Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro

Romanii nu-si vand tara ci... doar pamantul ei!


de anita47 la: 08/02/2004 05:33:00
modificat la: 17/02/2005 14:54:56
voteaza:
(din Adevarul de Arad)

"Cât mai costã hectarul de teren?În urmã cu câtiva ani, un hectar de teren agricol din judetul nostru, de cea mai bunã calitate, se putea cumpãra cu mai putin de 50 de USD. Astãzi, aceeasi suprafatã a ajuns sã coste pânã la 1000 de euro si este de asteptat ca anii urmãtori pretul acesteia sã creascã în continuare. Explicatia este simplã: piata pãmântului a fost pur si simplu bulversatã de numãrul extrem de mare al cererilor fatã de ofertele rãmase relativ constante.Cei care au început sã dinamizeze tranzactiile de terenuri agricole în judetul Arad sunt cetãtenii strãini, dispusi sã arunce în joc sume consistente de bani.Stabiliti în Arad din diverse motive, strãinii au observat primii cã pretul unui hectar de teren în România este de 10-20 de ori mai mic decât cel practicat în Uniunea Europeanã, unde aceeasi suprafatã depãseste uneori 20.000 de euro. Ca atare, acestia, fie cã au alte afaceri, fie cã sunt profilati chiar pe agriculturã, au început sã cumpere teren ori de cãte ori li s-a oferit ocazia. Italienii, francezii, germanii sau maghiarii au reusit sã devinã proprietari de pãmânt în judetul Arad chiar dacã, potrivit Constitutiei acest lucru nu este (încã) permis în mod direct. Ei au izbutit sã ocoleascã prevederile în vigoare prin trei metode: înfiintarea de societãti comerciale (fie cu capital român, fie mixte), prin obtinerea dublei cetãtenii sau prin apelarea la un cetãtean român de încredere.Despre evidente, nici vorbã!Cã strãinii au ajuns sã detinã în proprietate suprafete importante de teren agricol este deja un fapt arhicunoscut de orice sãtean din judetul nostru. Din spusele si estimãrile unor specialisti, strãinii ar detine deja circa15-20 mii de hectare. Din pãcate însã, nici o institutie din Arad nu are o evidentã fie si aproximativã a terenului achizitionat astfel. La Directia Agricolã Arad, de pildã, unde sunt centralizate doar exploatatiile agricole comerciale (înregistrate pentru a putea accesa subventii) nu existã date cu privire la nationalitatea asociatilor, pentru a le putea distinge pe cele mixte. „Vã putem spune doar cã un numãr de 482 exploatatii agricole care s-au înregistrat la noi pentru subventii - detin o suprafatã de teren de peste 76.000 ha, teren care este lucrat în proprietate sau în arendã. Câte dintre acestea sunt strãine si mai ales cât pãmânt lucreazã nu se stie, neexistând o astfel de evidentã", declarã inginer Ioan Bârlutiu, purtãtor de cuvânt la Directia Agricolã. De asemenea, nu rare sunt situatiile când terenurile au fost cumpãrate de cãtre persoane fizice, care, ulterior fie le-au dat în arendã unor societãti agricole, fie pur si simplu le lucreazã indivi-dual.Ca sã afli mai multe de la Registrul Comertului din Arad, ar trebui sã stii deja toate firmele mixte implicate în agriculturã si eventual sã vezi cât pãmânt detine fiecare societate strãinã. Asta ca sã nu mai vorbim de schimbãrile care se petrec în realitate cu o mult mai mare rapiditate decât înregistrãrile oficiale. Si, nu în ulti-mul rând, de faptul cã un teren agricol cumpãrat de un italian, de exemplu, printr-o persoanã interpusã, nu apare nicãieri drept achizitie strãinã.Goana dupã pãmânt a creat o nouã categorie de asa-zisi investitori: speculantii de terenuri. Desi au achizitionat suprafete mari de pãmânt, nefiind agricultori, acestia l-au lãsat în paraginã, în asteptarea unor vremuri si, poate, preturi mai bune. Fie pânã când România va deveni parte integrantã din UE, fie pânã când va întâlni o societate agricolã sau un investitor dispusi sã cumpere. În ambele cazuri însã, speculantul va obtine un profit semnificativ.Ce spun strãinii?Pentru a constata cum sunt vãzute investitiile în terenuri agricole chiar de cãtre cei care au investit deja, am stat de vorbã cu câtiva cetãteni strãini, aflati în Arad, care s-au încumetat sã parieze pe agricultura româneascã.Stabilit pe meleagurile noastre în urmã cu mai multi ani, Cozzolino Vicenzo, pe lângã societatea Aquae Dea Eng, profilatã pe productia de filtre, pompe si statii de epurare a apei, s-a gândit sã investeascã si în agriculturã, prin achizitionarea a 400 ha de teren în zona Ineului. „Am fãcut aceastã investitie în mod treptat, orientându-mã nu neapãrat