comentarii

Întâi cuvântul opus


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Chapeau bas pentru a399, rabd - de sjofn la: 26/01/2006 19:42:32
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Chapeau bas pentru a399, rabdarea dumisale ma surprinde de fiece data, bunavointa de a da raspunsuri justificate si cu suport stiintific ori de bun simt unor interventii care mai de care mai baltate sau agramate (nu dau exemple...). Sindromul mustei care se arunca in lapte, eu cred ca*, parerea mea este ca urmate de o idee beteaga si sluta, o adaug ca boala de neam, alaturi de sindromul "caprei" si cel al "drobului". Nu stim, habar nu avem, nu simtim o nevoie presanta de a umple golurile, de a asculta persoanele carora nu le ajungem poate nici la glezne dpdv intelectual sau educational, dar avem o placere incomensurabila de a ne afla in treaba cu un comentariu pseudointelectual cu aere erudite în scopuri didactice. Fireste, suntem aici ca sa discutam, sa învatam unii de la altii, avem dreptul sa fim sau nu de acord cu ce se spune, dar macar sa facem un mic efort sa vedem lucrurile si din perspectiva interlocutorului. Uneori vom fi surprinsi sa descoperim lucruri de care n-am fi avut habar.



Sexul este motorul secolului în care traim, este axus mundi în jurul caruia se învârt angrenajele societatii contemporane. Insa oare sentimentele nu mai au nici un cuvânt de zis ? Sunt sigur ca de fiecare data când auziti cuvântul "homosexual", primul lucru la care va gânditi este sex, sex si iarasi sex. Acest termen cu origini grecesti, folosit pentru prima oara in seculul al XIX-lea pentru a desemna atractia persoanelor de acelasi sex (gen), a lipsit putin de inspiratie, dându-i un iz carnal care n-ar fi fost indispensabil. Grecii n-au simtit nevoia sa defineasca atât de exact acest tip de sentimente, insa înclin sa cred ca ar fi ales mai degraba homogenos - "acelasi gen".



*Cuget*, imi aduci aminte de mama. I-a fost greu sa auda, iar acum sa digere ceea ce trebuia spus. Aproape de fiecare data când vorbim la telefon ma întreaba daca mai exista vreo speranta sa ma schimb, sa-mi gasesc o fata, sa-mi fondez o familie si sa am copii. Ii inteleg durerea, câteodata aproape ca ma urasc ca o fac sa sufere. Altfel eu nu am conflicte cu mine însumi, pentru mine nu exista nici un fel de dubiu. Mie unul imi inspira mila cei care-si ascund sau reprima sentimentele, doar pentru a fi in acelasi sens cu restul lumii. Isi amputeaza un picior pentru a putea place societatii, desi toata viata vor merge schiopatând. Biete suflete strivite....


Ceea ce descrii tu ca poveste, Cuget, este un fel de surogat de erzatz pentru mine, pentru altii poate fi o solutie la un anumit tip de nefericire. Unii simt nevoia unui umar pe care sa plânga, sau granitele dintre iubirea platonica si cea sentimentala nu sunt foarte clare. Orice e posibil. Ce e important e sa fie fericiti si nu doar sa capete un substitut de fericire.








_________________________________________

Iubesc tradarea, dar îi urasc pe tradatori !
trecerea la "â" a fost o imb - de de-a dura lex la: 31/03/2006 13:31:04
(la: Limba romana e un organism viu)
trecerea la "â" a fost o imbecilitate: limba română se vrea una preponderent fonologică, aşa că transcrierea prin două litere a aceluiaşi sunet este total neavenită.

la fel şi în cazul scrierii lui [sînt] ca "sunt" (nu se prea ştie, dar pronunţia a rămas prin lege aceeaşi, s-a modificat doar scrierea).

pe de altă parte, dacă s-a vrut o accentuare a principiului etimologic (în dauna celui fonologic), prostia e şi mai mare: din latină provin cuvinte care l-au schimbat în [î] pe "o" ("fontana" > "fântână" etc.), "u", "i" sau "e", nu doar "a".



însă cu totul altul este cazul lui "nicio" / "niciun".

e normal să se scrie într-un singur cuvânt, exact ca "vreo" (şi nu "vre-o") sau "niciodată" (şi nu "nici o dată"), dintr-un motiv cât se poate de logic: acele părţi (nici + o) nu au sens de sine stătător, ci construiesc împreună un concept unitar (o negaţie).

în formularea "nu este nici_un om pe stradă" ideea nu este că pe stradă n-ar fi 1 om, ci că nu există oameni - aşadar, acel "un" nu are sensul de "unu", este doar un ajutor pentru construirea negaţiei.

în schimb, în formularea "George nu este nici un deştept, nici un prost", cuvântul "un" are sens de sine stătător, deci e normal să fie scris ca un cuvânt distinct (aşa cum este şi normat).



multora li se pare aiurea noua reglementare, dar pe aceştia îi rog să se gândească la faptul că li se pare normal nu ceea ce e logic, ci ceea ce li s-a spus axiomatic la o vârstă la care nu puteau judeca aceste lucruri (în clasele I-II).

la fel cum nu scriem "nici o dată", e normal să nu scriem "nici o".
pentru cine-a solicitat, ca nu mai tziu minte ezact! - de maan la: 31/03/2006 13:09:23
(la: Limba romana e un organism viu)
Cum s-a schimbat gramatica limbii române
de Dan BOICEA , Adriana C. Nedelea

"Noua gramatică lansată luna aceasta era necesară, în contextul în care au trecut 42 de ani de la apariţia ediţiei anterioare (GA). Între ceea ce oferea gramatica academică în vigoare şi înnoirile teoretice şi descriptive ale cercetărilor ulterioare se produsese o aşa mare ruptură, încât GA nu mai reprezenta un punct de vedere credibil, ajungându-se la existenţa paralelă a două gramatici. Chiar şi manualele şcolare din ultimii ani depăşiseră, ca informaţie şi perspectivă, punctul de vedere al GA", ne-a declarat Gabriela Pană Dindelegan, şeful Catedrei de limba română a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti.

Ziarul Adevărul vine în sprijinul elevilor, studenţilor, cadrelor didactice şi nu numai, prezentând principalele modificări pe care le aduce noua gramatică a limbii române.

Scrierea cu literă mare/mică

Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).

Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).

Scrierea cuvintelor compuse

Se scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).

Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult").

Schimbări la numele proprii străine

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).

Despărţirea în silabe

În ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc.

O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic".

Modificări morfologice

• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi.

• S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.

• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.

• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez.

• S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".
Păianjene - de rac la: 27/04/2006 07:36:14
(la: Tarancuta, tarancuta...)
Sunt şi cazurile descrise de tine, cu ţărănci autentice nefardate. E drept, din ce în ce mai puţine.
O explicaţie pentru care aceste ţărănci au rămas nefardate, iar cântăreţele de muzică populară îşi dau cu o tonă de fard pe faţă, ar fi... influenţa oraşului (indiferent care), unde influenţa îşi spune cuvântul.

Vezi tu, în satele uitate de lume (câte or mai fi) s-a păstrat o anumită puritate şi nevinovăţie a oamenilor, dar în cele în care s-au dezvoltat, influenţa oraşului şi-a spus cuvântul, cu bune dar şi cu rele.

___________________________________________________
Nimănui nu-i pasă.
Rodica - de rac la: 18/05/2006 15:45:20
(la: Top personal)
De acord, dar şi cuvântul "curaj" poate avea mai multe conotaţii. Limba română este atât de bogată.

Nu privesc conferinţa mea ca pe un act de curaj, e doar o simplă punere de problemă, nimic mai mult. Curaj am considerat faptul de a posta aici o părere clară, directă. "Curaj" - în măsura în care îl putem numi aşa, spune-i tu altfel, dacă ţi se pare termenul nepotrivit...
Act de indiscreţie? E mult spus, din două motive: o dată că nu suntem în viaţa reală, deci termenul de "indiscreţie" este abstract, inoperant, fără finalitate, gol. Apoi, că răspunde cine vrea la un anume subiect, nu e obligatoriu să ne spunem părerea. Depinde şi de timp, şi de dispoziţia fiecăruia.

Că scormonesc "în mod repetat" minţile oamenilor, asta mi se pare în ton cu ceea ce vrea acest sit, încă din definiţia lui, respectiv "Cafeneaua.com. Clubul de conversaţie. Te face să gândeşti."
Dacă am sărit calul cu ceva aici, dacă nu m-am încadrat în regulile clubului, rog pe admin să îmi atragă atenţia, eu mă voi conforma, căci sunt o persoană disciplinată. Însă credinţele mele din suflet nu mi le va putea schimba nimeni.
De aceea, că la scormonirile mele în minţile oamenilor primesc "răspunsuri pe măsură" - o iau ca pe un fel de... atenţionare adresată eventual unui... puşti, iar asta mă face să zâmbesc.

Nu-mi amintesc să fi influenţat pe vreun nou venit, nici acum, nici în trecut, deci la punctul ăsta nu ştiu ce să zic, e aprecierea ta subiectivă... Să vorbească "victimele", dacă există aşa ceva.

Legat de formarea de bisericuţe, hai să fim serioşi: nu am inventat eu mersul pe jos şi apa caldă, sau tu, Rodica... Acestea, bisericuţele, ca şi în viaţa reală, există, se formează..., şi aşa mai departe, nu trebuia să le construiesc sau să le "încurajez" eu. Nu pot eu determina un asemenea fenomen... social.
Apoi, cum adică nu întâmplător am întrebat de popix? Sper că nu vrei să spui că faptul că eu şi el ne-am apropiat, inclusiv în realitate, poate fi interpretat ca formare de bisericuţă...
Îmi vine să râd.

