Caţeluş cu paru’ creţ,
Vaicarindu-se-n coteţ,
Ca nicicum nu poa’ sa şada
Pe labuţe şi pe coada,
(Zice-se c-a abuzat
Fesele prea mult la stat)
A bagat, ca nu-i mister,
Panica în cartier,
De-au sarit cu toţi sa-l vada
De la nas pâna la nada,
Da’ nu-ţi spun, l-au şi fotat
Şi-n popo’, da’ şi culcat,
I-au-luat pulsu’ de cinci ori,
L-au catat la subţiori,
Sub bretonul ce-i lipsea,
Pân’ la ultima masea….

Au stat,
S-au conciliat
Şi-n final s-a constatat :
Dintre toţi, unul macar
Nu era…veterinar !

Caţeluş cu par la ceafa,
Nu i-a trebuit nici leafa,
A plecat la disperare
Cu codiţa pe spinare,
Si-a gasit (norocul lui !)
Prin vecini, ce sa va spui (?!)
Un mecanic priceput
Care, simplu a putut,
Sa repare-a lui codiţa,
Cu şurub şi piuliţa !

Valeriu Cercel