comentarii

"in perioada dictaturii comuniste"


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Petre Roman, CV. Cred ca este fals... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:12:39
(la: Oamenii politici...)
PD
Partidul Democrat



Petre Roman
Presedinte PD



Curriculum Vitae


Petre Roman s-a nascut la 22 iulie 1946, in Bucuresti.Tatal - inginer, profesor - a luptat in Brigazile Internationale din Spania, iar mama a fost profesoara.
In 1963, a absolvit Liceul de Informatica – Bucuresti iar in 1968, Facultatea de Energetica (Sectia Hidroenergetica) din cadrul Institutului Politehnic – Bucuresti, ca sef de promotie.

In perioada 1971 – 1974 a urmat studiile de doctorat in Franta unde, prin concurs, a obtinut si dreptul de a fi cadru didactic. In 1971, a obtinut masterul „Diplomes d'Etudes Approfondies". In martie 1974, si-a sustinut teza de doctorat la Institutul de Mecanica Fluidelor, din Toulouse, din cadrul Universitatii „Paul Sabatier", cu tema „Aerarea naturala a curgerilor cu suprafata libera".

In 1976, devine sef de lucrari, in 1982 – conferentiar, in 1985 – seful catedrei de hidraulica si masini hidraulice, iar in 1990 – profesor universitar la Facultatea de Energetica a Institutului Politehnic – Bucuresti.

Activitatea stiintifica este ilustrata de numar mare de lucrari publicate: 6 monografii, carti de memorialistica, peste 50 de articole si studii publicate in reviste de specialitate. Dintre volumele aparute: „Mecanica fluidelor", „Hidrologie si protectia calitatii apelor", „Introducere in fizica poluarii fluidelor", „Miscarea fluidelor compresibile cu transfer de caldura" si in colaborare: „Dosarul Energiei nucleare, risc si securitate", „Apa si poluarea", „Probleme speciale de hidromecanica". In 1989, Academia Romana i-a decernat Premiul „Aurel Vlaicu".

In noiembrie 1992, la Toulouse, a fost lansat volumul „Le devoir de la liberte", iar in anul 1994, volumele „Libertatea ca datorie" si „Reintegrarea Romaniei in lumea libera". Au urmat lucrarile "Romania - incotro?" - 1995 si "Caiet politic: Viziune politica asupra strategiei de dezvoltare a Romaniei in intampinarea secolului XXI" - 1999.

La 22 decembrie 1999, Petre Roman a fost desemnat ministru de stat, ministru al afacerilor externe, insarcinat si cu coordonarea problemelor integrarii europene. Pana la aceasta data a fost presedinte al Senatului Romaniei (1996-1999), membru al Parlamentului si presedinte al Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor (1992-1996) si, anterior, prim-ministru al primelor doua guverne democratice ale Romaniei (1990-1991).


--------------------------------------------------------------------------------

Incepand cu 1992, Petre Roman este presedintele Partidului Democrat, al doilea partid ca pondere in actuala coalitie guvernamentala.

La alegerile prezidentiale din 1996, Petre Roman a obtinut 22% din voturile exprimate. Sprijinul sau pentru candidatul Aliantei Civice - actualul Presedinte - in al doilea tur de scrutin al acelorasi alegeri prezidentiale, a fost hotarator pentru victoria lui Emil Constantinescu.

La 22 decembrie 1989, Petre Roman a fost primul care a pronuntat o declaratie publica impotriva dictaturii comuniste, in momentul fugii lui Ceausescu din sediul Comitetului Central al Partidului Comunist.

Pe langa demnitatile parlamentare si guvernamentale detinute dupa 1989, domnul Roman a ocupat si ocupa pozitii de frunte in prestigioase organizatii si foruri internationale precum: raportor special al Adunarii Atlanticului de Nord (1993-1996), presedinte in exercitiu al Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice la Marea Neagra (1997-1998), membru al Comitetului Pregatitor al Conferintei Uniunii Interparlamentare a Presedintilor de Parlamente Nationale (1998-2000).

Petre Roman a fost distins cu numeroase titluri si distinctii internationale, printre care: "La Alta Orden" al Republicii Columbia in 1990, "Grand Croix de l'Ordre National du Merite" a Republicii Franceze in 1991 si "La Orden Nacional en el Grado de Gran Cruz" al Republicii Ecuador.

Este casatorit cu Mioara Iulia Roman, profesor de civilizatie, limba si literatura araba la Universitatea din Bucuresti, si are doua fiice: Catinca si Oana

Vorbeste fluent limbile engleza, franceza, spaniola, italiana si rusa.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~



Crede si nu cerceta!...
Legitimarea averilor... - de ARLEKYN la: 23/12/2003 12:11:54
(la: Hotia e de pret, la romani (din Evenimentul Zilei))
Exista pareri potrivit carora intre piata si democratie ar exista o anumita contradictie Aceasta contradictie este doar aparenta. Ceea ce conteaza - si intr-un caz, si in celalalt - este legitimitatea, fie ca este vorba de legitimitatea puterii, fie ca este vorba de legitimitatea averilor.

Dezbaterile in jurul legitimitatii puterii au reprezentat una din chestiunile centrale ale perioadei de dupa 1989. Puterea comunista nu a pus niciodata problema legitimitatii, ea s-a impus prin forta. Dupa anul 1989, noua putere politica a fost intr-o goana continua dupa legitimitate. Legitimarea clasei politice dominante a cunoscut, dupa decembrie 1989, patru etape:

1. Legitimarea revolutionara, si anume legitimarea drept "emanatie a revolutiei". Aceasta perioada a fost foarte scurta. Ea s-a incheiat, practic, o data cu aparitia miscarilor de strada ce au culminat cu ocuparea de catre demonstranti a Pietei Universitatii din Bucuresti. Astazi, nici unul dintre liderii fostului Front al Salvarii Nationale nu mai invoca, la modul serios, acest tip de legitimare.

2. Legitimarea democratica, si anume legitimarea puterii drept rezultat al vointei cetatenilor, exprimata prin vot. A fost vorba, asadar, de legitimarea drept alternativa democratica. Desi votul din 20 mai 1990 a conferit Frontului Salvarii Nationale o majoritate zdrobitoare, evenimentele ulterioare, cu deosebire cele petrecute in 13-15 iunie 1990, au stirbit serios sansele acestui tip de legitimare. Cum, ulterior, Frontul Salvarii Nationale s-a scindat in mai multe fractiuni (FDSN, FSN, FSN - 20 mai s.a.m.d.), FDSN, devenit ulterior PDSR - principalul reprezentant al elitelor comuniste - a reluat eforturile de dobandire a legitimitatii democratice, o data cu alegerile din septembrie 1992. Modul in care PDSR a gestionat puterea in perioada aceea, asocierea la guvernare cu partidele national-comuniste si frecventele incalcari ale drepturilor omului precum si activitatea intensa a organizatiilor de rezistenta civica, au zadarnicit aceste eforturi.