Nu, nu ai scris cu răutate, şi nici eu nu am făcut acest lucru acum. Vreau doar să mai scriu ceva: aici, pe acest sit, mulţi au găsit multe lucruri interesante, dinamice, chiar inedite, în discuţiile virtuale purtate de-a lungul timpului. Ăsta este un lucru bun, asta vrea şi adminul - cred, sper.
Dar, cum altfel se poate realiza aceasta, decât, aşa cum am mai şi explicat, prin unele aşa-zise provocări (în sensul bun), prin aceste subiecte? Preferi subiecte terne, plictisitoare?

Atâta timp cât nu am jignit pe nimeni, nu am adus injurii, nu am formulat atacuri, părtiniri, păreri extremiste, exclusiviste, consider că mă încadrez în spiritul cafenelei.

Încearcă să vezi lucrurile şi altfel, să ieşi dintr-un anume soi de conservatorism. Încearcă să te şi joci puţin, ai să vezi că-ţi va plăcea.

Închei repetând rugămintea ca adminul să îmi atragă atenţia dacă am sărit calul cu ceva aici, ori în altă parte, dacă am încălcat cu ceva regulile.

___________________________________________________
O viaţă avem.
#122902 (raspuns la: #122874) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de rac la: 25/05/2006 14:05:40
(la: ce va enerveaza?)
Da, cuvântul corect este "voluptatea", când am scris comentariul nu-mi venea expresia în minte (se mai întâmplă). Scuze.

spaga, lacomia si neglijenta sunt acasa la ele in romania

Dacă ai scris numele ţării noastre cu literă mică intenţionat, nu mai e nevoie de nici o discuţie. Dar prefer să cred că e de la conexiunea la internet (şi mie mi se întâmplă să scriu unele cuvinte cu literă mare, apoi după ce dau drumul la comentariu să apară cu literă mică).
În ceea ce priveşte faptul că aici ar fi şpagă, lăcomie, neglijenţă..., nu neg, dar prea le spui cu... voluptate (simt şi puţină înţepătură aici).

Dacă există sau nu cazuri reale de gripă aviară, nu are nici o importanţă, eu mă referisem la circul mediatic care s-a făcut pe seama asta, la exagerări, la efectele secundare care apar de aici, ce pot aduce beneficii economice unora, asta spuneam.
Ce, în occident e totul minunat? Dar nu se face caz.

În legătură cu patriotismul: nu sunt mai patriot decât ar trebui să fiu..., decât bunul simţ, echilibrat. Mănânc produse româneşti, e normal, dar asta nu o fac din patriotism, ci din simplul motiv că sunt proaspete, preferabile, în comparaţie cu produse perisabile care, venind de la distanţă riscă să se strice datorită condiţiilor de transport, despre care nu ştiu nimic, datorută timpului necesar transportului... Apoi, calitatea produselor noastre s-a ridicat să ştii. Că nu le mai face statul, există şi firme particulare care se respectă, te asigur de asta.

În încheiere, am să te dezamăgesc şi am să-ţi spun că mănânc dintotdeauna carne de pui şi nu am făcut nici o excepţie, inclusiv în ultimele zile... De fiecare dată mănânc, mă uit la ştiri, şi mă apucă râsul... Dar e un râs nervos. A ajuns să mă enerveze de-a binelea.

Însă, discuţia asta a scos la iveală din partea ta o anume tendinţă de... cum să-i zic să nu se interpreteze... dispreţuire a României. De departe probabil se văd lucrurile rău, aşa o fi în bună măsură, dar e şi mult tendenţios aici... Totuşi, nu trăim într-o ţară bananieră.
Plus că dacă am fi porniţi toţi românii pe România ca tine, dacă ne-am supăra cu toţii pe ea, atunci stau şi mă gândesc dacă n-ar fi mai bine să o ştergem de pe hartă.

Nici mie nu-mi plac multe lucruri, dar una peste alta, în ultimii ani s-au făcut totuşi nişte paşi, iar părerea mea este să accentuăm acele părţi bune, să încercăm să sperăm mai mult, poate într-o zi o ieşi soarele şi pe strada noastră.

___________________________________________________
Nimănui nu-i pasă.
#124218 (raspuns la: #124046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intrebarea, asa cum e formula - de CatalinM la: 10/06/2006 12:07:13
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Intrebarea, asa cum e formulata, arata o nota de confuzie.
In primul rand nimic nu este inchipuit, Hristos a fost un personaj istoric si a fost vazut si "atins" de multi oameni. Istoricul evreu Iosephus Flavius, contemporan cu Apostolii, face referire la el intr-una din lucrarile sale. Apoi, a facut minuni si s-a inaltat la cer in vazul tuturor.
In al doilea rand, tu opui credinta in nemurire si creator cu viata si creatia. Nu prea inteleg ce vrei sa spui. Creatorul este opus creatiei? Este logic ca cel ce creaza este in cea mai stransa legatura cu ceea ce creaza, creatia este rodul mintii si muncii sale. Cum pot fi puse in antiteza?
In al treilea rand, dar nu cel de pe urma, tu ai impresia ca un credincios nu iubeste viata, asociezi credinta cu moartea si intunericul. Nimic mai fals. Dumnezeu este Lumina si Viata. Evanghelia dupa Ioan ne spune asta in mod explicit chiar din primul capitol: "La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.... Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor..... Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume." Insa este o mare diferenta intre viata in intuneric, circumscrisa materiei schimbatoare si perisabile si viata in Lumina, care cuprinde totul. Pentru asta este mai bun drumul credintei, pentru ca il scoate pe om din intuneric, moarte si minciuna si il aduce aduce la Viata, la Lumina si Adevar.
#127141 (raspuns la: #127073) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#127606, de RSI - de Dora_10 la: 14/06/2006 11:45:58
(la: Nebunia aviara)
A dracu gripă aviară , ce a adus ea cuvântul "cretinism" în Cafenea ! Prea era multă politeţe pe aici !

Nu credeam , domnule , să te irite aşa tare unii care nu-s de acord cu tine ! "Cretinism" ?
Dar să ştii că tot nu eşti pe locul întâi în topul postărilor ostile ; Ia exemplu de la maeştri :
http://www.jurnalul.ro/comentarii.read.php?id=115103
#127737 (raspuns la: #127606) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tu ai prezentat mitul, sa presupun? - de spiritely la: 24/06/2006 19:06:51
(la: Uniunea Europeana, intre mit si realitate.)
ciudat, din vocabularul folosit dai impresia a fii un om citit, dar continutul te tradeaza enorm. cam asta ar fi modul de gandire al romanului ignorant, care traieste inca cu sechelele comunismului in mentalitate. daca ai intra pe website la UE, ai citi stirile internationale si te-ai interesa de niste tratate si carti scrise pe tema UE, ai vedea ca lucrurile nu sunt asa cum le-ai descris tu.

intitulezi post-ul: UE, intre mit si realitate...tu ai prezentat mitul. eu acum iti contraargumentez cu realitatea...

"Sunt un adept al culturii europene, sunt un adept al civilizaţiei occidentale (sau mai bine zis a ceea ce ar trebui sã fie aceasta), dar sunt categoric împotriva U.E.!"
- te contrazici singur si inca din primele randuri: nu te poti considera adept al culturii europene si in acelasi timp sa respingi UE, care se contureaza a fii urmatoarea perioada de glorie a civilizatiei europene de la sfarsitul secolului 19

"Dupã al doilea rãzboi mondial, Europa s-a trezit îngenuncheatã în faţa S.U.A. şi a U.R.S.S. fiind împãrţitã practic între aceste superputeri. Cu ajutor american - fãrã a fi totuşi niciodatã lãsate din lesã - ţãrile occidentale şi-au reconstruit economiile. S-a impus ideea unei cooperãri cât mai bune între ele şi formarea unui cadru în care sã nu poatã avea loc un rãzboi între ele. Astfel s-a nãscut in 1957, Tratatul otelului si al cãrbunelui, iar in 1972, Uniunea Europei Occidentale sau Piaţa Comunã. Pe scheletul acestei construcţii politice - demne de apreciat dealtfel - a apãrut monstruozitatea care este azi U.E."
- da, pentru ca acum exista aceasta "monstruozitate", tu te bucuri de pace si viata. daca europa ar fi avut inca un razboi asemanator cu world war 2, romania nu cred ca ar mai exista in forma in care e acum. si spun asta pe baza eternelor greseli politice facute de conducerea tarii de-a lungul timpului. multumim pentru lectia de istorie cu anii si tratatele, dar argumenteaza in nici un fel subiectul tau!

"Uniunea Europeanã este un organism extrem de birocratic. Sistemul de conducere al sãu este nedemocratic, ineficient şi extrem de corupt."
-da, UE este birocratica, intr-o oarecare masura...si America este birocratica. nu confunda insa birocratia cu coruptia. zici ca este nedemocratica...aici te joci cu un termen puternic pe care doar il arunci in propozitie ca sa sune mai bine. intereseaza-te mai intai cum se iau deciziile in institutiile europene, cum sunt formate board-urile de decision making...asta ca sa ai o idee despre cat de democratica este UE

"Din punct de vedere politic, U.E. este un stat totalitar, condus de o "elitã" birocraticã ce îşi doreşte permanentizarea puterii"
-din nou, folosesti cuvinte tari, care nu stii ce inseamna: "totalitar". plus ca UE nu este un stat!!! asta e chiar culmea!!! si care este "elita"despre care vorbesti?

"Sigur, formal existã partide politice, parlamente, chiar şi opoziţie etc. dar mişcãrile sau partidele considerate "periculoase" sunt ţinute în frâu: vezi cazul Frontului Naţional din Franţa, Partidul Libertăţii din Austria şi Partidul România Mare din România."
-vorbesti de partide nationale...nu prea inteleg de ce PRM ar avea un cuvant de spus, avand in vedere ca principiile sale politice nu sunt decat niste vorbe goale, fara pic de subtanta politica dar pline de furie catre orice sistem politic existent in romania.

"Totalitarismul U.E. se vede şi prin blocajul mediatic la care sunt supuse vocile critice faţã de U.E. - şi prin corul dezlãnţuit al aplaudacilor"
- au contraire, UE este mai criticata decat orice alt sistem politic existent la moment...si chestia asta e recunoscuta chiar de oficialii europenii.

