşani au câştigat locul I la secţiunea Creerea şi folosirea unui sistem cu proiectul "Virtual Keyboard". Totodată, Andrei Niciu şi Ciprian Zăvoianu, de la acelaşi liceu din Valea Jiului, şi-au adjudecat premiul I la secţiunea Programare cu soft-ul "Virtual Architect". În plus, Delia Constantinescu şi Popescu Dragoş de la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul" din Bucureşti, autori ai proiectului "Cnmv-promotion", la secţiunea desktop publishing, au reuşit să impresioneze foarte mult juriul format din profesori şi specialişti de la firmele de IT încât le-a fost acordat nu numai primul loc pe secţiune, ci şi Marele Premiu al concursului.
Premiul I la secţiunea Computer Art a fost câştigat de Klimova Ekaterina de la Şcoala Economică din Moscova. Medalii de argint şi bronz au mai fost câştigate de elevi de la Liceul de Informatică din Petroşani, Liceul Teoretic "Ovidius" din Constanţa şi Colegiul Naţional "I.L. Caragiale" din Ploieşti. Premiile au constat din laptopuri, MiniPC-uri şi alte componente IT oferite de sponsorii concursului.
La ediţia din anul acesta a InfoMatrix s-au înscris 421 de participanţi din 33 de ţări de pe cinci continente, fiind evaluate 272 de proiecte. Dintre acestea au fost selectate pentru etapa finală 30 de proiecte concepute de elevi români şi 38 ale unor tineri din 22 de ţări pentru etapa finală.




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14841 (raspuns la: #8482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Marele savant NiKola Tesla a fost roman - de SB_one la: 05/05/2004 12:03:18
Marele savant NiKola Tesla a fost roman
>Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea
>Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
>graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
>Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
>frate, Iosif, militar de cariera, care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena. Tatal lui
>Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit
>initial parintele Teslea se gasea in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar, fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si
>parintele.
>Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Provincia Lica era locuita compact
>de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
>Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
>Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refuzat s-o trimita la o scoala in limba
>straina, dar ca autodidacta si-a completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice. Gica era
>vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.
>Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori: Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
>Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
>Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in
>cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.
>Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului
>magnetic invartitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit
>primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
>electrostatic de inalta tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere, cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
>Leonachescu.
>Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde este angajat la "Compania continentala Edison". Aici,
>modifica dinamo-masina Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari, a fost frustrat de
>gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat
>banii in gara Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de bord este primit si astfel, fara
>bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise, este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
>repararea motoa-relor si generatoarelor de curent continuu Edison.
>O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa plece spre Europa la data fixa; avea toate
>locurile vandute si intarzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele
>infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp util plecarii vasului la data prenotata. Nava
>pleaca la timp, dar promisiunea premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison in
>24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza
>definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind curentul alternativ
>se impune.
>Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light Company".
>Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu
>(Generalul Constantin Coanda - n.n.), care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e banatean, si
>felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si
>de a prezenta lucrurile erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un banatean!...". Daca
>acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata
>de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei sale. Era deja celebru in
>lumea intreaga, in Romania insa mai putin.
>In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu ajutorul unui tanar reporter stiintific,
>Kenneth Sweasy, care se prezinta la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi
>aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie, informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.
>Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American", bazat pe experientele efectuate la
>instalatia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.
>La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru obtinerea curentilor de inalta frecventa.
>Catastrofa il lasa sarac la batranete pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce
>incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi continua cercetarile.
>In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul marii, in apropiere de New York.
>In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km, face sa se aprinda lampile orasului de la
>distanta, obtine tensiuni de 12 milioane de volti.
>Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
>premiul, din cauza animozitatilor din trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza razboiului mondial...
>Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua secole prin geniul sau.
>Prof. univ. asoc. dr. ing.
>DINU-STEFAN T. MORARU,
>membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
>P.S. Imi permit sa atrag atentia ca in vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunara pentru meritele sale, de 7500 dolari, desi lucra la "Massachussetts Institute of
>Tehnology", nu cunosc vreun om de stiinta roman care sa fi primit vreo pensie viagera de merit, din partea statului. In aceeasi serie de nedreptati, amintesc si faptul ca in vreme ce la Belgrad exista
>un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coanda" din casa parinteasca a savantului a fost desfiintat, din dispozitia Elenei Ceausescu.
>Cine are urechi de auzit?
>
>
>
>Mia Cojocea
>PDS MLPRO/MUNIS
>*Tel: 201 557-2586
>Fax: 201 557-2123
>
>