3. Legitimarea istorica, si anume legitimarea mostenitorilor politici ai fostului Partid Comunist drept alternativa viabila a guvernarii. Acest tip de legitimare a fost incercat cu un relativ succes la alegerile din noiembrie 2000, dar incepe, la randul sau, sa fie amenintat de lipsa de performanta a guvernarii, de coruptie si de agresivitatea partidului majoritar.

4. Dintre toate directiile de legitimare a elitelor comuniste, ca forta politica dominanta a noii societati, cea care pare sa aiba cele mai mari sanse de succes este cea a legitimarii internationale. Aceasta, totusi, influentata de performantele cel putin discutabile ale politicii interne, este tot mai amenintata de rezervele crescande ale organismelor internationale.

Criza de legitimitate a clasei politice dominante ramane in continuare profunda, cat timp ea va fi doar continuatoarea structurilor politice comuniste. Ea nu a fost revolutionara, ci a condus restauratia. Legitimarea revolutionara ar fi nedreapta si ofensatoare pentru ceea ce s-a dorit a fi Revolutia romana si pentru memoria victimelor ei. Legitimarea democratica nu poate functiona cata vreme electoratul roman continua sa fie sarac, dependent de stat, neinformat (sau gresit informat) si atat de sensibil la mesajele populiste, iar Romania este organizata ca pseudo-democratie. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca alocarea discriminatorie a resurselor, demarata inca in 1990, a creat un decalaj greu de depasit intre grupurile politice competitoare, favorizandu-i pe cei care au condus atunci Romania.

Legitimarea istorica este lipsita de sens. In fata istoriei, socialismul romanesc nu are nici o legitimare, ca si dictatura comunista din care se trage. Cat despre legitimarea internationala, ea trebuie sa fie un insotitor al legitimarii interne. Tentativa de a inlocui procesul de legitimare interna prin cel de legitimare internationala este o solutie iluzorie.

Problema legitimarii averilor se pune in mod diferit. Nu sunt un nostalgic al aristocratiei, pentru a cauta legitimitatea istorica a averilor. In conditiile in care timp de peste patru decenii proprietatea privata a fost desfiintata, aceasta chestiune nu se pune decat intr-o forma restransa, ca respectare a principiului retrocedarii bunurilor confiscate de regimul comunist.

Nu sunt pentru declansarea unei campanii de legitimare. O astfel de campanie, oricat de multe precautii s-ar lua, se va transforma intr-un prilej de rafuiala politica, de timorare a mediului de afaceri si de agresare a principiului garantarii proprietatii private.

Singurul mod real de legitimare a averilor este dezvoltarea si consolidarea pietelor. Prin existenta unui mediu competitional si prin dezvoltarea mecanismelor de piata ceea ce se va crea din acel moment va avea legitimitate. Iar averile create pe baze oligarhice, lipsite de raporturile preferentiale care le-au nascut si le-au hranit, isi vor reduce importanta, unele disparand cu totul.

Democratia consolidata si capitalismul concurential sunt singurele modalitati prin care poate fi depasita actuala criza de legitimitate din politica romaneasca.

Efectele negative ale tranzitiei trebuie cautate tocmai in aceasta criza de legitimitate. Din pacate, in ultimii paisprezece ani, criza de legitimitate care a aparut in anul 1990 nu a facut decat sa se adanceasca. Factorul agravant al crizei este legat de evolutia structurala a mediului institutional romanesc. Institutiile democratiei politice au avut o evolutie mai rapida decat institutiile democratiei economice.

Revolutia din 1989 a avut o dimensiune institutionala accentuata. Din pacate, preocuparea de natura institutionala a fost disproportionata, alocand dimensiunii politice o atentie preponderenta. Astfel, institutii democratice precum Parlamentul ori sistemul pluripartid au fost create imediat. Alegerile democratice au fost utilizate pentru prima oara in mai 1990, atunci cand sistemul proprietatii de stat depasea covarsitor proprietatea privata. De altfel, cu exceptia micilor intreprinderi de pana la 20 de salariati, proprietatea privata, ca rol economic, nici nu era acceptata de legile tarii. Reprezentantii politici ai sectorului economic de stat au avut in acest fel un avantaj urias pe care, de altfel, l-au materializat printr-o majoritate parlamentara efectiva de peste 80%. Aceasta majoritate politica a gestionat transferurile de proprietate de asa maniera incat reprezentantii noului sector privat sa fie aceiasi cu reprezentantii intereselor sectorului de stat. Configuratia politica din 1990 a fost decisiv influentata de structura proprietatii. O buna parte a sectorului privat s-a dezvoltat apoi in simbioza cu sectorul de stat, fie ca era vorba de sectorul comercial de stat, fie ca era vorba de sectorul bugetar. Sistemele de interese economice centrate pe structurile statului au ramas dominante. O dovada in acest sens este faptul ca, dupa paisprezece ani, configuratia politica in Romania a ramas, practic, neschimbata.

De altfel, se poate observa ca strategiile guvernarilor succesive au ignorat dezvoltarea pietelor. Ca sustinere economica, ca suport electoral si ca mentalitate, clasa noastra politica este inca foarte dependenta de stat. Asta face ca diferentele dintre partidele politice sa fie atat de greu de sesizat si atitudinile radicale sa fie atat de palide.


Crede si nu cerceta!...
Pentru gigi2005! - de kradu la: 17/03/2005 23:50:17
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Ai harul de a spune povesti, si de a scrie o cronica!
Rindurile tale mi-au adus in minte calvarul buniciilor mei! Momentul zilei cind acestia nu au mai avut cum sa-si achite cotele si ..cu..hambarul gol.........toata munca de o viata, furata si....
sii dimineata cruda de a doua zii cind am vazut peste albul fetei de masa
fetele lor batrine si ochii stinsi! Pentru ca speranta nu mai era, si visurile lor de tinerete fusesera si ele furate!

Raspunsul la intrebarile pe care ni le punem poate fii gasit la adresa:
http://www1.ournet.md/~paulgoma/securitatea.html

Ori pentru cine vrea sa incerce: "Rinduri pentru Colegul Anonimus"!


Dar………
Inceputurile:
Ne spui ca ; pun intrebarea: -De la cine cumpara acest bunic pamantul?
Si am sa gasesc si raspunsul: Lenesii, betivii, scursurile i-si vindeau pamantul ori casele. Aceasta categorie de rebut social, lenesi, si betivi vor forma o clasa sociala paupera cu multi copii si fara resurse care va imbratisa repede doctrina comunista, si mai ales chintesenta sifilisul ei “EGALITATEA” tuturor. Credinta acestor scursuri ca comunismul le va pune un furtun cu mancare la extremitatea bucala si unul la cea anala s-a dovedit teoria cea mai populara, dar nu numai! Dictatura proletariatului venind cu binescunoscuta lupta de clasa! Ura unora impotriva altora! “Ura impotriva CHIABURIMI”, a intelectualitatii a micului mestesugar, a elitei, a burgheziei, a prvaliei private, a cizmarului si a frizerului din afara cooperativei……“Scursura” trebuie sa urasca pe cel harnic, pe intreprinzator, pe antrepenor, pe bunicul tau pe al meu, pe oricine muncea si prospera! Aceasta patura de “Scursuri” cu “origine” foarte sanatoasa a creat rasadul si pepieniera, PMR si a securitatii! Noii recutii ai structurii PMRisto-Securiste, “omenii noi” sunt fortele oarbe, si criminale, de o bestialitate feroce, marcand profound perioada de instaurare a comunismului, colectivizarea agriculturii, trecerea de la democratie la dictatura comunista, exterminarea elitei, manipularea intelectualitatii utilizind chiar SI pe marii ei tradatorii (Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi,) si crearea de intelectuali proprii si “Lingai” ai PMR printre care se remarca cu deosedire,
Nina Cassian, Dan Desliu, Maria Banus, si monstrul Mihai Beniuc. Crearea omului nou , teroarea permanenta, canalul, la stuf, Gherla, munca patriotica, UTM, coltul rosu, domiciliul fortat, ce vorbesti pe strada si ce vorbesti acasa, haina neagra de musama a securistului, cadavrele de pe strada impuscate ca “dusmani ai poporului”, nationalizarea, infometarea, cozile interminabile la paine, lapte, cartelele, lozincile, rusificarea din scoli,
si lozinca “Cine nu e cu noi, e impotriva noastra”!