"Acest lucru se întâmplã şi la noi - nu existã frazã în limba de lemn a politicienilor români în care sã nu se pomeneascã - ca într-o litanie - cuvântul magic U.E.: U.E. în sus, U.E. în jos, U.E la dreapta, U.E. la stânga! Acest cuvânt îl auzim mult mai des decât cuvântul România"
- statul face asta pentru a "educa masele" (intr-un fel) de existenta unei identitati europene care este deasupra celei nationale. nu e cazul sa fii nationalist aici. plus ca Romania nu e centrul pamantului...nici macar aproape nu e.

"Deşi nu se recunoaşte deschis, scopul U.E. este acela de a distruge naţiunile, cultura europeanã (care în mod genetic este o culturã a naţiunilor: francezã, englezã, germanã, italianã, românã etc.) şi tradiţiile naţionale şi de a forma un imperiu asemãnãtor cu S.U.A."
- tocmai, ca vrea cu orice pret sa keep alive cultura europeana!
- SUA nu e un imperiu. este cea mai mare putere la moment pt k cineva trebuie sa-si asume rolul asta pentru a asigura the balance of power. plus ca UE si SUA sunt atat de diferite...din toate punctele de vedere

"U.E. se remarcã prin introducerea de reglementãri - specifice unui control etatist totalitar - în cele mai mãrunte aspecte ale economiei şi ale societãţii. Un exemplu hilar: în U.E. se pot vinde doar castraveţi cu o curburã de un maxim precizat şi lungimi între anumite limite precise"
- bineinteles k sunt reglementari. eu nu inteleg: tu vrei anarhie sau ce? iar folosesti "totalitar"...OF! ... suna amuzanta propozitia cu castravetii, dar ca sa explic pe scurt: preferi castraveti de 30cm ca in america, plini de hormoni si chimicale, care numai sanatosi nu sunt, sau vrei mancare organiza si sanatoasa, care nu te face obez in 3 luni? eu sincer prefer sa masoare castravetii...

"Care ar fi poziţia ţãrii noastre faţã de U.E.? În primul rând, este irelevantã dorinţa României de a intra în U.E. Singurul lucru care conteazã este dorinţa U.E. de a anexa România. (în nici un caz pentru bine României!) Oare românii chiar nu se întreabă de ce doresc atât de mult oficialii U.E. extinderea acestei organizaţii? Chiar sunt atât de orbiţi de propaganda oficială încât îşi închipuie că Occidentul vrea să ne ajute cu sinceritate, şi că după "aderare" va curge lapte şi miere?"
- irelevanta? intr-adevar...avand in vedere k romania este cu 50 de ani in urma tarilor occidentale in materie de tot ce vrei tu, DA! ESTE ABSOLUT IRELEVANT CA VREM SA INTRAM IN PAS CU LUMEA! mai bine sa ramanem in epoca de piatra, nu?
- vorbesti de anexare...se cheama integrare!!! UE isi largeste granitele, dar granitele raman ale romaniei, pentru ca teritoriul este roman. nu-ti fura nimeni pamantul!
- UE vrea sa ne ajute pentru ca apoi si noi sa-i ajutam pe ei..mie mi se pare corect, nu?

"Ori este foarte simplu să vadă că nu este deloc aşa! E suficient să ne uitãm la vecinii noştri de la nord-vest. Efectele aderãrii Ungariei la U.E. se vãd cel mai bine în urmãtorul fapt banal: Pânã la data aderãrii, cetãţenii români plecau în Ungaria sã cumpere produse de acolo, pentru cã erau mai ieftine. Dupã aderare, sensul s-a schimbat: cetãţenii maghiari vin în România sã cumpere aceleaşi produse!"
- aici nu argumentezi bine asbolut deloc. si nu are nici cea mai mica legatura cu UE. este natural ca atunci cand cumperi ceva sa cauti cea mai ieftina si buna optiune. este legea cea mai de baza a economiei.

"Alinierea preţurilor la cele din U.E. va însemna sãrãcirea tot mai accentuatã a populaţiei"
- incorect. asta este un efect care va avea loc, dar numai pe o durata scurta. poti sa iei ca exemplu cele 10 tari admise de curand.

"România va trebui sã plãteascã miliarde de euro la bugetul U.E. fãrã a primi nici pe jumãtate înapoi."
-incorect. e chiar invers. vom incepe sa platim numai dupa ce UE va fii investit miliarde de euro pentru reconstructie si dezvoltare. dak ne facem treaba cum trbeuie si alocam fondurile eficient, cand va veni vremea sa platim, nu se va resimti asupra economiei.

"În scurt timp, bogãţiile naturale ale ţãrii - inclusiv terenurile agricole - vor încãpea pe mâna strãinilor (fenomen care dealtfel deja are loc cu o vitezã tot mai mare dupã modificarea prin ordonanţã de urgenţã a Constituţiei din anul 2003)."
- asta este efectul globalizarii in general si nicidecum numai al integrarii in UE. "bogatii naturale" e un termen relativ oricum, mai ales pt romania. plus ca daca eram asa de mandri de ele, de ce n-am avut grija sa le folosim cum trebuie si sa investim ca sa le mentinem la rangul de "bogatii"...

"Agricultura si taranimea vor avea cel mai mult de suferit - mica gospodarie rurala va fi practic desfiintata."
-va fii desfintata daca nu accepta faptul ca trebuie sa progresam, altfel ne e si mai rau

"Firmele româneşti mici şi mijlocii vor trebui să-şi închidă porţile (sau vor fi cumpărate de firme din occident), nefiind în stare să facă faţă concurenţei."
- dar asta este pentru ca domeniul de business romanesc este la pamant si legislatia care ar trebui sa ajute a fost aproape nula atatia ani

" În orice caz, şomajul va atinge cote înspăimântătoare. (cel putin in mediul rural)"
- asa e. poate ca ar trebui sa lucram mai mult la nivelul de educatie nationala?!?! somajul este mai mic in tarile unde tinerii sunt bine educati

"Doar astfel, cred oficialii din Bruxelles, economia U.E. - aflată într-o stare de criză prelungită - se mai poate redresa: prin acapararea colonialistă a unor piete de desfacere şi prin exploatarea fără milă a popoarelor înrobite."
-a naibii criza prelungita, d-aia e euro atat de puternic?! economia UE se extinde, pentru ca, asemenea unei firme in care daca nu investesti constant, da faliment, UE ar putea "da faliment" si ea.
- "exploatarea fara mila a popoarelor inrobite" - te intreb: tu ai trecut vreodata de manualul de istorie de clasa a 6a?!

"Mulţi români îşi închipuie că după aderare vor putea pleca mai uşor la munca în strãinãtate. Dar mai degrabă eu cred că se va întâmpla taman pe dos! Căci firmele europene care vor acapara toată economia românească vor prefera să folosească mâna de lucru ieftină din România, în România! Aşa că de fapt, după intrarea în U.E., cu mult mai greu se va putea munci în străinătate! Aviz amatorilor!"
- nu acapareaza nimeni nimic!!! esti culmea culmilor! zii mersi sa vina firmele europene la noi sa investeasca in economie! plus ca UE nu inseamna exod total.

da, la inceput am citit postul tau si am fost indignata. pe urma, chiar m-am infuriat! de ce? pentru ca ce ai scris tu aici suna ca un referat pe care l-as fi scris eu in primii ani de liceu, folosind cuvinte pompoase si nici un pic de substanta, cunostinte reale sau argument.
face to face - de cattallin2002 la: 28/06/2006 09:57:55
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
""Singura porunca lasata este : sa mergeti in toata lumea si sa propovaduiti evanghelia, nu sa se ajunga la practici religioase fara nici un sens. ""
Cu voia ta, am si aici citeva probleme puse. Iti dai seama ca nu sint puse de la mine.
Orice crestin are voie sa citeasca Sfânta Scriptura, dar nu oricine are dreptul de a învata si de a talmaci cuvântul Scripturii.
Pentru aceasta trebuie oameni bine pregâtiti, cunoscatori ai dreptei credinte.
Nu multimilor a zis Mintuitorul sa invete, ci apostolilor (Matei 28.19-20)
lar Sfântul Apostol Pavel spunea: Si cum vor propovadui, de nu vor fi trimisi? (Rom. 10, 15).
Fiindca nu oricine are destula pricepere si întelegere ca sa tâlcuiasca Scriptura. Acest lucru îl arata luminat marele Apostol Petru în epistola sa, când vorbeste de epistolele marelui Apostol Pavel si zice câ: în ele sunt unele lucruri cu anevoie de înteles, pe care cei nestiutori si neîntariti le rastalmacesc, ca si pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare (II Petru 3, 16).
Sfânta Scripturâ este ca o fântâna cu adâncime fara fund, fiindca în ea este cuprinsa întelepciunea lui Dumnezeu care nu are margini. Daca cineva însetat ar veni la o fântâna si ar vrea sa bea toata apa, s-ar îneca în ea; dar daca va scoate din ea cu ciutura si apoi de acolo va bea cu paharul, se va racori fara de primejdie. Cine este omul acela nebun care ar voi sa se bage într-o apa adânca, fara sa stie sa înoate? Sfânta Scriptura are ''oase'', dupa cum spun Sfintii Pârinti ai Bisericii, si nimeni, având dintii întelegerii sale de lapte, sa nu îndrazneasca a sparge cu ei oasele cele tari ale Scripturilor dumnezeiesti, caci se vatâma pe sine si se pierde.
" Multi începatori de erezii din vechime - Arie, Nestor, Eutihie, Apolinarie, Origen s.a. - au îndraznit a se afunda în marea Scripturii cea fara de fund si s-au înecat duhovniceste, pierzându-se pe sine si pe toti cei care i-au urmat. Nu toti au vârsta duhovniceasca la fel si, de aceea, nu toti pot întelege Sfânta Scriptura la fel.