dupã faptul cã pretul terenului a fost mai scãzut, ci din do-rinta de a face productie agicolã", spune domnul Cozzolino. Din pãcate, astãzi, el este foarte dezamãgit de rezulatele obtinute anul trecut. „Pe 100 ha de teren cultivat cu orz, am cheltuit 15.000 euro, iar când am tras linie am vãzut cã am câstigat doar 5.000 euro. De ce? În primul rând din cauza neseriozitãtii propriilor mei angajati, care m-au furat ca-n codru. Acum, n-am decât sã mã judec cu ei pânã mã plictisesc". În ciuda acestor greutãti, Vicenzo Cozzolino spune cã nu va abandona agricultura, fiind chiar dispus sã cumpere noi suprafete de teren agricol. Cu o conditie: „În primul rând, trebuie sã-mi angajez o firmã specializatã care sã se ocupe de tot ce înseamnã productie agricolã, inclusiv paza cerealelor. Sã stiti cã toate delegatiile italiene care au venit la mine în vizitã s-au minunat de calitatatea pãmântului", încheie V. Cozzolino.Roxana Dascãlu se ocupã de administrarea a douã societãti cu capital italian, Cosmorom, care detine 600 ha, respectiv Pol Mas International, cu 650 ha, ambele activând în zona Socodorului. Ea ne vorbeste despre proiecte îndrãznete care urmãresc atât dezvoltarea bazei materiale existente cât si cresterea parcului de tractoare si utilaje agricole. „Pânã acum ne-am axat în pruncipal pe grâu - la Cosmorom -, respectiv porumb si floarea-soarelui, la Pol. N-am iesit rãu, dar se putea si mai bine. Dacã am fi avut acces mai usor la fonduri Sapard, de exemplu, iar motorina ar fi fost subventionatã, era altfel", explicã Roxana Dascãlu. Cât priveste achizitionarea unor noi suprafete de terenuri agricole, doamna Dascãlu spune cã ambele societãti urmãresc chiar sã facã acest lucru.Michele Becali a cumpãrat 300 ha în zonele Sofronea si Varias, pe care le-a achizitionat treptat. „Anul trecut, cele 60 de ha de porumb de la Sofronea au fost distruse de cãtre turmele de oi. Dacã nu-s oile, e seceta...", spune Becali, care nu este prea multumit de rentabilitatea înregistratã pânã acum. „În urmã cu doi ani, am avut si animale: 80 de vaci si vitei si 200 de porci, unde îmi valorificam productia agricolã. Treaba însã n-a mers bine si am fost nevoit sã renunt la zootehnie", explicã Michele Becali. Cu toate acestea, el spune cã dacã i s-ar oferi ar cumpãra imediat teren agricol în judetul Arad.Încotro se va misca piata pãmântului?Indiferent cât de profitabilã este în prezent agricultura pe care o practicã, toti proprietarii de pãmânt spun cã ar dori sã-si mãreascã suprafata detinutã în prezent, fiind interesati mereu de alte achizitii. Si asta, în primul rând datoritã valorii în sine a pãmântului. Karla Bleotu, director la agentia imobiliarã Karyn, din Arad, apreciazã cã pretul unui teren agricol este influentat de doi factori: gradul de fertilitate a solului si distanta fatã de o sursã de apã. În opinia ei, actualmente, în judetul Arad terenurile de calitate superioarã se tranzactioneazã la preturi cuprinse între 500 si 800 euro, rar 1000 euro. „Depinde si de scopul pentru care este cumpãrat terenul respectiv, dar si de mãrimea suprafetei. Una e sã achizitionezi 100 ha si alta 0,5 ha. De asemenea, este o diferentã între achi-zitiile fãcute de cãtre oameni hotãrâti sã investeascã în agriculturã si speculanti...", explicã Karla Bleotu.Cu toate cresterile de pret înregistrate în ultima vreme, pãmântul din România rãmâne încã mult mai ieftin decât în tãrile învecinate. În strãinãtate, pretul unui hectar de teren agricol variazã între 1700 euro/ha în Suedia si 24000 euro/ha în Olanda.În acest context, analistii economici estimeazã cã pretul terenului va continua sã creascã odatã cu apropierea momentului de integrare a României în UE. La cât se vor ridica noile preturi dar mai ales ce se va întâmpla cu piata pãmântului dupã aceea, sunt întrebãri la care, deocamdatã, cu greu se pot anticipa niste rãspunsuri.***E rãu, e bine cã strãinii ne cumpãrã pãmântul? Prizonieri ai sensului traditional al notiunii de patriotism, am putea zice cã ni se strânge inima. Ca europeni, însã, ai zilei de mâine, nu ni se pare a fi vreo problemã. Într-acolo curge istoria, iar pãmântul este si va fi al celor care dispun de capital. Deocamdatã, capitalul este mai curând la îndemâna strãinilor."


comenteaza . modifica . sterge
semnaleaza adminului . adauga la bookmarkuri

comentarii (0):

Nu exista comentarii

Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...