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15010 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Elevi romani, premiati de NASA - de SB_one la: 08/05/2004 05:30:21
Elevi romani, premiati de NASA


Flaviu Birsan si Andrei Costea, doi dintre constantenii care i-au uimit pe americani




Maria Petrean
Leila Florescu
Sambata, 08 Mai 2004


Flaviu Birsan si Andrei Costea, de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, sint cistigatorii marelui premiu pentru crearea unei statii orbitale independente, oferit de NASA. In concursul initiat de Agentia Spatiala Americana s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala, printre care SUA, Japonia, Germania si Rusia.
La inceputul anului, Agentia Spatiala Americana (NASA) lansa un concurs pentru tinerii cu virste intre 11 si 18 ani, din toata lumea, al carui subiect era proiectul unei statii orbitale. Absolut din intimplare, trei elevi din Constanta, olimpici la fizica si matematica, inscrisi la Centrul de Excelenta, navigau pe Internet in cautarea unor concursuri care sa le testeze cunostintele si l-au descoperit pe cel lansat de NASA. Cei interesati aveau la dispozitie trei luni sa elaboreze proiectul unei statii orbitale. Flaviu Birsan si Andrei Costea, ambii de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, au inceput atunci activitatea de cercetare pentru participarea la competitie. Timp de doua luni au consultat peste 60 de surse de informare, de la literatura de specialitate la paginile web, apoi a urmat o luna de concepere a proiectului, cu munca asidua, cite 12 ore zilnic. Coordonati de profesorul Ion Bararu, directorul Centrului de Excelenta Constanta, cei trei tineri - toti elevi in clasa a XI-a - au reusit sa imagineze o statie orbitala care sa se sustina independent de Pamint. Ei au numit proiectul LEDA, dupa nimfa din mitologie care lua forma unei lebede, dar si ca o prescurtare a numelui statiei, Life sustaining Environment Designed for Artificial habitats si plecind de la premisa ca statia imaginata de ei are forma unei lebede. Copiii spun ca partile cele mai complicate au fost imaginarea modelului matematic dupa care sa functioneze statia si redactarea proiectului in limba engleza, in termeni de specialitate.
Dupa ce au trimis proiectul LEDA, constantenii au asteptat raspunsul, dar, dupa cum sustin chiar ei, nu se asteptau la marele premiu deoarece in concurs s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala: SUA, Canada, Japonia, Germania, Franta si Rusia. Dintre toate proiectele inscrise in concurs, LEDA a fost apreciat drept cel mai bun si recompensat cu marele premiu. Flaviu, Andrei si Carmen vor fi invitati la sediul NASA, unde vor petrece zece zile la Centrul de Cercetari AMES. Acolo isi vor prezenta si proiectul, in cadrul unor sesiuni stiintifice. Pentru a ajunge in Statele Unite le trebuie insa bani de drum, NASA asigurindu-le doar sumele necesare cheltuielilor de cazare, masa si transport intern.




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.





SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15134 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Romanii iau premii la olimpia - de Florin si atat la: 08/05/2004 15:15:12
Romanii iau premii la olimpiate, sint ai naibii de inteligenti, ii uimesc pe occidentali. Si cam atit.
Nimic obisnuit...pentru romani.