Sfânta Scriptura cuprinde trei întelesuri:

1) întelesul trupesc, dupa litera (gramatical), obstesc sau istoric;

2) întelesul sufletesc, alegoric, metaforic;

3) întelesul spiritual (duhovnicesc), anagogic sau mistic.

Asadar, dupa cum spun Sfintii Parinti cei vechi ai Bisericii, cei simpli la cunostinta sa se multumeasca cu întelesul cel obstesc si istoric (dupa litera Scripturii), cei mai înaintati sa patrunda cu întelegerea si în sufletul Scripturii, iar cei desavârsiti cu fapta si întelegerea pot cuprinde întelesurile cele mai adânci ale Sfintei Scripturi. "
Cei desavirsiti sint cei cu suflet de copil. La acest lucru îndeamnâ si marele Pavel pe crestinii din Corint, zicând: Fratilor, nu fiti copii la minte. Fiti copii când e vorba de râutate. La minte însa, fiti desavârsiti (I Cor. 14, 20).
Numai bine

cattallin2002@yahoo.com
#130478 (raspuns la: #130344) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
adaug de pe http://www.sfat - de petale.albe la: 04/07/2006 20:26:09
(la: treptele rugaciunii)

adaug de pe http://www.sfaturiortodoxe.ro

Cuvântul al treilea

Cum poate cineva să ajungă la calea (metoda) cea mai desăvarsită a rugăciunii mintii si cum poate să alunge din cugetul lui demonii temerii, care îl înfricosează foarte tare in timpul noptii, când vrea să se roage sau când doreste să meargă singur în vreo pesteră sau în vreun loc pustiu pentru a se ruga în liniste.

Binecuvintează, părinte!

Adevăratule lucrător al rugăciunii mintii, dacă doresti să ajungi la măsura cea adevărată si înaltă a rugăciunii acesteia, ascultă cu atentie ceea ce vreau să-ti spun în continuare. Uneori, în timpul noptii, mergi singur în locuri neumblate, în locuri sălbatice, înfricosătoare, în astfel de locuri în care ai crede că este cuibul si locuinta demonilor. Dar înainte de a merge în astfel de locuri să te pregătesti pentru un astfel de drum si pentru un astfel de plan al tău.

Constiinta ta să fie linistită si împăcată, să nu te chi nuiască pentru vreun păcat ascuns al tău. Să fii spovedit. Să te fi împărtâsit cu Trupul si Sângele Stăpânului si să te fi înarmat cu armele Duhului Sfânt. Astfel fiind pregătit, atunci când pornesti la drum, mergând singur în noaptea întunecată, cât mai des însemnează-te cu semnul cinstitei si atotputernicei cruci, având în mintea ta că mergi (acesta este de fapt adevărul) la un război mare, un astfel de război în urma căruia nu vei mai apuca Să vezi lumina soarelui, gândind că în noaptea aceea urmează să mori o dată pentru totdeauna, luptând cu demonii cei sălbatici si nemilosi ai fricii, pe care fie îi vei birui cu puterea nebi ruită a numelui Domnului si îi vei alunga din locumta lor, si în felul acesta te vei întoarce biruitor, fie, mai degrabă,' vei cădea pe câmpul de luptă al acestui război nevăzut, decât să te întorci învins.

Asadar, frate, după ce te pregătesti asa cum am spus, mergi la acest râzboi nevăzut cu gândul de mai sus. Căci demonii, întelegând că vrei să mergi împotriva lor, pentru a-i lupta cu numele Domnului, se vor grăbi să ti-o ia înainte în chip nevăzut, cu viclenia lor cunoscută. Mai întâi, vor să te înfricoseze, să trezească în tine o astfel de frică încât să începi să transpiri cu o transpiratie rece din cauza fricii exagerate si să tremuri de o astfel de groază, pe care ti-o vor insufla în toate mădularele tale, încât să te pună pe fugă înapoi. Dacă tu vei lupta însă în asa fel încât nu te lasi biruit de războiul lor, atunci viclenii demoni vor schimba sălbăticia si felul lor înfricosător în laudă si într-un fel de îndemn, doar-doar vor reusi în acest fel să te întoarcă înapoi. îti vor trimite astfel de gânduri în cugetul tău, ca si când te-ar sfătui, amăgitorii, spunându-ti: "O, omule al lui Dumnezeu, te vedem că ai mare simplitate si de aceea nu cunosti ceea ce este mai bine pentru tine, că nu este bine să vii într-un astfel de loc în miezul noptii. Nu-ti este milă de viata ta si nu te temi ca nu cumva, din cauza nepregătirii tale, să mergi în iad dacă mori în clipa aceasta? Sau poate că nu stii cine suntem noi, de aceea pornesti împotriva noastră. Ascultă-ne pe noi, o, omule, si întoarce-te înapoi cât poti de repede, înainte de a ne mânia împotriva ta si înainte de a vedea în realitate puterea noastră cea mare. Stai linistit în chilia ta, străduieste-te acolo să placi lui Dumnezeu, săvârsind tot felul de virtuti, pentru că, să mai stii si asta, dacă mori acum în războiul cu noi, te vor mânca fiarele pădurii, fără să te învrednicesti de înmormântare si fără să ti se cânte slujba de înmormântare.

Acestea si multe asemenea lor îti vor pune în fată după ce te vor înfricosa, ca si când ei ar dori să te determine la un lucru mai bun si la o petrecere mai folositoare si mai sigură. Tu, însă, iubite rob al Domnului, să nu dai în nici un fel ascultare sfatului lor, nici bunătătii lor, deoarece scris este: "Mila păcătosului să nu fie peste capul meu". De aceea, auzind toate acestea, fă-ti des semnul crucii si, spunând neîncetat în taină "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă", mergi împotriva lor, ca si când ai fi surd si mut, având gura pecetluită. Căci dacă cumva le asculti "sfatul" si te întorci pe fugă, să stii că vei fi în mare pericol. De îndată ce vei vrea să te întorci si să fugi înapoi, ti se vor arăta demonii, în cuget, ca si când te-ar fugări nenumărati tâlhari cu săbii sau ca si când ar sări asupra ta fiare sălbatice ca să te înghită de viu. Asa încât pericolul va fi dublu, punându-te în pericol si trupeste si sufleteste. Trupeste vei fi în pericol deoarece, fugind prea tare de frică sau din lucrarea demonilor care aleargă în urma ta, sau din cauza întunericului noptii si din cauza neatentiei mintii si a inimii tale tulburate, poti să cazi si să-ti rupi vreunul din mădularele tale. Sufleteste vei fi în mare pericol deoarece din fuga ta vor prinde curaj demonii asupra ta, tu arătându-le astfel că nu poti să le stai împotrivă; si stiind că de acum înainte ai să te temi si de umbra ta, vor veni asupra ta ca nebunii. De aceea, o, soldatule al lui Hristos, iesind la un astfel de război nevăzut, fii treaz si atent, cât poti de mult, pentru ca să nu te prindă în capcanele lor amăgitorii demoni cu nici un fel de momeală.

Mergând împotriva lor, când îti vor iesi în cale astfel de atacuri, sprijină-ti întăi inima ta în amintirea lui Dumnezeu, crezând cu tot sufletul că Dumnezeu vrea să fie prezent în chip nevăzut în acest râzboi ca să vadă lupta ta. Din această aducere aminte de Dumnezeu vei simti imediat o oarecare mângâiere si bucurie în inima ta. Deoarece zice: "Mi-am adus aminte de Dumnezeu si m-am bucurat". Apoi vino în ajutorul trupului tău înfricosat cu nemiscarea si, aplecându-te putin spre pământ, sileste-ti inima cu rugăciunea, spunând-o din adâncul inimii tale de cinci-zece ori. Si după aceea, ridică-te si iarăsi îndreaptă-te linistit direct spre locul acela dinspre care socotesti că vin spre tine săgetile de foc ale demonilor, adică ispitele fricii, ca niste valuri învolburate nesfârsite.

Mergând într-acolo, împotriva lor, însemnează-te iarăsi des cu semnul cinstitei si de viată făcătoarei cruci si ia aminte ca nu cumva să deschizi gura si să scoti vreun strigăt de frică, precum copiii, cerând ajutor cu glas tare. Ci, tinând gura închisă si spunând în taină si neîntrerupt, cu multă atentie "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă", o dată ia fiecare respiratie a ta, mergi cu curaj si fără frică împotriva vrăjmasilor tăi, care, vâzând că te îndrepti astfel spre ei, vor încerca să-ti tulbure din nou cugetul cu nesfârsitele ispite ale gândurilor de tot felul. Si atât de tare te vor lupta, încât vei simti aievea, pe fată, războiul înfricosător. Pentru că acesti de moni ai fricii se năpustesc asupra ta ca niste tauri sălbatici si ca niste bivoli înfricosători, ca si când te-ar împunge cu coarnele din toate părtile si te-ar călca în picioare.

Tu, însă, iubite frate, în clipele acelea, vino în sprijinul inimii tale cu frica lui Dumnezeu, spunându-ti: "Acum viata mea se sfârseste, pentru că ori demonii mă vor omorî, ori că mă voi sili cu rugăciunea până voi muri.

Dacă mă vor birui demonii si mă vor omorî, Dumnezeu va avea grijă de sufletul meu. Iar dacă voi muri din silinta la rugăciune, Dumnezeu cu atât mai mult va odihni su fletul meu acolo unde străluceste lumina fetei Lui, deoa rece va socoti această moarte a mea ca pe o moarte mar tirică.

Astfel venindu-ti singur în ajutor, iubite frate, începe să spui: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mi luieste-mă", din adâncul sufletului tău. Spunând această rugăciune din adâncul inimii tale, vei coborî din adâncul acesta al rugăciunii inimii într-un si mai mare adânc al rugăciunii inimii. Si cu cât vezi mai aproape de tine peri colul demonilor, cu atât te silesti mai mult în rugăciune. Silindu-te, silindu-ti inima în rugăciune, înaintezi din adânc în adânc în rugăciunea inimii, până când vei ajunge la cea mai înaltă si mai desăvârsită formă a rugăciunii neîncetate si, într-adevăr, adevărat este cuvântul pe care l-a spus odată un părinte, când a fost întrebat cum a de prins rugăciunea. Acela a răspuns că a învătat-o de la de moni, si un altul, iarăsi, a fost întrebat despre aceasta si a spus că a învâtat-o de la copiii necuviinciosi, care par că spun cuvinte fără înteles, dar care nu sunt fără înteles.

