te provoaca sa gandesti
| recomandari: | Photoree - The collaborative image recommendation system |
| Ghidoo.ro - Descopera internetul interesant! |
Scrisoare către..."Să-ţi fie ţărâna uşoară!"
de ARTEMISS la: 21/05/2006 17:36:00 modificat la: 29/05/2006 21:13:25voteaza:
Am ajuns din nou la concluzia că viaţa e un chin prelungit. În viaţă vezi toate cele şapte feţe ale diavolului, unele dintre ele chiar în fiecare zi. Aş vrea să fac o cerere către Providenţă să mă graţieze din închisoarea trecerii vremii. Dar asta e doar o amăgire stropită cu agheasmă, pierdută în cadranul dintre mine şi mine. Încep să simt cum îmi pulsează argintul viu în vene şi îmi doresc să pot mitui începuturile, ca totul să se poată repeta, să am posibilitatea să o iau de la început. Dar coruperea veşniciei nici nu se compară cu un foarte vechi obicei de-al meu: scufundarea în vârtejuri de oglinzi. Acum simt cum veninul pluteşte în oasele mele putrede deja şi impulsuri reci ca gheaţa îmi accentuează trauma existenţei. Doamne! Lasă-mă în post la ceas de noapte să pot falsifica mobilurile crimei împotriva mea! Viaţă! Trezeşte-te! Ia-ţi patul şi umblă! Al cui e creierul din oglindă? A cui e eprubeta cu urme de ruj şi cianură, uitată în blănuri false? Acum încing vătraiul în ochii tăi şi tu nu simţi nimic...nimic...nimic. Tu te îmbraci cu o faţă de masă verde de beţie şi uiţi să spui, într-un exces de zel, ce spuneai atunci când erai în haine de sărbătoare. Adună-ţi privirea şi dă-o de pomană la oamenii săraci. Căci dar din dar se face rai şi aşa ajungem la cuferele încuiate cu lumină. Eh...astea-s doar poveşti de speriat copiii pentru a-i convinge să împartă cu alţii chiar dacă au doar un măr şi-un biscuite. În lumea oamenilor mari e altceva. Batjocorirea naivităţii e doar o cheltuială în plus plătită cu moneda tembelismului. M-am întâlnit cu plânsul devenit metanie. Lacrimile se împart între putred şi descompus. Un picior de crez păgân s-a murdărit în băltoacele din ike-bana. Halucinaţia ţesăturii de celule apare ca mucegai de nebunie pe gratiile absolutului. Trădarea dintre perle e pusă la naftalină alături de speranţă. Mersul graţios al Eternităţii le aduce pedepse cretinilor. Azi, în faţa şemineului Purgatoriului, afli unde te duci. Dar de unde vii niciodată nu vei afla, chiar dacă îţi aminteşti picturile colţului de geam. Frânghiile amarului te strangulează până ţi se aud cartilagiile pocnind ca floricelele de porumb. Şi devii roşu, apoi mov, apoi nu mai eşti. Apoi te înalţi în vitralii de tăcere şi evantaiele torturilor te ispitesc. Dar tu scuipă în sân de trei ori şi fă semnul Sfintei Cruci. Apoi inspiră de trei ori şi expiră doar de două, că doi şi cu trei fac cinci şi doi fără trei fac minus unu. Apoi vezi un idol urât, maro, ce te atrage în vizuina lui plină de macabru. Aici e creionată cu cerneală pictura mirosului de tămâie. Şi te pui în genunchi. Ştii că aici e Tatăl, e Fiul, e Sfântul Duh. Te pui în genunchi şi-ţi dai suflarea de credinţă...în credinţă. Şi-apoi, să-ţi fii de ajuns şi să plângi de fericire: ai devenit minune, adică OM.
comentarii (7):
Multumesc frumos!
- de
ARTEMISS
la: 31/05/2006 19:36:10
Eu, la origini, sunt poeta.Mai scriu proza numai asa, de exercitiu.Ma bucur ca totusi asta a placut!
ARTEMISS
- de
Cri Cri
la: 31/05/2006 21:33:03
Da, cred ca tocmai poezia ei m-a atras :)
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.
ARTEMISS
- de
picky
la: 01/08/2006 14:27:33
Adrian Fuchs ;
Tu CREZI ca esti poeta! Si nu numai la ... origini ...
Lasa-i pe altii sa stabileasca daca esti au ba ... poeta !
Tu CREZI ca esti poeta! Si nu numai la ... origini ...
Lasa-i pe altii sa stabileasca daca esti au ba ... poeta !
ARTEMISS
- de
jeniffer
la: 01/08/2006 18:32:26
Ma intreb ce te face sa vezi viata asa si ce consideri ca este placerea pe care altii o simt in viata, inspre frumusetile ei, din natura si oameni, inspre iubire, inspre cultura... Poti "gusta" la toate acestea cind esti dispus, cind nimic nu iti ingreuneaza pasul, deci depinde de tine.
jeniffer 137028
- de
ARTEMISS
la: 09/08/2006 20:13:57
nu mai scriu de mult in functie de cum vad viata in acel moment. din pacate, trebuie sa recunosc faptul ca, scriind de atata timp, a devenit aproape o profesie, cu defectele profesionale adiacente.
picky #136987
- de
ARTEMISS
la: 09/08/2006 20:13:57
si tu ce zici? sunt poeta sau nu?sau...macar am vreo sansa sa devin, daca muncesc mult (munca insemnand citit,evident)?
--------------------------------------------
He who laughs last thinks slowest.