Din pacate sint altii care fac inventii, iau premii Nobel...si sint platiti mai bine...:)

Pe curind,
Florin si atat
#15147 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
...deh, Florine...si atit? - de SB_one la: 09/05/2004 10:47:13
...deh, Florine...si atit?

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15172 (raspuns la: #15147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Remarca mea a fost un coment - de Florin si atat la: 09/05/2004 12:27:36
Remarca mea a fost un coment care ascundea tristete.

O societate progreseaza daca are specialisti, oameni competenti si de calitate: ingineri, arhitecti, doctori, profesori, muncitori etc.
Poti sa aduni cele mai destepte minti din lume din toate domeniile. Daca nu le dai sub ordine oameni competenti, de pomana. De obicei ei isi aleg echipa.
Foarte multi romani cu studii superioare pleaca din tara, pentru un motiv sau altul. Foarte multi sint capabili si determinati sa reuseasca in vest.
Hemoragia asta de intelectuali o sa coste Romania in viitor.

As fii curios sa stiu citi romani cu facultate (cel putin una) au parasit Romania din 1990.
Daca asumi ca in fiecare an au plecat 2000, in 14 ani ar fii cam 28000.

Din pacate cu una sau doua flori (inventator sau geniu) nu se face primavara. Cu 28000 da, vezi ca primavara o sa vie.
Romanii de care scrii sint de laudat si reprezinta buni ambasadori pentru Romania si ai dreptate: Jos palaria!

Cit despre mine...da, Florin si...atat...:)
#15177 (raspuns la: #15172) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Un patriot - de Muresh la: 14/05/2004 11:35:18
Alexandru Popa e un om norocos . S-a nascut cu un IQ cu mult peste medie . E un cadou pe care l-a primit de la natura , sau de la Dumnezeu , daca vreti .
Ce a urmat dupa aceea reprezinta contributia lui personala . A muncit din greu si a reusit peste poate in tot ce a facut .
S-a intors acasa . Nu ca sa fie "fruntas in satul lui " ,
ca fruntas era si in SUA . S-a intors ca sa contribuie cu ceva (sper ca cu mai mult decat ceva) tarii in care s-a nascut .
Ce lectie pt. toti cei care slujesc printre straini ... Cum ne invata el de bine , nu prin vorbe ci prin fapte .
#15397 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
ARCA romaneasca, gata de start spre spatiul cosmic - de SB_one la: 16/05/2004 03:09:25



Racheta vilceana, in timpul testarilor




Constantin Vlad
Duminica, 16 Mai 2004


Fundatia X-Prize si Oficiul pentru Comercializarea Spatiului al statului american New Mexico si-au unit fortele pentru gazduirea competitiei premiate cu 10 milioane de dolari, in care participantii - printre care si o echipa romaneasca - vor etala proiectele lor de naveta spatiala comerciala privata. Dintre multele locatii studiate pentru desfasurarea evenimentului de doua saptamini, restrinse spre final la doua - Florida si New Mexico -, a cistigat cea din urma, gratie finantarii mai generoase pe care o ofera (noua milioane de dolari, cu posibilitati de suplimentare). De altfel, la inceputul acestei luni intreprinzatorii privati Anousheh Ansari si Amir Ansari au oferit o contributie de mai multe milioane de dolari la bugetul Fundatiei X-Prize, transformind numele concursului in “Ansari X-Prize Competition”, pentru a reflecta generoasa sponsorizare.
Participantii sint impartiti in 27 de echipe si provin din sapte tari: Statele Unite, Canada, Argentina, Rusia, Marea Britanie, Israel si Romania. Dupa cum ati mai citit in paginile ziarului nostru, Romania este reprezentata de echipa ARCA (Asociatia Romana de Cosmonautica si Aeronautica), prin proiectul de racheta monopropulsor Orizont, despre care va oferim citeva detalii suplimetare.

http://www.expres.ro/externe/?news_id=154930

SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15460 (raspuns la: #15177) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Racheta cu motor ecologic, premiera mondiala - de SB_one la: 08/09/2004 18:45:36
Racheta cu motor ecologic, premiera mondiala