Primul, silindu-si inima la rugăciune pentru a-i alunga pe demonii care îl atacau neîncetat, asa cum spuneam mai sus, atât de mult a înaintat în rugăciune încât a ajuns la măsura ei desăvârsită. Si, demonii au fost cei care l-au condus la aceasta, de aceea a spus că a învătat-o de la demoni. Iar celălalt, văzând copiii necuviinciosi, s-a temut ca nu cumva să se murdărească inima lui de la vreo vorbă rea sau de la vreun necuviincios cuget al inimii, de aceea si-a silit inima la rugăciune atât de tare, încât a descoperit si acesta metoda desăvârsită a rugăciunii inimii. De aceea spun că amândoi au răspuns corect. Noi însă să ne întoarcem la cuvântul nostru.

Asadar, iubite frate, aflând desăvârsirea rugăciunii mintii si a inimii în acest fel, sileste-ti din nou inima la această rugăciune, până când se va întipări adânc în inima ta rugăciunea ca pe o placă de bronz sau de piatră si până când va fi alungată toată lucrarea demonilor fricii care te luptau atât de tare. Atunci vei vedea pe fată puterea rugăciunii, deoarece nu numai că vor dispărea acele arătări sălbatice si înfricosătoare si chipurile lor, care nu există de fapt, dar va si străluci în sufletul tău raza si lumina Domnului nostru Iisus Hristos, încât după aceea vei fi plin de bucurie, plin de mângâiere, plin de desfătare duhovnicească, lipsit de orice temere, ca si când ai fi înconjurat de prieteni dragi nenumărati si de păzitori credinciosi. Intr-adevăr, asa stau lucrurile. Deoarece vor veni acolo în chip nevăzut spre mângâierea ta îngeri dum nezeiesti, să te păzească si să te încununeze pentru biruinta ta asupra potrivnicilor. Atunci vei dori să cânti împreună cu profetul David, care spune: "Domnul este luminarea mea si Mântuitorul meu, de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vietii mele, de cine mă voi înfricosa? Când se vor apropia de mine cei ce-mi fac rău, ca să mănânce trupul meu, cei ce mă necăjesc si vrăjmasii mei, aceia au slăbit si au căzut. De s-ar rândui împotriva mea ostire, nu se va înfricosa inima mea, de s-ar ridica împotriva mea război, eu în El nădăjduiesc" si celelalte ale Psalmului 26; vei dori a le cânta cu nemăsurată bucurie a inimii tale.

Deoarece cei care se ridicaseră de jur împrejurul tău si voiau să te înghită sau să te omoare si cei care te chinuiau cu atacurile lor mârsave, aceia au slăbit si au căzut, nea jungându-si scopul lor, si au pierit, biruiti fiind de lumi narea rugăciunii inimii, precum piere întunericul noptii o dată cu lumina zilei si a soarelui.

De aceea, din clipa în care ai biruit pe vrăjmasii tăi cu numele cel puternic al Domnului, vei iubi atât de mult locul acela de care te temeai si te cutremurai mai înainte, incat de acum înainte, când vei voi să-ti aduci aminte de el sau să-l cercetezi, va tresări înlăuntru inima ta de bucurie si sufletul tău va dori să mergi cât mai des acolo pentru a te ruga tot asa lui Dumnezeu.

Despre aceasta a spus unul dintre părinti următoarele : Un frate oarecare se lupta mereu cu rugăciunea mintii pentru a ajunge la înăltimea cea mai de sus si la desăvârsirea ei. Dar nu putea, deoarece înăltimea cea de sus a rugăciunii mintii este cu neputintă de aflat fără luptă mare si fără ispită înfricosătoare. De aceea, de multe ori acest frate încerca diferite lupte si strădanii în rugăciunea mintii, de cele mai multe ori în timpul noptii, când ceilalti frati dormeau. Uneori mergea singur în timpul noptii de parte de oameni, si acolo ,plecându-si capul spre piept, se ruga tainic din adâncul inimii, singur cu Dumnezeu.

Făcând acest lucru de multe ori si mergând noaptea în adancul pustiului, s-au mâniat odată demonii împotriva lui si au vrut să-l sperie, ca să nu se mai roage în acel fel deoarece nu le plăcea deloc ceea ce făcea fratele si l-au speriat dintr-o dată, atât de tare încât fratele era să-si dea suflerul din cauza fricii si a spaimei. Si cu cât treceau clipele, cu atât frica crestea si punea stăpânire pe el, pentru ca demonii fricii îi apăreau fratelui în imaginatie ca si cand se năpusteau asupra lui multime mare, cu arme numeroase, ca să-l curete de pe fata pământului. Aflându-se in această mare încercare si neavând nici un fel de ajutor omenesc la îndemână, si-a adunat mai cu tărie mintea în inima sa, lucrând rugăciunea. Plecându-si capul său pe piept, a început să spună: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă" atât de tare, atât de silit, atât de adânc, atât de atent, încât niciodată în toată viata sa nu reusise să-si silească astfel inima cu rugăciunea. Deoarece atunci când facerile sălbatice si înfricosătoare ale demonilor fricii îl copleseau cu frica în cugetul său, cu spaima în trup, cu înfricosarea în minte si cu un zgomot asurzitor în închipuire, atunci si fratele îsi silea peste fire inima sa cu rugăciunea, cu o trezvie si cu o concentrare la care nu mai ajunsese până atunci. Si într-adevăr, era de admirat acest frate în războiul său nevăzut si în lupta sa pe fată, deoarece îsi silea inima la rugăciune până la moarte. Atunci, deodată, puterea lui s-a pierdut în întregime si a venit în el o putere de sus, umbrit fiind de Harul lui Dumnezeu, care a alungat pe demoni si numeroasele închipuiri ale lor si apoi, la sfârsit, i s-a arătat în chip minunat mângâindu-l si bucurându-l nespus. Deoarece, mai întâi, cu silirea inimii la rugăciune, fratele a aflat desăvârsirea si capătul de sus al rugăciunii, iar în al doilea rând, atâta bucurie a primit, atâta mângâiere si atâta curaj si nădejde, ca si când ar fi fost înconjurat de cete de îngeri dumnezeiesti. Si cu adevărat asa este, pentru că spune: "Ingerul Domnului îl va înconjura pe cel ce se teme de el...."

Iar Dumnezeului nostru slava, puterea, lauda si închinăciunea, în vecii vecilor. Amin.

Primul pas: Dacă EU m-aş - de Kon Stantin la: 30/08/2006 19:29:52
(la: Un joc.)
Primul pas:

Dacă EU m-aş întâlni cu MINE prin parc aş merge nepăsător mai departe fără a remarca nimic deosebit. Dacă MINE s-ar aşeza lângă EU pe o bancă în parc atunci l-aş lăsa pe el să ia primul cuvântul. Şi cum din ipoteză MINE este identic cu EU vom sta împreună câteva ore fără a schimba o vorbă, fiecare cu gândurile sale.

Pasul doi

S-a spart gheaţa: EU sau MINE a scos un sunet. EU nu-i voi reproşa pe cafenea lui MINE decât "existenţa lui EU". În afara cafenelei, rămâne între EU şi MINE. tatiku, EU şi cu MINE aşteptăm pasul 3 pentru a ne împăca. Te rugăm nu întârzia prea mult.
de ce credeti in dumnezeu? - de Motzoc la: 14/09/2006 19:45:31
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Său, ca omul să aibă părtăşie cu El. Prin căderea în păcat s-a rupt părtăşia dintre Creator şi omenire. Căderea în păcat a dat naştere unei seminţe. De aceea Dumnezeu a trebuit să pună vrăjmăşie între cele două seminţe diferite, şi i-a spus Evei că-şi va naşte copiii cu dureri. În acea legătură a fost dată făgăduinţa venirii lui Mesia, care va fi „Sămânţa” lui Dumnezeu, venind prin femeie, ca să zdrobească capul Şarpelui care a fost blestemat.
La începutul creaţiei naturale, Satana a înşelat-o prin şarpe pe Eva, iar ea l-a tras şi pe Adam în fărădelege, şi astfel duşmanul a câştigat influenţa asupra creaţiei care prin neascultare şi păcat, a fost separată de Dumnezeu, mergând în moarte. La începutul creaţiei supranaturale, prin al doilea Adam Dumnezeu a smuls Satanei omenirea căzută. EL a umbrit-o pe Maria, şi astfel s-a născut Fiul lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt – S-a născut în această lume ca să repare stricăciunea, prin răscumpărare şi împăcare, şi să restabilească părtăşia cu Dumnezeu.
Taina răscumpărării omenirii pierdute se află în faptul că însuşi Răscumpărătorul a plătit preţul. Cuvântul s-a făcut trup, a devenit om sută la sută, ca să poată suferi şi să poată muri în trupul de carne, şi să biruiască moartea şi iadul, biruinţă dovedită prin învierea Sa glorioasă. Deoarece căderea în păcat s-a întâmplat în carne şi în sânge, a fost necesar ca răscumpărarea omenirii căzute să fie făcută de Răscumpărătorul în trup de carne. Pe crucea de pe Calvar, El Şi-a vărsat sângele Său sfânt, în care pulsa viaţa divină, ca să ne răscumpere.
Astfel, în ciuda întreruperii temporare, sfatul ireversibil al lui Dumnezeu îşi continuă desfăşurarea, şi va fi dus la desăvârşire cu aceia care Îl cred pe Dumnezeu. Ei sunt aceia care primesc oferta de har a lui Dumnezeu, şi sunt iertaţi. Ei vor fi luaţi în slava şi în fericirea veşnică.
După ce se încheie planul de mântuire al lui Dumnezeu, timpul trece în veşnicie.
De aceea credem in Dumnezeu!
femeile privite din alt unghi (pt. carapiscum) - de Intruder la: 09/10/2006 22:28:17
(la: D’ALE BĂRBAŢILOR)
"Femeia ce ironizeaza totul la orice pas"
si eu sufar de mania persecutiei...