Sursa:
Dar acesta scursura sociala de lichele provine de oriunde, de la marginea tirgurilor, de la sate, din commune si din metropola! Scursura (formata din drogati, betivi, lenesi, bolnavi mintali) se creaza in orice societate si ea exista ca atare, prin mila societatii.
Si acum exemplul cel mai elocvent:
Bunicul lui Ion Iliescu are si el o casa la marginea Oltenitei! Sarac si puturos are totusi o casa si se pare ca scrie si frumos adica caligrafic! Deci cineva l-a trimis la scoala! Uneori mai lucreaza el copiind acte la primarie dar de obicei sta in circiuma unde se plinge si injura neegalitatea sociala! Si pina la urma si aceasta putoare batrina isi va vinde casa si se va instala linga Podul Grand in Bucuresti unde tinarul UTEmist Iliescu va lua lectiile de baiat de “cartier”.
Acelasi bunic e primul care da lectii tinarului Ion Iliescu despre egalitate, lupta de clasa, dar mai ales de ura impotriva celor care AU pentru ca sunt harnici! Aceasta ura impotriva propietatii nu l-a parasit pe renumitul om politic nici la cei 75 de anisori!
…..
Raul a venit de est prin tradatorii din tata-n fiu ca Iliescu si Roman dar a venit si de oriunde! A pune vina pe taranime e o mare greseala! Cei ce l-au votat peIliescu au fost oamenii nostrii de la bloc care dupa ce au fost pensionati la virste “fragede” au tot asteptat ca milogii se dea ceva ori cite ceva, devenind dependenti, exact ce si-a dorit si Iliescu! Caldura, apa, chiria si mai ales costul acestora ramane o problema de nerezolvat practice cu toata propaganda politica a guvernantilor! Aceleasi probleme, aceeasi dependenti, aceeasi oameni, si in politica si pe strada!



Prezentul:
Paunescu, si Vadim lingaii gumarilor lui Ceausescu, elitele de azi! Si nu numai ei!
O tara il priveste la TV pe “Generalul Plesita” cum povesteste modul cum il schingiuia pe Dl. Goma! Sii reactii? Intr-un fel calaul Plesita e privit cu un fel de simpatie de catre telespectatorul Roaman! Nimeni nu se ridica pentru justitiesi pentru pedepsirea calaului! De ce oare?

La asta ramane sa-mi raspunde-ti voi!

Cu stima si s-auzim numai de bine!
“K”.

#39762 (raspuns la: #39208) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ateism si comunism - de Cassandra la: 24/03/2006 20:06:28
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Comunismul a fost dupa parerea mea una din cele mai mari (daca nu cea mai mare) nenorociri care au napastuit omenirea in ultimele doua secole. Totusi, pentru Crestinism a fost in cele din urma o binecuvintare, nimic altceva nu ar fi produs o revigorare atit de puternica a Crestinismului in tarile din Est de exemplu. Crestinii folosesc insa comunismul si ateismul ca argumente impotriva oricarui "oponent". Sint multi crestinii cu vederi scurte care stabilesc o relatie indisolubila intre ateism si comunism, intre ateism si orice abatere morala. Si asta pentru ca habar n-au ca ateismul este mai vechi decit crestinismul si comunismul laolalta. Ateismul este la fel de vechi ca si omenirea, si toti ne nastem atei.
Nimeni nu se indoieste ca ateismul este una din premizele secundare ale comunismului, dar trebuie facuta distinctia intre ateism si ideologia de care s-au servit anumite grupuri pentru a acapara in mod violent puterea. Cu siguranta au existat si comunisti atei idealisti care credeau realmente in ideile de egalitate, fraternitate etc. Dar acestia au fost primii care au cazut victime oportunistilor dornici de puterea absoluta.

In rest, e imposibil sa nu remarcam ca toti politicienii romani de vaza de azi cunoscuti excomunisti de vaza merg la biserica unde ingenunchiaza si pupa cruci si icoane. Tzoc, tzoc. Unde mai vezi asa buni crestini? Erau ei atei in vremurile dictaturii comuniste? Era Vadim Tudor ateu, ia intrebati-l. Era Paunescu ateu?
Regimul comunist a avut un caracter ateist e adevarat. Nu se invata religie in scoli, nu se discuta religia in mass-media. S-au inchis si distrus biserici si s-au confiscat proprietati. Totusi, toata lumea mergea la biserica macar sa-si boteze copiii sau sa si-i cunune. Inmormintarile se faceau dupa ritual religios. Exista invatamint religios pentru formarea preotilor. Cunosc multi oameni care erau crestini ortodocsi pe vremea comunismului. Nu existau piedici reale sa-si practice religia ortodoxa pe vremurile acelea sau sa creada in Dzeu. In schimb a existat o persecutie clara a greco-catolicilor si a Martorilor iar Biserica Ortodoxa a dus o violenta campanie de desfiintare a Bisericii Greco-Catolice a caror proprietati si-a insusit in cele din urma. Ateii au fost si ei persecutati in comunism atita timp cit aveau idei liberale si se opuneau regimului. Femeile care practicau avortul erau si ele urmarite si inchise. Minoritatile sexuale atee sau nu, umilite si virite la pirnaie si ele.

Desi societatea comunista avea un caracter ateist, in filozofia comunista nu existau nici cele mai mici elemente de gindire libera care se ascociaza deobicei cu ateismul, lumea nu era familiarizata cu bazele umaniste ateiste nici cu principiile Iluministe. Scopul principal era crearea unui stat totalitar care sa promoveze noii "zei", a caror "porunci" nu puteau fi incalcate. Dar drepturile individuale caracteristice umanismului si gindirii libere nu existau. Multi sint cei de pe forum care se declara crestini si repeta la nesfirsit ca au fost si ei cindva atei. Posibil, dar exista o diferenta intre a fi ateu prin convingere rationala si a fi ateu pentru ca esti dus de val sau curent. Asa cum in epoca post-comunista, au devenit aproape toti "buni crestini".

