comentarii

Întâi cuvântul opus


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
*** - de hihihi la: 27/06/2009 17:43:50
(la: Biblia si sclavia. Carte de capatai?)
Draga Hypatia, tu pornesti ca de la premiza ca daca cineva pretinde ca i s-a revelat dumnezeu, sau ca cartea scrisa de el e inspirata divin, atunci asa si e, si nimeni nu are voie sa conteste aceste lucru. Ceea ce e o mare prostie, si denota un simt critic extrem de rudimentar ca sa zic asa. Oricine, repet, oricine, poate sa sustina ca cartea X sau Y e revelata de dumnezeu. Important e, cum demonstreaza el acest lucru ?? Penru ca vezi tu, popii si credinciosii in general au o mare problema cu demonstrarea faptului ca biblia e o carte inspirata de d-zeu,
si nu o carte scrisa de niste oameni SI ATAT. Ba mai mult, avand in vedere ca multe din povestile descrise acolo reflecta o ignoranta si un barbarism greu de imaginat in ziua de azi, caracteristice de altfel oamenilor de la acea vreme (de exemplu ei isi imaginau cerul ca pe o TARIE, sau ca toate speciile de animale din lume pot incapea pe o BARCA; de sclavagism, omoratul cu pietre, si celelalte atrocitati "inspirate divin" din vechiul testament nu mai vorbesc), si de asemenea faptul ca multe din aceste povesti au fost dovedite stiintific ca fiind FALSE (vezi potopul planetar, crearea soarelui dupa pamant, crearea vegetatiei inainte de soare, crearea femeii din coasta lui Adam, care de fapt nici macar n-a existat etc. etc.) se poate spune cu certitudine ca biblia NU este o carte inspirata de dumnezeu.


Iar daca vrei sa ma contrazici, atunci astept sa o faci pe baza de argumente, si nu pe baza de cretinitati (ca altfel nu pot sa le spun) de genul "daca nu te rogi, nu ai cum sa intelegi biblia la adevarata ei valoare". Pai explica-mi tu atunci care-i valoarea genocidurilor la care participa Moise, si care sunt descrise atat de minutios in biblie...apropo, tu ai citit macar biblia aia sau vorbesti doar ca sa te afli in treaba ??

Numeri Capitolul 31
1. Apoi a grăit Domnul cu Moise şi a zis:
2. "Răzbună pe fiii lui Israel împotriva Madianiţilor, şi apoi te vei adăuga la poporul tău".
3. Iar Moise a grăit poporului şi a zis: "Înarmaţi dintre voi oameni pentru război, ca să meargă împotriva Madianiţilor şi să săvârşească răzbunarea Domnului asupra Madianiţilor.
4. Din toate seminţiile fiilor lui Israel să trimiteţi la război, câte o mie din fiecare seminţie".
5. Şi şi-au ales din miile lui Israel, câte o mie din fiecare seminţie, adică douăsprezece mii de oameni, înarmaţi pentru război.
6. Pe aceştia i-a trimis Moise la război, câte o mie din fiecare seminţie; şi cu ei a trimis la război pe Finees, fiul preotului Eleazar, fiul lui Aaron; şi acesta avea în mâinile sale vasele sfinte şi trâmbiţele de strigare.
7. Şi au lovit ei pe Madian, cum poruncise Domnul lui Moise, şi au ucis pe toţi cei de parte bărbătească.
8. Împreună cu ucişii lor au căzut şi regii madianiţi: Evi, Rechem, Ţur, Hur şi Reba - cinci regi madianiţi - şi Valaam, fiul lui Beor, a căzut de sabie, împreună cu ucişii acelora.
9. Iar pe femeile Madianiţilor şi pe copiii lor le-au luat fiii lui Israel în robie; şi toate vitele lor, toate turmele lor şi toate avuţiile lor le-au luat pradă.
10. Toate cetăţile lor din ţinuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc.
11. Toată prada şi tot ce-au apucat de la om până la dobitoc au luat cu ei.
12. Robii, prada şi cele apucate le-au dus la Moise, la preotul Eleazar şi la obştea fiilor lui Israel, în tabăra din şesul Moabului, care este lângă Iordan, în faţa Ierihonului.
13. În întâmpinarea lor au ieşit din tabără Moise, Eleazar preotul şi toate căpeteniile obştii.
14. Atunci s-a mâniat Moise pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile miilor şi pe sutaşii care se întorseseră de la război, şi le-a zis Moise:
15. "Pentru ce aţi lăsat vii toate femeile?
16. Căci ele, după sfatul lui Valaam, au făcut pe fiii lui Israel să se abată de la cuvântul Domnului, pentru Peor, pentru care a venit pedeapsă asupra obştii Domnului.
17. Ucideţi dar toţi copiii de parte bărbătească şi toate femeile ce-au cunoscut bărbat, ucideţi-le.
18. Iar pe fetele care n-au cunoscut bărbat, lăsaţi-le pe toate vii pentru voi.
19. Şi să şedeţi afară din tabără şapte zile; toţi cei ce aţi ucis om şi v-aţi atins de om ucis să vă curăţiţi în ziua a treia şi în ziua a şaptea, şi voi şi robii voştri.