"Femeia care nu vine la întâlnire sau nu-si tine cuvântul dat"
poate nu mai are credit in telefon...

"Femeia care astazi te ridica în slavi si mâine te coboara în infern spunându-ti cu seninatate ca totul e un joc pasionant"
jocu-i joc, deh!...asa-i cu liftul!

"Femeia care bârfeste alte femei"
ha-ha!...si Regina Angliei a barfit-o pe Lady Di...:) si tu ce cauti intre femeile care barfesc?...ca pe mine ma dau afara sau ma trimit dupa paine!

"Femeia care mereu aminteste de fostele sale relatii comparându-te eventual cu fostii ei parteneri (comparatii de cele mai multe ori negative pentru tine)"
credeam ca ele compara-n gand, asa cum facem si noi...:D

"Femeia avara ce îti numara banii din portofel dintr-o singura privire"
nu-i avara, asa-i ea, de la natura!

"Femeia care se machiaza dimineata peste machiajul din ajun"
ai intalnit si specimene din astea?...la faza asta eu sunt mai catolic decat tine:
nu-mi plac (nu ca nu le suport) femeile care se machiaza-n fata mea si nu la baie sau aiurea.
bineinteles, nu mai pot ele de ce nu-mi place mie...

"Femeia care vorbeste prea putin ca si cea care vrea numai ea sa vorbeasca"
adica nici prea-prea, nici foarte-foarte; nici cu prefectura nici cu vaca primariei...

"Femeia care se crede superioara privind de sus pe oricine i-ar iesi în cale"
ai dreptate! si mie-mi plac alea mici de statura si care merg doar uitandu-se la tivul fustei...via Teheran!

"Femeia care îti da iluzii desarte"
...ti le da, nu ti le ia!

"Femeia care nu stie sa faca diferenta între un gest de tandrete si unul de complezenta"
periculoase...le dai un martisor, le pupi de ziua lor pe obraz si apoi te acuza de agresiune sexuala.

"Femeia care nu râde la glumele mele"
cea mai tare!...traiasca dictatura, jos matriarhatul!!! "Tatal nostru carele esti in ceruri...vreau sa (se) râda ea la toate glumele mele asa cum si eu (ma) râd la toate glumele ei...amin."

"Femeia care bea peste masura"
o data sau de doua ori pe an nu le sta rau sa bea peste masura...unele-s chiar dragalase si mai scapa din prejudecati. numai sa nu beii si tu peste masura ca sa-ti aduci aminte ce dracu' ati facut in noaptea aia? (cat e masura? un gram, un dram, o lingurita, un gat, un strop?)

"Femeia care scuipa"
macar o data-n viata, are voie?

"Femeia care te foloseste în experimente personale"
nu te foloseste...asa crede ea!

"Femeia care îti deformeaza afirmatiile ca sa te scoata vinovat"
mai bine afirmatiile decat articulatiile!

"Femeia „surda” care se gândeste la cu totul altceva atunci când tu îi vorbesti"
ori e indragostita de altcineva, ori nu-i place fotbalul...

"Femeia încredintata ca stie absolut totul despre barbati"
...lasaaaaa, nu fi egoist! si noi stim totul despre politica, fotbal, sex!

"Femeia tip „institutie publica” la care intra si ies în permanenta asa-zisi „prieteni/prietene"
nu-s toti "asa-zisi"...poate-s chiar prieteni, electricieni, mecanici, postasi, omu' cu laptele, femeia de serviciu, coana mare, cumnata de la Barlad, tanti Aglaia, pic si poc...

"Femeia care cauta scuze în loc de mijloace de rezolvare a problemelor"
cica stiu dom'le sa schimbe becuri, sa repare dushul, sa rezolve o pana la masina, sa se descurce la circa financiara, banca si alte d-astea!...noi suntem doar de decor prin casa...pana si copii pot avea fara noi...si orgasm...(asta n-am zis-o eu!)

"Femeia fara idealuri"
pastreaz-o!!! nu-i da drumu-n lume, aia nu-si doreste nimic...e ultimul specimen; au fost doua exemplare dar Maica Tereza a murit...

"Femeia care îsi face veacul în magazinele de moda"
daca nu cumpara nimic, las-o!...poate-i cleptomana si mai economisesti si tu un ban...

"Femeia care trezeste în mine frustrari si temeri de mult apuse"
ptiu, nu mai cobi!...apara-ne Doamne de satana si sa nu ne moara muza!

"Femeia care joaca rolul mamei atunci când ar trebui sa-l joace de fapt pe cel al sotiei/iubitei"
...a-ncurcat borcanele!

"Femeia care nu te respecta dar asteapta sa o tratezi ca pe o regina"
s-astepte!!!...tu oricum esti regele.

"Femeia care râde atunci când altii plâng"
explica-i cum trebuie sa se poarte la inmormantari.

"Femeia care face din tântar armasar"
armasarul e animalul lor preferat.

"Femeia suspicioasa care vede lucruri teribile ascunse sub gesturile, vorbele sau faptele tale"...
e vizionara.

"Femeia care are mania luxului exagerat si din aceasta pricina vrea sa o ia înaintea celorlalte (adica sa le depaseasca pe celelalte) femei"
pune-i frana!

"Femeia pentru care doi barbati se iau la bataie"
cand doi se bat al treilea le-o sufla, c-asa-i in tenis...

"Femeia care îti face comentariul literar la rândurile pe care i le-ai scris sau, mai rau, nu le considera demne de atentia ei"
...iar te-apuca!?

"Femeia care se rusineaza cu mine în public"
las' ca si eu am cocoasa, nasul mic, urechile mari, ochi de sticla...ma resemnez!

"Femeia care vrea sa aiba întotdeauna ultimul cuvânt de zis într-o discutie"
toate "vrea" ca nu suntem in Tara Minunilor!

"Femeia ascunsa în sine care nu stie sa se exteriorizeze"
sa se exteriorizeze dar nu prea mult (c-aud vecinii!)

"Femeia care crede ca maturitatea vine o data cu vârsta"
cand de fapt e invers, nu?

"Femeia pentru care sexul cu partenerul de viata este un supliciu"
daca taceai, filozof ramaneai...:D

"Femeia care nu-si recunoaste greselile"
...si nu se jura-n biserica!

"Femeia care n-a învatat sa spuna: „îmi pare rau"
aia sa stea pe coji de nuca!

"Femeia dependenta de atentia celor din jur (care vrea cu orice pret sa capteze atentia tuturor"
crede ca n-ai antena; spune-i omeneste ca esti legat la reteaua prin cablu.

"Femeia care doarme cu câinii si pisicile în pat"
doar nu vrei sa doarma cu tine!!!

"Femeia care te întrerupe din explicatiile pe care i le dai si schimba cursul discutiei"
de ce trebuie sa-i dai explicatii?

" Femeia careia îi sare tandura din te miri ce"
repara-i "tandura"...daca nu s-a stricat arcul!

"Femeia pentru care argumentarile tale sunt semnul ca nu vrei sa-ti recunosti vina"
...si nu-i asa??

"Femeia care îti interpreteaza tacerea ca pe un act de tradare"
habar n-are ca tacerea-i de aur si esti bogat!

"Femeia care, în dorinta de a-i face pe cei din jurul ei sa se simta bine, îsi ignora partenerul"
bine ca nu te baneaza...

"Femeia care îsi spioneaza partenerul si-l banuieste de aventuri fara a avea vreo dovada în acest sens"...
n-o mai lasa sa citeasca romane de Agatha Christie sau Rodica Ojog Brasoveanu...

"Femeia care vorbeste când nu gândeste iar atunci când gândeste nu mai vorbeste"
nu stiam ca femeile gandesc.

"Femeia-„cetate” care vrea sa fie cucerita dar fara a fi asediata"
schimba tactica de razboi.

"Femeia care spune ca vrea sa te ajute, însa nu se-ntreaba daca ea însasi n-are nevoie de ajutor"
...cu ce te deranjeaza?...las-o sa te ajute pana nu se razgandeste!

"Femeia care schimba barbatii ca pe ciorapi"
un barbat care sta prea mult timp la casa aceleasi femei, se-mpute. Probabil e valabila si reciproca.

"Femeia care se teme ca acceptându-ti cadoul înseamna în mod automat ca da dovada de slabiciune si în consecinta accepta sa o cumperi"
dar tu n-o cumperi, nu?

"Femeia care nu te întreaba si pe tine cum ti-ar placea sa se îmbrace la un anumit eveniment"
si daca te-ntreaba, face tot cum vrea ea!...tu spune-i cum ti-ar placea sa se dezbrace.

"Femeia care pretinde o groaza de lucruri de la partener dar nu se-ntreaba ea ce-i ofera acestuia"
...deh...ele zic ca ofera o "chestie" (nu-i spun numele; sunt pudic...) care costa bani...:(

"Femeia care suspina dupa fostii ei parteneri"
...si asta-i tare...:))) cica nimeni nu suspina de bine. nu puteai sa sari punctul asta?

". Femeia care vrea ca de ziua ta sa o scoti undeva la o cina romantica- deci tot ei sa-i oferi, chiar si de ziua ta (foloseste prilejul tot în favoarea ei)"
...cool!!! leag-o dom'le, pune-i calus la gura sa nu tipe, bag-o cu suturi in portbagaj si du-o la un sexy-bar sa-nvete cum se lucreaza la bara!

"Femeia care evita sau nu raspunde întrebarilor ce i le pui"
au alergie la interogatorii...incearca cu un bec de 200 W, in ochi...poate scoti ceva de la ea.