Inteleg ca multi ortodocsi nu prea pot sa vada dincolo de limitele propriei dogme, dar un lucru este clar si usor de inteles - ateismul nu este o ideologie, si nu este o religie. Ateu inseamna doar absenta credintei in Dzeu. Mai mult decit a crede in ceva, ateismul inseamna a se indoi de ceva. Ateismul nu duce automat la comunism nici la nazism asa cum a nu crede in Mos Craciun nu ne conduce automat la a lua jucariile copiilor. Si nu implica automat nici lipsa de morala, nici satanism, nimic negativ din ce si-ar dori Biserica sa asocieze ateismului. Ateu inseamna a se indoi, a avea nevoie de dovezi demonstrabile pentru a accepta ceva si aceasta atitudine a fost cea care ne-a scos din intuneric, nu credinta oarba. De multe ori, desi nu intotdeauna, ateismul este o lume a realitatii, ratiunii, libertatii, a onestitatii intelectuale in asa masura incit mintea religioasa nu este capabila macar sa inteleaga. Sau pe scurt asa cum spunea cineva, "Atheism is merely the bed-rock of sanity in a world of madness." Asa cum altcineva spunea:
"religion is the only firm foundation of power."



___________
"The more sand has escaped from the hourglass of our life, the clearer we should see through it" Niccolo Machiavelli
Rusii - de Stella la: 08/01/2007 20:35:58
(la: Rusii)
Consider si eu absurde categorisirile, incadrarea apriori a persoanelor in categorii doar pe baza de clisee prefabricate. Nu am fost indoctrinata sa-i urasc pe rusi si nu-i urasc. Nici nu pot sa spun ca-i iubesc. Apreciez doar geniul lor creator. Ma voi referi la poporul rus din perspectiva istorica.
Cu greu se poate nega geniul poporului rus. Rusii au inceput sa-si gaseasca surse de inspiratie initial in religia ortodoxa, s-au deschis apoi spre exterior imitind mai intii pentru ca in cele din urma sa-si puna propria amprenta si sa-si creeze o cultura proprie. Si ce cultura! Secolul XIX a fost o adevarata explozie de talent in Rusia. Este secolul in care au scris Pushkin, Gogol, Turgheniev, Tolstoi, Dostoievsky, Cehov si altii. Apoi muzica lor...Prokofiev, Rachmaninov, Stravinsky, Chaikovsky... Baletul rus cu nume legendare ca Diaghilev, Pavlova si Nijinsky. Bineinteles filmografia si multe altele.

Nu se poate nega geniul lor creator asa cum nu se poate nega nici geniul lor malign, faptul ca au permis sa se creeze un monstru care a influentat negativ o buna parte a lumii, ne-a influentat pe toti – dictatura comunista. Mai jos spunea cineva ca rusilor le-a fost impus comunismul cu forta. Eu cred ca mai cu forta ne-a fost impus noua si celorlalte tari “satelit”, nu credeti? Rusii au trait o perioada – intre februarie si octombrie 1917 in care au fost “tara cea mai libera din lume”. Da, au avut marea ocazie sa devina o adevarata democratie, dar au pierdut-o. E drept ca a fost o conjunctura internationala care a precipitat evenimentele. Lenin a fost “injectat” in Rusia asa cum se injecteaza intr-un organism un virus experimental. Lenin, geniul...raului ca multi altii. Si ce rezultat a avut experimentul! Devastator. Nu pot sa trec peste faptul ca efectele geniului malign cintaresc mult mai mult...Desi asta nu ma va face sa-i urasc pe rusi, sau sa-i judec apriori pe rusii cu care as putea avea de-a face.
Oh! Scuze, m-am extins prea mult.

Amintiri - de sugardaddy la: 09/11/2003 11:15:12
(la: Ce amintiri va trezeste o eugenie?)
Eugenia imi aminteste de existenta unei dictaturi comuniste.
Un biscuit prost cu o crema proasta,la un pret ieftin ca sa astupe gurile si asa flaminde ale maselor.
A disparut o data cu regimul ceausist la fel ca si alte "fantome" de pe-atuncea.
#3787 (raspuns la: #3338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Confuzie generalizata - de Filip Antonio la: 21/03/2004 04:38:34
(la: America, o tara comunista?)
"Sunt o tanara artista de 25 de ani care dintr-o intamplare a destinului a ajuns in America. Nu cu visul american intre tample ci, cu simpla dorinta de a-mi dovedi ca pot mai mult. Surprinzator a fost sa descopar o tara care, desi se considera pe deplin democrata, e mai comunista decat imi pot imagina!"

Probabil ca nu stii ce este acela comunism, dat fiind ca nu ai trait ca adulta sub un astfel de regim.

"Ca foloseste aspectele pozitive ale doctrinei lui Marx si Lenin este adevarat pana la un punct".

Care fiind acelea?

"Dar, nu mi-as fi imaginat niciodata ca o tara poate sa fie atat de inchisa si individualista pana nu am vazut ce e aici"!

Hotaraste-te: ori e comunista si deci colectivista, ori e individualista?

"Iar faptul ca inca nu au dictator ii indeparteaza de notiunea de poltica comunista? In nici un caz. Dictatura comunista este un lucru, doctrina comunista altul. America se foloseste de ea intr-un sistem politic care mai mult de mituri nu fabrica nimic".

De unde stii matale lucrurile astea? Ce cuprind lecturile tale despre doctrina comunista? Si daca e asa de rau in America, de ce nu te intorci in paradisul romanesc? Sau poate faci o calatorie mai lunga prin Cuba sau Coreea de nord ca sa vezi ce inseamna doctrina comunista aplicata ad literam.
Pentru adcartianu - de Florin si atat la: 21/03/2004 05:07:25
(la: America, o tara comunista?)
Cu tot respectul ti-as trage atentia ca erai foarte mica cind comunismul sau socialismul se practica pe unele meleaguri. Daca cineva a incercat la scoala sa te invete, fii atenta!...invatatii au vrut sa se picteze la fel ca si americanii...:)

Si care ar fii aspectele pozitive ale doctrinei lui Marx si (?) Lenin?
Mai sa fie "Dictatura comunista este un lucru, doctrina comunista altul". Fii atenta, miine, poimiine am sa citesc pe undeva ca Stalin, Lenin, G.G. Dej si N.Ceausescu au fost oameni buni, cu inima...doar popoarele lor nu i-a inteles...:). Dar este libertate de opinie...:)

Imi pare foarte bine ca ai ajuns in America si te felicit. Iti doresc sa-ti indeplinesti visul de artist, acolo sau in alta parte.

Nu-ti imagina nimic pe unde te duci, analizeaza si incearca sa intelegi...citeodata nu e bine nici sa compari.