S.V.
R.I.
Miercuri, 08 Septembrie 2004

Lansare-eveniment a studentilor de la Aeronautica la Capul Midia
Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA), infiintata in urma cu citiva ani de o mina de studenti la Facultatea de Inginerie Aerospatiala, pentru care “tot ce zboara se maninca”, lanseaza azi la Capul Midia prima racheta romaneasca cu combustibil lichid din ultimii 68 de ani. Apa oxigenata, folosita drept combustibil, o va expedia pe micuta Demonstrator 2 spre ceruri cu 16 m/s. Din ratiuni de securitate, scurt ii va fi zborul (doar 2 km in inaltime), dar mare viitorul. Demonstrator 2 are un motor unic in lume, reutilizabil si total ecologic, care reuseste sa descompuna apa oxigenata in concentratie mai mica de 70a, gratie unui catalizator-minune descoperit de Dumitru Popescu, presedintele, in virsta de 27 de ani, al ARCA.
http://www.expres.ro/social/?news_id=165763


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#21355 (raspuns la: #15460) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
Tesla - de (anonim) la: 11/10/2004 03:00:36
Buna, Mia Cojocea..Interesant articolul si urmatoarele despre originea-descendenta lui Tesla..Discutii si aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Nikola_Tesla (Vlach stuff )
http://en.wikipedia.org/wiki/User:Irismeister
http://en.wikipedia.org/wiki/Talk:Nikola_Tesla#Tesla_msg.3F
De fapt Tesla avea parul foarte negru. Nici un slav nu are asa parul, chestie genetica..Inclusiv figura, fizionomia nu este de slav nici pe departe, ci perfect de pe la noi..
Numele "vlach" (~cioban-nomad-necivilizat) este folosit si peiorativ in Balkani, poate de aceea Tesla s-a dat drept sarb..Alta denumire este de morlakian (morlac-morlakies-morlak-morlach-morlacci-mavrolachians, proveniti din traco-iliri, populatia cea mai veche a acestei regiuni dalmatiene, coplesita, invinsa si asimilata partial de slavi.(canalul morlac-morlacca channel-morlacki kanal) ( http://www.vlachophiles.net/istria.htm ).
Sarbii au facut tot ce au putut pentru a-l convinge pe Tesla sa se declare numai si numai sarb, chiar mare patriot..Dar chiar a tinut foarte mult la sarbi si croati, a militat pt unirea Jugoslaviei..Sarbii au distrus insa toate urmele care ar fi putut aminti de originea sa vlaha..Tatal sau provenea din Montenegro, majoritar -traco-illir-devenit vlach, iar mama in nici un caz croata, ci morlaka.. http://www.crwflags.com/fotw/flags/fyr-morl.html
Ing-prof Dinu Stefan Moraru, (autorul articolului, cu care am si vorbit) detine o caseta inregistrata in 1972 cu glasul lui Henri Coanda despre Tesla..Spune ca in 1892 dupa ce a venit urgent in Croatia (de la Paris) pt mama sa, s-a hotarat sa treaca prin Romania-Bucuresti in drum spre Petersburg, unde era invitat si programat sa tina conferinte..A locuit chiar in casa lui Constantin Coanda, Henri avea vreo 6 ani si isi aminteste ca Tesla vorbea ceva romaneste..Dar pt ca s-a imbolnavit, nu si-a mai continuat calatoria si a revenit la Belgrad, apoi s-a retras spre USA. A stat in Balcani peste trei luni, timp in care nu se stie prea multe ce a facut, sarbii au sters multe episoade..
In romaneste este o carte foarte buna, tradusa din ruseste: Nikola Tesla de B. Rjonsnitkii..Se aminteste despre faptul ca trebuia sa ajunga si in Rusia. In ultimul timp despre Tesla se scrie enorm si a crescut interesul tuturor..
Nikola Tesla a descoperit ceva extrem de important si valoros, din punct de vedere economic si militar, care trebuie tinut ultra secret..De aceea a fost atata timp cenzurat, aparent ignorat..In 2006 se implinesc 150 de ani de la nastere..Pana atunci vrem sa-l facem foarte cunoscut printre romani, poate scriem si o carte foarte valoroasa, cat mai completa..Daca dorita sa tinem lagatura, va rugam anuntati-ne:
fratea2000@yahoo.com
respectuos, Cornel Fratea
#24653 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
...un articol care intr-adeva - de (anonim) la: 13/10/2004 00:49:25
...un articol care intr-adevar ii poate schimba pe unii dintre noi facandu-i sa inteleaga ca limitele omului sunt acelea pe care si le stabileste fiecare...ai toata admiratia mea, Alexandru...si cuvintele imi par acum goale sa exprime toate acestea...o tanara studenta careia i-ai dat speranta ca poate, in descurajarea sa, undeva acolo, exista o raza de soare pentru fiecare...asa ca, ma pun pe treaba...cine stie, poate obtin si eu o bursa...nu mai imi pare atat de imposibil...
#24886 comenteaza . modifica . semnaleaza adminului .
Roman premiat pentru initiativele sale in stiintele nucleare - de SB_one la: 27/11/2004 23:16:06