"Femeia care îsi roade unghiile"
da-i altceva sa roada sa n-ajunga ca Venus din Milo...

"Femeia care te trimite la dracul"
nu te duce, ramai acasa.

"Femeia care vrea sa para ce nu este"
...deh...schimbarea de sex a devenit ceva banal.

"Femeia care nu stie sa spuna „multumesc!"
...da-da-da!...si care nu stie sa ne pupe mainile...si picioarele...si...lasa! (dati-mi palme!)

"Femeia care crede ca totul i se cuvine sau i se permite"
...da-o cu capu' de pamant, trimite-o la munca in ocna de sare, inham-o la plug!!!


"Femeia care nu stie sau nu vrea sa faca anumite compromisuri"
aici mi-e greata!...vai de barbatul sau femeia care-i silit(a) sa faca vreun compromis cu pistolul la ceafa!


______________________________________
Curiosity killed the cat, but for a while I was a suspect.
Nu suport::) 1. Barbatul ce - de For ever la: 24/10/2006 09:13:46
(la: D’ALE BĂRBAŢILOR)
Nu suport::)
1. Barbatul ce ironizează totul la orice pas;
2.Barbatul ce abia aşteaptă să te vadă căzând pentru a pufni în râs;
3. Barbatul care nu vine la întâlnire sau nu-şi ţine cuvântul dat;
4. Barbatul care astăzi te ridică în slăvi şi mâine te coboară în infern spunându-ţi cu seninătate că totul e un joc pasionant;
5. Barbatul care bârfeşte femeile cu care a avut o relatie.
6. Barbatul care mereu aminteşte de fostele sale relaţii comparându-te eventual cu fostele lui partenere (comparaţii de cele mai multe ori negative pentru tine);
7. Barbatul avar ce îţi numără banii din portofel dintr-o singură privire dupa fiecare kg de cartofi 
8 Barbatul expertă în probleme « de femei ».
9. Barbatul care se spala azi pt toata saptamana.
10. Barbatul care se alintă prosteşte;
11. Barbatul-„soldat” încredinţat că deţine în raniţă bastonul de mareşal;
12. Barbatul care vorbeşte prea puţin spunand ca gandeste.:)
13. Barbatul care se crede superior privind de sus pe oricine i-ar ieşi în cale;
14. Barbatul care te judecă/critică pentru fapte pe care nu le-ai făcut încă;
15. Barbatul care vrea întotdeauna cu orice preţ să aibă dreptate;
16. Barbatul care îţi dă iluzii deşarte;
17. Barbatul care nu ştie să facă diferenţa între un gest de tandreţe şi unul de complezenţă;
18 Barbatul. care nu râde la glumele mele;
19. Barbatul care joacă farse altor femei de faţă cu mine;
20. Barbatul care înjură;
21. Barbatul care fumează ca turcul;
22. Barbatul care bea peste măsură;
23. Barbatul care îşi petrece timpul şi-şi cheltuieşte banii în cazinouri;
24. Barbatul -„foileton” care trăieşte prin campionate si goluri.
25. Barbatul care se admira in oglinda mai rau ca o femeie.
26.Barbatul care molfăie gumă tot timpul, ca un antrenor de fotbal;
27. Barbatul care scuipă oriunde si oricand.
28. Barbatul care distruge căsniciile şi relaţiile altor barbati pt a le lua femeile.;
29. Barbatul care te foloseşte în experimente personale;
30. Barbatul care îşi aduce aminte de tine numai când are nevoie;
31. Barbatul care practică prostitutia (de orice fel);
32. Barbatul care îţi deformează afirmaţiile ca să te scoată vinovata;
33. Barbatul „surd” care se gândeşte la cu totul altceva atunci când tu îi vorbeşti;
34. Barbatul încredinţat că ştie absolut totul despre femei.
35. Barbatul care le tratează pe toate femeile la fel;
36. Barbatul mizerabil care nu ştie de cate ori mananca copilul pe zi.
37. Barbatul tip „instituţie publică” la care intră şi ies în permanenţă aşa-zişi „prieteni/prietene”-sunt !!!
38. Barbatul care nu ştie sau nu vrea să facă anumite compromisuri;
39. Barbatul care caută scuze în loc de mijloace de rezolvare a problemelor;
40. Barbatul fără idealuri;
41. Barbatul care nu dă atenţia cuvenită sufletului/spiritului (atât al ei cât şi al celorlalţi) şi se îngrijeşte doar de aspectul lui exterior;
42. Barbatul închistat în dogme despre relaţii cu femei.
43. Barbatul isteric.
44. - Barbatul „cobră” care ţi se bagă pe sub piele pentru a te învenina;
45. Barbatul care îşi face veacul pe stadion sau la bere.
46. Barbatul -„robot” care nu-şi mai face/găseşte timp pentru intimitate;
47 Barbatul mofturos şi veşnic nemulţumit de ceva;
48. Barbatul are trezeşte în mine frustrări şi temeri de mult apuse;
49. Barbatul care se dă în spectacol prin locurile publice ca şi cum n-ai fi de faţă;
50. Barbatul care joacă rolul tatalui atunci când ar trebui să-l joace de fapt pe cel al sotului/iubitului;
51.Barbatul care te sâcâie şi te cerne pentru orice lucru mărunt;
52.Barbatul care nu te respectă dar aşteaptă să il tratezi ca pe un rege;
53. Barbatul care râde atunci când alţii plâng;
54.Barbatul care face din ţânţar armăsar;
55 Barbatul. care crede că nu are egal pe lume şi că fără ea lumea ar sta pe loc;
56. Barbatul suspicios care vede lucruri teribile ascunse sub gesturile, vorbele sau faptele tale;
57. Barbatul care are mania luxului exagerat
58. Barbatul pentru care doua femei se iau la bătaie;
59. Barbatul care îţi face comentariul literar la rândurile pe care i le-ai scris sau, mai rău, nu le consideră demne de atenţia lui;
60 Barbatul. care se ruşinează cu mine în public;
61 Barbatul. care vrea să aibă întotdeauna ultimul cuvânt de zis într-o discuţie;
62Barbatul misogin.
s.a.m.d.:)
re:#159593, de rational rose la Sun, 26/11/2006 - 12:09 - de Motzoc la: 26/11/2006 18:53:58
(la: Prejudecati populare despre religia crestina)
Ca dovada ca nu exista o contradictie între Biblie si Traditie este faptul ca Biblia însasi confirma si întareste rolul Traditiei. Când este vorba de Traditie si Biblie, cei mai multi protestanti sau neoprotestanti îsi amintesc textul din Matei 15:2, 3:

"Pentru ce calca ucenicii Tai datina batrânilor? Caci nu-si spala mâinile când manânca?" Drept raspuns, El le-a zis, "Dar voi, de ce calcati porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?"

O interpretare superficiala a acestui pasaj ar duce la concluzia ca orice traditie sau datina are un caracter negativ, fiind o adaugire omeneasca la cuvântul lui Dumnezeu. Dar Domnul Iisus a afirmat nu ca problema ar fi fost datina în sine, ci faptul ca o anumita datina calca porunca lui Dumnezeu. În general, datina sau traditia nu este nici buna nici rea. Continutul ei si raportarea ei la cuvântul si la poruncile lui Dumnezeu este ceea ce-i determina caracterul.

Surprinzator pentru cei care au cunoscut textul Bibliei doar în versiunea lui Cornilescu este faptul ca Biblia însasi întareste rolul si importanta traditiei. În 2 Tesaloniceni 2: 15, citim, în traducerea lui Cornilescu,

Asadar, fratilor, ramâneti tari si tineti învataturile pe care le-ati primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastra.

Cuvântul tradus aici "învataturile" este cuvântul grecesc paradosis, exact acelasi cuvânt care apare si în textul din Matei, citat mai sus. Probabil Cornilescu, având anumite prejudecati împotriva traditiei ortodoxe, a preferat sa foloseasca un alt cuvânt. Ce spune de fapt textul din Tesaloniceni? Apostolul Pavel îi îndeamna pe credinciosi sa tina traditia pe care au preluat-o de la el. Aceasta traditie era atât scrisa, cât si orala.
___________________
Eu sunt cel care sunt!
#159745 (raspuns la: #159593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce semnificaţii daţi voi ce - de om la: 05/01/2007 05:19:42
(la: Cercuri, cercuri…)
Ce semnificaţii daţi voi cercurilor ? = izolare in doi, mai ales cand citesc "Latule, ai cuvântul:)))"...nu aveti grija dragilor ca va las, dar dupa ce dau o tura de 2PIr :))
Ce vă trece prin minte când întâlniţi sintagme precum:cerc polar, cerc de prieteni, cercuri olimpice, cvadratura cercului etc., etc. ? = depinde de cel care ma face sa le intalnesc :))
Din ce alte unghiuri ar mai putea fi privite cercurile ? = (i) din afara, perpendicular pe un punct din perimetru si de aproape ca sa para o linie, eventual un punct ;)) (ii) aceeasi privire, dar din interior pare o puscarie perfecta:))
Ce-i trebuie unui cerc pentru a deveni sferă ? = alte cercuri:))