Ginduri de bine din UK
Florin si atat
Unde este guru? - de ampop la: 21/06/2004 14:39:33
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Se pare ca blandul si nevinovatul Guru Grig s-a evaporat.Daca este nevinovat, trebuie sa accepte regulile jocului democratic al justitiei. Sarcina probei incumba celui ce zice si nu celui ce neaga, "onus probandi incubit ili qui dicit, non qui negat", deci Grig, cu sufletul impacat si asistat de avocatii sai ar trebui sa-si apere barbateste nevinovatia si sa-i lase pe procurori sa aduca argumente pertinente impotriva lui. In rest se pare ca toata filosofia pe tema Grig/MISA etc. este vorba anglo-saxona "bull shit". Sistemul l-a dat scapat. Erorile de procedura bine folosite nu au facut decat sa permita marilor infractori romani din perioada democratiei "comuniste" sa scape de "mana lunga" a justitiei. Ba ca o incheiere nu a fost semnata de grefier, ba ca nu a fost sesizata instanta competenta etc.Asta e, cand avem "juristi de marca".Acum, probabil guru se lafaie intr-un "paradis" lumesc aducandu-i-se ofrande de sex si flori de la tinere adoratoare. Nu ca ar fi singurul, vezi Mona de Freitas, Lordul Sorin Ovidiu Vantu si alti oameni ai lui unchiu' "secu'" . Bine le-ai facut Grig!
#16514 (raspuns la: #16502) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
CCCP & USA - de OmuletulGoma la: 12/07/2004 19:34:02
(la: Despre Alegerile din S.U.A.: De ce trebuie sa votam pt. GWB.)
Ma tem ca parerile noastre cu privire la balante difera, draga RSI. Dupa parerea mea, Uniunea Sovietica a fost condusa de un triunghi chiar foarte stabil format din KGB, Politbiuro si Presedentie. Fiecare dintre aceste laturi depindea si in acelasi timp se temea de celelalte doua.

Democratia din SUA, intr-adevar, a triumfat in trecut, dar asta nu inseamna ca nu poate fi sub amenintare. Se stie, cu dovezi, ca americanii sunt capabili sa faca greseli crase atunci cand vine vorba de implementarea unor legi noi - Vezi prohibitia - datorate grupurilor ultra-militante. Problema pe care o vad eu in actuala conducere este tocmai lipsa de balanta. Presedentia este dominata de republicani, la fel cu Senatul si Congresul. Curtea Suprema este pe muchie si daca aceasta administratie mai capata 4 ani, Curtea Suprema va cadea in ograda republicanilor de asemeni. Ce mai ramane din democratia americana cu sistemul ei de verificari si balante cand pot fi introduse legi noi atat de anti-democratice cum este PATRIOT?

Nu sunt un democrat sau liberal convins, nu cred in lupta lor impotriva Amendamentului al 2-lea(cel care da cetatenilor dreptul la arme), nu cred in intinderea programelor de siguranta sociala(vezi wellfare) pe care le propun ei, dar nici in absolutismul dreptei nu cred.
Nu ma atrage homosexualitatea absolut deloc, nu sunt de acord cu avortul, dar cred in libertatea fiecarrui om in asi trai viata asa cum doreste, dupa propriile principii. Agenda celor de dreapta, a celor care ne conduc in ziua de azi, este de a ne baga pe gat valorile lor.
Congresswoman Musgrave, de aici din Colorado, doar ce a introdus un bill pentru modificarea constitutiei ca sa restranga definitia de casatorie la uniunea dinre un barbat si o femeie. De ce atiatia bani cheltuiti, atata efort si zgomot pentru a impune altora cum sa-si traiasca viata.
Se discuta reintroducerea in Curtea Suprema a hotararii Roe vs. Wade, pentru ca acestea sunt valorile celor care ne conduc acum. Am mai spus-o, nu cred in avort, il vad ca pe o mare eroare, dar in acelasi timp, vad legatura dintre o femeie si pruncul ei nenascut mult prea intima ca sa permita orice interventie fortata din afara. Hotarariea de a duce o sarcina la bun sfarsit nu poate fi decat a mamei si numai a ei. Decizia de a o termina este o durere cu care ea va traii tot restul vietii.

SUA este o democratie, in care toti suntem egali in fata legii. Cu toate astea, conservatorii religiosi incearca sa vare pe gatul tuturor valorile si sloganele lor. In "Pledge of Allegience" - promisiune scrisa initial chiar de un calugar pentru a ne da un sens de patrie, de uniune, de natiune unita, autorul a inteles sa lase in afara orice referinnte religioase, intocmai pentru a ne include pe toti. Dar in perioada "vanarii comunistilor", perioada care incepe sa semene cu ce se intampla acum, perioada dominata de dreapta, un grup ultra-conservativ religios, Knights of Columbus, a reusit sa impinga in congress modificarea PoA cu "under God". Acum crezi, nu crezi intr-un Dumnezeu sau in mai multi cum e cazul hindusilor, esti obligat sa reciti "one nation UNDER GOD"
Pare un amanunt marunt, dar eu il vad ca pe o forta importanta in divizarea, nu unirea acestei natii.

In viziunea mea, democratia americana are atat de mult succes pentru ca este echilibrata de acest sistem bi-partid. De aceea, cand percep ca un partid este ceva mai in control decat celalalt, il votez pe cel mai slab. Si pendulul se duce in cealalta directie si balanta este mai mult sau mai putin restabilita. Din pacate, evenimente tragice, iesite din comun, au permis ca amplitudinea pendulului sa incline mult prea mult spre dreapta, punand balanta in pericol.

Cat despre atitudinea Europei de Vest fata de americani, Paianjene si RSI, eu cred ca, intr-un fel aveti amandoi dreptate. Adica, intr-adevar, SUA nu ajuta decat acolo unde are interes, dar sa nu uitam ca totusi, ajuta atunci cand sunt chemati. In schimb, rasplata a fost intotdeauna dispret si rautate.
#17709 (raspuns la: #17641) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
... - de Axel la: 28/10/2004 15:14:19
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Am avut o discutie cu Hypatia, in particular, pe tema a ceea ce am scris in precedentul comentariu ( #26255 ).

Am ezitat mult pina sa ma hotarasc sa scriu aceste rinduri, dat fiind faptul ca e vorba de o conversatie privata, insa cred ca merita relevate citeva aspecte care, in opinia mea, reprezinta niste tendinte oarecum ingrijoratoare, si o sa vedeti de ce.


Tin sa mentionez, daca e neaparat nevoie, ca niciodata nu mi-ar trece prin cap sa atac o Biserica sau un cult religios; traim intr-o lume a liberului arbitru si - teoretic cel putin - a tolerantei.


Ceea ce am scris in comentariul precedent nu reprezinta un atac la adresa Bisericii Ortodoxe ca si institutie de indrumare spirituala; reprezinta in schimb un atac la adresa persoanelor care, profitind de pozitia in respectiva institutie, nu stiu altceva decit sa caute noi metode pentru a trage foloase materiale pentru uzul propriu si care metode, de cele mai multe ori, nu cadreaza cu functia pe care o indeplinesc.


Am fost acuzat, in conversatia mai sus pomenita, de o multime de lucruri, prin prisma faptului ca am afirmat ca Teoctist este un nemernic.

Imi mentin afirmatia si, de asemenea, imi mentin toate afirmatiile facute vis-a-vis de ierarhii corupti si mai mult decit inclinati spre cele lumesti apartinatoare mai curind de articolele Codului Penal si sint gata sa raspund pentru ele in fata oricui si a oricarei institutii.