Roman premiat pentru initiativele sale in stiintele nucleare
Washington, SUA/Romanian Global News

18 November 2004

Premiul international Alwin M. Weinberg pentru stiinte nucleare a revenit anul acesta cercetatorului roman Mihail Balanescu pentru contributiile sale remarcabile la dezvoltarea domeniului ingineriei nucleare.

Ceremonia de decernare a distinctiei, care este cea mai importanta de acest fel acordata vreunui roman, a avut loc marti, 16 noiembrie, la Washington. Societatea Americana de Stiinte Nucleare, cea care i-a acordat lui Balanescu medalia Weinberg, a implinit anul acesta 50 de ani de existenta, ocazie cu care a fost organizata la Washington o serie de evenimente pentru marcarea acestei aniversari. Inginerul roman in stiinte nucleare a fost premiat pentru realizarea centrului de invatamant, cercetare si productie de pe platforma Magurele, comparat de americani cu Oak Ridge, celebrul centru american de cercetare in domeniul stiintelor nucleare. “Ma onoreaza aceasta distinctie, atat pe mine, cat si tara in care m-am nascut si mi-am desfasurat intreaga activitate profesionala de-a lungul a peste 55 de ani. Premiul reprezinta o recunoastere a contributiilor mele originale in domeniul dezvoltarii tehnologice si a aplicatiilor pasnice ale tehnologiei nucleare, mergand de la idee pana la valorificare industriala”, a declarat Mihail Balanescu, care povesteste ca a refuzat sa plece din tara pentru a face cercetare in strainatate datorita indrumarilor renumitului profesor Horia Hulubei cu care a avut sansa sa lucreze. Balanescu este in prezent membru al Academiei de Stiinte din New York, iar printre realizarile sale deosebite este si faptul ca a fost desemnat, in perioada 1992-1993, in functia de guvernator pentru Romania si vicepresedinte al Consiliului Guvernatorilor in cadrul Agentiei Internationale pentru Energie Electrica de la Viena.

http://www.rgnpress.ro/content/view/2638//
#30025 (raspuns la: #24886) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
vreau sa stiu daca pot publica acest articol - de nechezolman la: 12/12/2005 22:52:02
te rog contacteaza-ma
#94762 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul
descarcare proiecte... - de tripwire la: 30/01/2007 20:28:17
Puteti downloada sau afla mai multe informtii despre doua proiecte ce au catigat sectiunile la care au participat in cadrul concursului infomatrix (2004 si 2005) la adresa http://www.info.uvt.ro/~zavoianu.ciprian/ .
#172199 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului . blocheaza userul


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...