Vă aştept, cu cercurile voastre:) = eu mi-am terminat tura...asadar "Latule, ai cuvântul:)))" doar alex a facut confa pt tine si a pus-o la vrajeala pt noi toti (cica). ea te-a incercuit numai pe tine...hmmm... sau poate a fost invers...hmmm...al naibi cerc vicios ;))
FI
----------------------------------------------------------
lui Fat Frumos i s-a stricat calul si n-are bani sa-si cumpere lamborgini, by Yuki :DD
Limba noastra e o comoara - de Muresh la: 14/01/2007 01:15:45
(la: Fotografie: Parisul meu / Mon Paris à moi)
iaca ce am casi pe net si nu stiu unde sa-l pun:
"Din click în click am ajuns să stau iar până la 5 dimineaţa pe net. De data asta de vină a fost downloadul unui mp3 de pe DC++ cu imnul Germaniei. Curios să văd dacă şi azi este acelaşi ca în al doilea război mondial, am ajuns să mă documentez serios despre imnuri. Foarte interesante lucruri, dar să nu deviem de la subiect. În imnul României era un link cu numele Traian (de la "un nume de Traian") şi de la imnuri am ajuns la istoria lui Traian, pe Wikipedia. Ca să n-o mai lungesc inutil, legăturile fiind evidente, iată ce vreau să zic: am găsit următoarea listă de cuvinte dacice în româna modernă:
abur, prunc, moş, olog, brad, molid, copac, buză, gresie, cioc, grumaz, amurg, mânz, murg, gard, baliga, strugure, ghimpe, mazăre, mătrăgună, groapa, balaur, şopârlă, brad, beregata, copil, brânză, măgar, măgură, cioara, pupăză, raţă, barză, a muşca, gata, ciuta, mânzare, stână, strungă, ţarc, ţap, gorun, fărâmă, mire, mireasă, dalta, fluture, mal, droaie, sută, cătun, bolovan, varză, stâncă, mămăligă, urdă, a răbda, mură, mugur, păstaie, a licari, scrum, a lăbărţa, viezure, pârâu, barza, melc, a speria, baiat, tare, mare, bucuros, motan, a zbârli, a zbârci.
Acum, să alegem câteva dintre ele: buză, mânz, mazăre, brânză, pupăză, mânzare, viezure, barză, varză.
Mai ştiţi şi alte cuvinte româneşti cu Z în mijloc? Mie îmi vine doar unul în minte. Eu cred că şi ăla e de origine dacică. Aşa că, pentru a nu vă dezinforma am apelat la Pruteanu, care pe cât e de nebun pe atât de doxa e în materie de lingvistică. Am mers pe pruteanu.ro, şi ca tot muritorul de rând l-am confruntat cu propria-mi dilemă. Omul, binevoitor, mi-a răspuns în felul următor:
Nu există o atestare propriu-zisă a cuvintelor de origine dacică. Sunt considerate de origine dacică un număr de 100-160 de cuvinte, care nu apar, sub nicio formă, în nicio altă limbă, cărora nu li se poate atribui nicio altă origine.
Printre acestea sunt, de exemplu: ...
Prezenţa literei z e întîmplătoare, nesemnificativă. Cuvîntul la care vă referiţi e de origine slavă.
Aha, deci carevasăzică pi... au inventat-o slavii. Regret, dar nu-mi convine acest răspuns. Nu pot accepta ideea că atunci când dacii au fost asediaţi de romani, şi legionarii zbierau: "Te futueo et caballum tuum!" li se răspundea cu un comun: "Tuam matrem cunnus feci!" în loc de mult mai originalul "Tuam matrem pi... feci!".
Aşa că vă las pe voi să hotărâţi. Răspunsul vostru e mai bun pentru mine decât cel al lui Pruteanu, chiar dacă ar fi greşit. Şi asta, doar pentru că nu pot accepta că până şi cuvântul pi... e importat, nu moştenit."
Bitterdream - de Lady Allia la: 03/04/2007 18:36:13
(la: copiii nu ştiu)
"Uite ca eu nu pot sa apreciez la fel ca tine, ca mie nu mi-a raspuns." - nici lui nu i-am răspuns şi sinceră să fiu simt că toate răspunsurile sunt închise undeva înăuntrul meu..., deja mi-e teamă să mai spun ceva.
De ce?
Absolut toate răspunsurile mele sunt întoarse după bunul plac şi interpretate. Nu înţeleg însă de ce... E chiar atât de greu de crezut că cineva spune exact ce simte?...Probabil!

Bitterdream...am mai spus şi parcă simt că vorbesc singură...nu mă consider poet, nu am pretenţia să mi se spună că scriu bine...ştiu că nu am cum să mă ridic la nivelul multora de aici...eu doar scriu...atât!
Nu mă consider victima celor care critică...fiecare face ceea ce îi place, dar ceea ce nu îmi place mie este atacul la persoană şi presupunerile neîntemeiate...atât!
Îmi cer scuze şi acum şi mi-am mai cerut de nenumărate ori...nu vreau să vă încerc răbdarea, nici să vă inund cu scrieri..., dar chiar nu pot să înţeleg de ce vă deranjează faptul că într-un fel sau altul îmi deschid şi eu sufletul în ceea ce scriu...?! Poate că scriu absolut banal, sec, gol..., dar e din suflet...sunt trăirile mele! E oare atât de rău că încerc şi eu să "trăiesc" în acest fel care mie întâmplător îmi place?

Nu vreau nimic...nici să mi se ridice statui, nici să îmi fie declarate scrierile ca fiind "proze" sau "poezii", nu mă simt omniscientă şi am ţinut cât am putut cont de fiecare remarcă asupra greşelilor mele ortografice...ŞTIU...că le am...uneori din grabă, alteori din ignoranţă. De ce ignoranţă? Pentru că mi-am permis cu neruşinare să mă las câţiva ani copleşită de problemele vieţii şi mi-am lăsat creierul să lâncezească în ..., dar asta nu mai are importanţă! Nu am scuze şi nu caut scuze pentru faptul că fac multe greşeli în exprimare!
Bitterdream...eu am vrut ca atunci când am greşit ceva să mi se spună: "măi tâmpito...ai scris aşa în loc să scrii...aşa...", am vrut păreri constructive pentru ca să pot eventual să îmi îmbunătăţeasc creaţiile viitoare.
maan, cri-cri, sancho au fost câteva care m-au ajutat în această privinţă şi de câte ori am avut şansa am încercat să corectez..., restul...doar au jignit şi au făcut presupuneri şi...ŞI AŞA...nu m+ar fi deranjat dacă ar fi fost la adresa textului şi nu a persoanei...pentru că nu ţin minte să fi discutat în particular cu cineva de aici ca să mă cunoască...
Nu sunt o persoană deosebită...sunt o femeie normală care încearcă în viaţa particulară să treacă peste amintiri grele şi foarte dureroase, care încearcă atât cât poate să fie o soţie bună, iubitoare şi înţelegătoare, care încearcă să fie un om bun pentru cei din jur şi speră să fie o mamă bună pentru copii ei...! Atât!
În speranţa că vorbele mele nu vor mai fi răstălmăcite şi nu voi fi tratată cu superioritate ci...vorbele mele vor fi luate exact aşa cum le-am scris: SINCERE...sper ca de acum să ştii cine este Lady Allia...un om ca oricare altul!
Mulţumesc de înţelegere şi ai cuvântul meu că nu am să te mai deranjez cu alte scrieri în care să te pierzi ca într-o junglă!


Comentariu(7) - de Sicofantul la: 04/04/2007 14:26:28
(la: Filmul documentar "The Secret")
Cine nu crede în cuvântul ce-l spune este deja cu un pas in groapa acelui cuvânt. Este o regulă de bun simţ ce ne îndeamnă să plusăm cuvintele cu credinţa noastră în ele, oferind pe altarul lor o parte din ce ne susţine sa trăim. De aici rezultă următorul lucru, neputând sa fim neutri faţă de cuvintele noastre, nu putem sa fim neutri nici faţă de noi înşine, altfel psihopatologia ar avea mai multe de spus în această prinvinţă. Este uimitoare această fraternitate a cuvântului cu natura umană şi te trimite cu gândul la valenţele religioase ale cuvântului. În mentalitatea arhaică, cuvântul nu era neutru nici omului si nici cosmosului, un singur cuvânt ce era rostit într-un ritual prin puterile sale magico-religioase contribuia la regenerarea concretă a lumii. Acum acest aspect s-a pierdut şi, la fel cum, iniţial, şamanii urcau in corpore la cer, iar apoi doar in spiritu, ca urmare a greşelii omului, tot după acelaşi tipar, nu mai putem spera de la cuvânt decât la o regenerare simbolică a lumii. Se pare că s-a ajuns la capătul unui resort de devalorizare a forţei cuvântului ce are drept consecinţă pierderea caracterului său informal, adică mitologic. Această situaţie ar reflecta, dacă ne putem permite o anume psihanaliză, vulnerabilitatea structurală a ‘omului modern’ (ghilimelele îşi au rostul doar în cazul in care modernitatea a convertit mentalul uman în totalitatea sa). Această slăbiciune, această ‘debolizare’ dovedeşte un lucru esenţial: nu putem refuza armele, şansele pe care ni le oferă această lume. Această joacă cu cuvântul înseamnă de asemenea că ceva s-a stricat in mecanismul nostru interpretativ, căci refuzăndu-ne o forţă ne refuzăm un sens, iar prin aceasta ne refuzăm o parte din noi înşine.
Într-o scenă din romanul lui Jose Saramago, “Evanghelia după Isus Cristos”, tânărul Isus îşi duce mielul la Templu pentru sacrificare, iar acesta se zbătea în braţele sale privind “cu ochi înduioşători în jurul său o lume făcută din cuvinte”. Prevestirea morţii se face simţită prin această candoare de a privi fenomenul (lumea) cu un instrument interpretativ inadecvat. Unul din mesajele acestei situaţii este evident si se referă la situaţia omului modern şi raportarea sa faţă de un univers (spiritual): este un păcat să extragi prea puţin sens de unde se cere (pentru a salva demnitatea umană) şi, bineînteles, se poate extrage mai mult. O altă cale de interpretare ar viza direct lejeritatea modernă cu care trecem prin lucruri fără sa trecem prin lumea sensului lor, căci o experienţă nu devine propedeutică decât în urma unei hermeneutici, iar aceasta ar putea deveni un argument împotriva utopiei absurdului ce ar traduce o nostalgie pentru paradisul unde cuvintele nu erau apropiate prin interpretare, căci eram deja în ele şi nu aveam nevoie de sensul lor. Desigur, hermeneutică există ineluctabil, însă cea care o practicăm acum ne situează la periferia sensurilor.
În final, lucrurile sunt deschise, căci avem toată legitimitatea de a spera că această candoare modernă are profunde virtuţi soteriologice.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...