Faptul ca gasesc mai mult decit reprobabila colaborarea lui Teoctist cu partidul comunist si cu securitatea lui ceausescu nu este propria-mi gaselnita. Marturie stau zecile de biserici demolate; sa nu luam in vedere faptul ca multe erau adevarate monumente, repere arhitectonice si culturale in peisajul religios romanesc, sa nu ne uitam la asta, zic.

Insa faptul ca inaltii ierarhi ortodocsi au convenit ca lamele buldozerelor sa darime lacasurile sacre ale romanilor, nu cred ca poate fi trecut cu vederea de nici un om responsabil si cu mintea intreaga.


Desacralizarea simbolurilor a inceput cu demolarile de biserici; a urmat desacralizarea constiintelor. Ce va mai urma?


Hypatia mi-a spus ca, indiferent de ce a facut, Teoctist este capul Bisericii Ortodoxe si, ca atare, nu trebuie atacat.

Personal, aceasta afirmatie mi se pare cel putin hilara, ca sa nu spun de-a dreptul ridicola. Faptul ca este, intr-adevar, capul Bisericii Ortodoxe, nu il scuteste de responsabilitatea faptelor sale, cred eu, responsabilitate ce ar trebui asumata deocamdata inaintea credinciosilor - si poate inaintea tribunalelor - si, mai tirziu, poate, inaintea lui Dumnezeu.

A-l absolvi din start de orice pacat, mai ales de cele atit de grave comise pe perioada regimului comunist mi se pare o dovada de lasitate.


Va rog sa ma intelegeti bine: nu atac Biserica ci pe cei care o conduc asa cum o conduc.

Condamn ipocrizia si fariseismul impinse la rang de politica de stat si, de asemenea, condamn falsa umilinta si resemnarea in fata unor lucruri ce pot fi indreptate.


Cu stupoare am constatat, in cursul conversatiei de ieri cu Hypatia, o inflexibilitate inspaimintatoare pentru un cadru didactic; de asemenea o tendinta spre o oarecare gindire fundamentalista la fel de ingrijoratoare.

Toleranta zero fata de opiniile altora nu cred ca e cea mai potrivita atitudine pentru cineva care face studii de sociologie. Ma rog, fiecare cu ideile lui, pina la urma.


Scopul a ceea ce am scris acum nu este altul decit cel de a lamuri citeva lucruri; dincolo de comentariile "nervoase" pe care le-am facut, dincolo de o tendinta spre mistocareala si luat in balon, dincolo de toate astea, zic, cred ca merita sa incercam sa ne aplecam mai mult asupra a ceea ce gindim vis-a-vis de ceilalti si sa ne obisnuim cu ideea ca nu avem, intotdeauna, dreptate.


Daca ceea ce am scris pina acum pe acest forum a generat sentimente de ofensa, imi cer scuze celor in cauza; nu asta a fost intentia mea, ci aceea de a scoate la lumina citeva lucruri care nu ar trebui sa existe, chiar daca procesul e intrucitva dureros.

Cred ca inainte de a ne afisa calitatile umane ar trebui sa ne privim in oglinda pentru a vedea cine sintem de fapt; e atit de usor de depasit acea linie de demarcatie care desparte umanul de non-uman!

Acesta este, de fapt, scopul pentru care mi-am permis sa dau detalii dintr-o conversatie privata; sper ca Hypatia sa nu se supere pentru asta si sa inteleaga ca, de fapt, atunci cind e contrazisa, nu e neaparat si atacata. Sint convins ca multi colegi de pe forum o plac cu adevarat, insa a placea pe cineva nu inseamna si a-i accepta orice idee; aia se numeste deja ipocrizie.


A la votre.
Parca sau schimbat niste treb - de AlexML la: 05/11/2004 07:38:01
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Parca sau schimbat niste treburi de pe vremea lui Ceausescu, dar parca nu s-a schimbat nimic. Oameni imi sint straini, o combinatie stranie intre inhibatie si mindrie.Prima generatie de pustani care nu are habar de dictatura comunista e deja prezenta, dar in spatele reclamelor si luminitelor ei traiesc si vad acelasi jeg si aceeasi saracie ca si oricind. o tara ciudata si mie straina. manelele rasunind din mercedesuri slk imi provoaca greata, uniunea europeana !?? romania, un fel de afganistan, cu blocuri darapanate si imputite cu reclame cocacola, oameni care nu prea stiu sa rida si care se tem sa se uita cuiva direct in fata. am trait primii mei 21 de ani viata acolo. ma intorc rar si sporadic, de fiecare ma intreb ce caut eu aici in afara de departate amintiri...
Regrete... - de Gheorghe Doja la: 30/01/2005 11:50:13
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Reactia agresiva, vulgara si necioplita a unora dintre dumneavoastra nu face decit sa confirme adevarul a ceea ce am spus referitor la infantilismul oamenilor.

Pentru cine doreste marturia unui intelectual american despre realitatea americana:
http://www.michaelparenti.org/HiddenHolocaust.html


Pentru Alex (romanul vesel)

Chiar daca romanii din tara si de aiurea n-ar avea din pacate motive sa fie veseli (avind in vedere situatia dezastruasa in care a ajuns tara) am apreciat totusi modul obiectiv in care ati prezentat realizarile poporului roman in perioada sistemului comunist. Ceea ce ramine fantezist la dumneavoastra ar fi cumva faptul ca nu pareti a intelege ca ceea ce s-a realizat multumita sistemului comunist in Romania nu s-ar fi realizat cu sistemul anterior nici la pastele cailor capitalismului.

In '45 Romania nu iesise inca din evul mediu in vreme ce tarile avansate europene erau deja satule de capitalism (curentele de gindire progresista in Europa in anii '30, '40 erau socialiste). Noi posedam in '45 o economie eminamente agrara si o taranime analfabeta ce muncea pamintul cu plugul cu boi. Asta in vreme ce tarile avansate europene trecusera de mult prin revolutia industriala, posedau o clasa muncitoare disciplinata si instruita si capacitatea de a produce bunuri industriale avansate. La noi deci mamaliga (si aia cind era) iar in tarile industrializate avansate capacitatea de a produce, de exemplu, automobile Mercedes.

Deci sistemul comunist a avut capacitatea de a mobiliza societatea sa munceasca si sa construiasca Romania moderna (o societate mai justa si mai buna, o societate avansata din punct de vedere economic, social si cultural).

Sistemul comunist nu trebuia abandonat ci reformat asa cum cu suces au facut-o si continua sa o faca chinezii. China a avansat ani lumina din '89 pina azi in vreme ce noi si celelalte tari foste comuniste ne-am ruinat atit din punct de vedere economic cit si moral tarile.
#34925 (raspuns la: #34860) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns la : OK, acum dupa ce am aratat tot raul, ce ne mai rami - de Lidia Z. la: 09/03/2005 23:59:05
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
Am suris cind am citit messajul d-tale.
Ceea ce ma surprinde este faptul ca romanul se uita la altul zicind nici äla nu-i mai bun… (ceea ce faci si d-ta)
« Credeti ca numai in Romania exista coruptie? « Credeti ca numai in Romania exista si a existat tradare… imparatii din Roma si Grecia antica, au fost tradati, ucisi » sau « Yugoslavia nu a fost niciodata o tara mai puternica si mai dezvoltata » sau « Ungaria? Credeti ca Ungaria este intr-o situatie economica si politica mai buna? » etc etc
Este pur si simplu naif ca sa nu spun stupid sa avem asa un rezonament !
Situatia economica in Ungaria ESTE mai buna… ungurii au reputatie buna in vest ! (contrar romanilor !) si ar trebui sa ne pune intrebarea « de ce ??? » fara sa dam vina pe tzigani !
Yugoslavia a fost binenteles ca a fost la un moment dat mai puternica …economic vorbind …in timp ce Romania gemea sub dictatura comunista !
Poate ca exista coruptie si in alte tari nu spun nu…. desi eu as zice ca rar am vazut o coruptie ca in Romania (poate in tarile arabe …sau in Rusia !!!)
Imi amintesc de un tinar care mi-a spus « noi romanii sintem oamenii cei mai inteligenti de pe pamint ».. m am uitat la el si mi-a fost mila de prostia lui !!!
Fara sa intindem aratatorul catre altii ar trebui sa-l intoarcem catre noi si sa vrem sa schimbam in tara Romaneasca, coruptia, tradarea, lipsa de solidaritate, compasiunea fata de cei care trec pe linga noi si care sint in mizerie, vointa de a ajuta fara sa se astepte ciubuc, lipsa de etica profesionala (la medici, politicieni, profesori, avocati etc), respectul fata de fiinta umana .. si poate citeva picaturi de cultura generala !!!!
In ceea ce priveste « cortina de fier » era granita virtuala care separa lumea comunista de cea capitalista (si Germania , Polonia, Ungurii, Slovenii, Croatii etc faceau parte din tarile care erau in est dupa cortina de fier si nu era ortodoxe !!!!!)
#38860 (raspuns la: #38356) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Simeon - de Cassandra la: 21/04/2005 17:27:11
(la: Papa)
Biserica accepta numai ceea ce nu contrazice dogma. GB nu a fost reabilitat pentru ca ideile lui contrazic ideea unui dzeu creator. Ca atare Biserica Catolica nu poate si nu vrea sa il reabiliteze. L-au reabilitat de exemplu pe Galileo care insa fusese deja iertat in viata (pe care a trebuit sa si-o cumpere cu concesii facute bisericii) si deci in cazul lui nu au vina de a-l fi ars pe rug.
Biserica a fost in schimb bucuroasa sa accepte Teoria Big-Bangului pentru ca aceasta lasa loc existentei lui Dzeu, in acelasi timp Biserica demonstrind cit e de deschisa spre ideile stiintifice.

Cit priveste musulmanii, eu continui sa fiu la fel de “proaspat calcata”. Faptul ca noi ne-am batut cu turcii nu inseamna ca nu este adevarat ca Biserica Catolica este vinovata de masacre impotriva altor religii (apropo, turcii nu sint singurii musulmani). Daca vrei deschidem un subiect despre Otomani si vei vedea care este parerea mea despre ei, insa nu vad legatura cu subiectul tratat aici.

Lumea a treia. Se stie ca Benedict XVI este mai inclinat sa rezolve problemele secularismului occidental decit sa rezolve situatia de profunda mizerie din Lumea a treia. Cei care realmente sint preocupati de problemele sociale din Lumea a treia unde se stie exista foarte multi credinciosi, lamenteaza faptul ca nu a fost ales un papa mai putin conservator, mai rational in legatura cu adevaratele probleme ale umanitatii si mai acord cu realitatea contemporana. Dar bineinteles e greu sa avem o imagine gloabala a situatiei, fiecare vede doar ce este in jurul sau si este atent la ceea ce isi doreste personal. In Occident principala preocupare este ca a scazut numarul celor care isi boteaza copiii, ca a scazut numarul celor care merg cu regularitate la biserica, ca femeia sa nu avorteze si homosexualii sa nu se casatoreasca intre ei sau sa adopte copii; in alte parti ale lumii bisericile sint pline, dar principala problema ramine supravietuirea.
Multi dintre cei care am trait in comunism sintem tentati sa facem greseala de a confunda ideile de dreptate sociala cu ceea ce am trait cu totii in dictatura comunista (evident nimeni nu vrea sa se repete ororile unei asemenea dictaturi). Ideile de dreptate sociala insa sint un echilibru necesar in societate si mai ales acolo unde exista inechitati flagrante. Unii servitori ai Bisericii impresionati de nedreptatea sociala locala , se implica in protectia celor dezavantajati in fata politicii opresive practicate. Raspunsul Vaticanului este excomulgarea. Unii insa sint recompensati cu premiul Nobel pentru Pace pentru ca in fond lupta impotriva violarii drepturilor umane (Ex. Ramos Horta, Ximenes Belo)
Altii au fost asasinati in timp ce predicau neviolenta: “Fratilor, va ucideti proprii frati, orice instigare a omului , trebuie sa fie supusa legii lui Dzeu care a spus – NU vei ucide. Nimeni nu trebuie sa se supuna unei legi imorale. Biserica nu poate sa taca in fata unei asemenea atrocitati (instigare la crima in masa in El Salvador). In numele lui Dzeu, in numele acestei suferinte umane care isi indreapta plinsetele spre cer pe zi ce trece mai tare, va implor, va rog, va ordon: opriti masacrul.” (Oscar Romero)
In timp ce alte biserici le ridica statui, Vaticanul se mentine in tacere...

Ultima stire – in Spania (tara catolica) Congresul a aprobat azi legea referitoare la casatoria intre homosexuali.
#44810 (raspuns la: #44728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gabi :) - de cico la: 27/07/2005 00:40:24
(la: Reflecsii. Forum)
Ca orice obiect democratic, fiecare a primit dreptul de a vorbi dupa bunu-i plac. Pentru dreptul asta s-au luptat ilustrii acum il folosesc idiotii.

Democratia totusi asta ESTE : dreptul gloatelor si al multimii de a vorbi dupa bunul plac! :)) Nu confunda cu tehnocratia sau mai stiu eu ce societate in care doar inteleptii sau intelectualii ar avea dreptul la cuvint. Democratia e "un om, un vot", adica puterea democratica a lui Liiceanu e aceeasi cu-a lui coana Veta din Tirgovetzi (care nu stie nici macar in ce an sintem, dar i-a placut de nea iliescu, ca era mumos :)).

Stiu ca-i dezamagitor, dar destui din "ilustrii nostri" poate nu si-au facut bine socotelile ;) Intr-un popor pe jumatate analfabet ("prosti, dar multi", nu?), ca schimbi dictatura comunista cu democratia nu aduce prea mult, ca tot aceleasi neamuri proaste vor decide destinul (la vot) si pt tine. Cel putin deocamdata :(
#61640 (raspuns la: #61637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cozi si carti - de dochia la: 23/09/2005 18:32:33
(la: Amintiri din Iepoca de Aur)
m-am nascut si am crescut in cea mai neagra perioada a comunismului. la 6-7 ani in oraselul meu, deja vanam magica expresie :"se da". Si alergam la telefon s-o anunt pe mama, careia mai apoi ii tineam randul la coada la oua, carne, ulei. De fapt doar la oua! Carnea si uleiul erau oricum pe cartela. Cascaval era doar in Bucuresti. Era minunat cand erau pene de curent. Iarna, ai mei ne bagau in pat cu ei sa ne incalzeasca si ne invatau capitalele lumii. Atunci le stiam pe toate, acum..........Si povestea tatalui meu cu "supa primordiala". Aia-i poveste? De citit am invatat sa citesc pentru a deosebi discurile cu povesti (cele care nu erau copertate frumos). Iar apoi am citit in nestire. La 7-8 ani citeam Elias Canneti (acum nici sa-l scriu corect nu reusesc, spre rusinea mea). Si citeam si citeam in disperare. Era cea mai mare bucurie si placere, daca nu pun la socoteala cartofii prajiti cu mujdei de usturoi la Teleenciclopedia de sambata seara! Partidul! Pai partidul, statul, tara, neamul, pentru mine erau acelasi lucru. Ce grotesc! Brrrrrrr. Rece in iepoca de aur. Asta e senzatia pe care inca o am!
picky - de Simeon Dascalul la: 15/02/2006 18:38:44
(la: CLASICII LITERATURII UNIVERSALE)
în viziunea mea literatura antică e o masă greu inteligibilă, dar în care se pot găsi chestii faine; din Iliada nu mi s-a părut memorabilă decât disputa dintre Aiax şi Ulise pentru armele lui Ahile; cel mai lizibil, care trece cel mai bine proba timpului mi s-a părut a fi Euripide
la romani văd că n-ai dat decât istoricii serioşi, totuşi Suetoniu cu cronicile lui de scandal de o credibilitate discutabilă e tradus încă şi mai ales citat
Seneca – satira la moartea lui Claudiu e foarte faină, fără nici un iz vetust
Cicero – Filipicele au fost tare interesante, nu pentru frumuseţea limbii, pentru asta ar trebui să ştii latină, ci pentru mentalitatea romanilor; m-am prins şi că-i imprudent să te declari satis vixi, există riscul de a fi luat în serios
francezii – greu de digerat, Cehov şi Tolstoi se citesc de plăcere, n-aş putea să spun acelaşi lucru despre Dostoievski; Poe, nu te supăra, dar l-am văzut ca pe un precursor de fantasy şi atât; mai mult îmi plac Tolkien, Rowling sau mai ales Philip Pullman
Joyce, Faulkner, Hemingway – a fost aici pe cafenea o conferinţă cu titlul ăsta – “cărţi care v-au refuzat”
Bulgakov e superb, totdeauna m-am gândit că ar fi fost fain, deşi imposibil cronologic, să prindă şi perioada post-comunistă, să văd ce ar fi scris atunci
mi-ar fi plăcut să prindă şi Gheorghe Ursu perioada asta, deşi la el n-a fost imposibil cronologic
din toată bibliografia şcolară cred că cel mai mult i-am gustat pe Calistrat Hogaş şi Călinescu
totuşi cărţile „serioase” rezistă mai bine proba timpului, în generală am avut un coleg a cărui familie păstrase un teanc de poliţiste din perioada interbelică, la început le-am găsit grozave, dar după ce am dat de literatură de consum mai actuală, mi s-au părut puerile
tatiku - de Stella la: 10/01/2007 01:14:38
(la: Rusii)
Spui ca revolutia Socialista era necesara. Care revolutie Socialista?
In februarie 1917 s-a produs o Revolutie in urma careia a cazut Nicolai al II lea si cu el dinastia Romanov. A fost o revolutie mai mult decit necesara, Rusia devenise un fel de oala sub presiune fara supapa gata sa explodeze consecinta a faptului ca de mult timp se impunea modernizarea fortata a unei tari cu structuri semifeudale aflata sub un regim autocratic indiferent la problemele sociale. Si a fost o revolutie pasnica, Nicolai II nu a opus rezistenta prin felul sau de-a fi (poate altfel ar fi stat lucrurile daca era vorba de Ivan cel Groaznic). In lunile care au urmat si pina in octombrie, Rusia a trait prima sa experienta democratica. Incetasera razmeritele si lumea avea speranta in viitor. Chiar Lenin spunea ca Rusia era “tara cea mai libera din lume”. Guvernul provizional care se formase manifesta adevarata preocupare sociala si era sprijinit de Soviet. Daca rusii ar fi fost capabili in acel moment sa stabilizeze situatia, Rusia ar fi devenit o tara guvernata de un sistem modern, democratic si socializat, dar rusii au pierdut ocazia de aur. Ceea ce s-a intimplat in octombrie, si s-a desavirsit apoi in mai multe etape sub conducerea directa a lui Lenin si a bolsevicilor, a fost o lovitura pentru a instaura cu buna stiinta o dictatura comunista. Trebuie sa recunoastem ca Lenin, finantat din greu din exterior, a fost genial in actiunile sale. Si a invins, dar nu prin dorinta populara cum ni s-a “vindut” ci prin inteligenta si mirsavie reusind sa instaureze un sistem autocratic mult mai ingrozitor decit cel tarist precedent. Lenin a fost tot timpul constient de faptul ca se putea mentine la conducere numai prin teroare si minciuna – elemente care au devenit esentiale pentru un regim care nu urmarea decit sa serveasca interesele unui grup concret – Nomenklatura. Iar Stalin nu a fost o mutatie brusca monstruasa aparuta in sistemul comunist ci “fiul” legitim a lui Lenin si al planurilor sale. Spui ca multi au plins la moartea lui Stalin. Multi mai pling si azi. Multi il pling pe Ceausescu si pe alti dictatori. Ar fi util sa ne intrebam: “De ce l-a iubit si-l iubeste lumea pe Stalin?” Sau de ce a fost si este iubit Hitler, Ceausescu, Mao, Kim Il Sung?
Zau, ma intristeaza sa vad ca romanii inca mai credem in legendele cu care ne-a fost spalat creierul. Dosarele secrete ale comunismului s-au deschis de mult, ar trebui sa incercam sa ne apropiem mai mult de adevar si sa dam uitarii minciunile cu care am fost indoctrinati.

#167473 (raspuns la: #167275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
donquijote - de Stella la: 16/01/2007 17:11:11
(la: Rusii)
Si eu sint de acord cu "comunismul nu s-a petrecut in mod intimplator in rusia". Dar nu sint de acord cu articolul care-l prezinta pe Gogol ca precursor a lui Lenin, ce exagerare! Nu numai rusii si-au dorit un "barbat" care sa conduca cu mina ferma spre mai bine o natiune - la fel si l-au dorit francezii pe Napoleon si nemtii pe Kaiser Wilhelm II si mai tirziu pe Hitler. In nici un caz rusii nu l-au dorit pe Lenin si nici o dictatura comunista. De altfel, lovitura data de Lenin a declansat o mare opozitie si un razboi civil.
#169147 (raspuns la: #168811) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...