Ia zi, tie ti se pare normal ca asemenea pasaje sa apara intr-o carte "inspirata de Dumnezeu" ??????????






#455976 (raspuns la: #9255) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
andante - de cuminte la: 08/07/2009 00:06:27
(la: Oare iertam?)
Ori poate că percepţia cuvântului "indiferenţă" e alta.
Pt că atunci când rostesc "Mi-e indiferent Icsulescu", eu pun scrâşnet de dinţi în propoziţia asta.
E posibil să-mi fie deteriorat mie înţelesul termenului deoarece sonoritatea lui în urechile mele-i falsă, e ca Hopa Mitică al omeniei, e inversul bunăvoinţei, deci la polul opus al iertării.
#459370 (raspuns la: #459369) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
modigliani - de denisa...soare la: 30/12/2009 14:13:01
(la: bal bla bla 2010 !)
dragă modi, tu nu vei fi sesizat invitatia la critica existenţială pentru simplul motiv că-ţi va fi fost total străină vreodată o astfel de critică.
ei bine, află tu că textul meu...şi orice alt text...are atât forma cât şi fondul necesar pentru o critică existenţială. pentru simplul motiv că însuşi textul (cuvântul) este un pretext suficient pentru o subtextualizare metafizică.
aşa că...este foarte posibil ca de fapt să lipseşti chiar tu...şi atunci orice formă sau fond devin absolut inutile. iar invitaţiile ratate.
şi tocmai a spune totul şi nimic este splendoarea metafizică a Spunerii.

cât despre profitul meu cultural...nu pot decât să-ţi rămân dator...chiar dacă ar trebui să ne asumăm impreună penibilul (hegel a fost apropiat doar de el însuşi, iar heidegger nu a pornit de la vreun grec...ci eventual a ajuns şi pe la ei, plecând ca prea puţini alţii tot din simpla lui preajmă - şi crede-mă pe cuvânt, căci voi fi flendurit deja vreo zece biblioteci căutându-i pe cei doi nemţi).


#510788 (raspuns la: #510763) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
modi - de denisa...soare la: 31/12/2009 10:36:27
(la: bal bla bla 2010 !)
tot speram că ai să reuşeşti să te surprinzi. însă bag de seama că doar îmi făceam iluzii deşarte. eşti aproape perfect suficient ţie însuţi, precum genialii ăia neînţeleşi de care povestea honey.
spre disperarea Cuvântului, eşti mult prea inapt pentru orice respiraţie metafizică. ţi-am livrat de două ori una dintre cele mai "banale" presupoziţii metafizice iar tu n-ai fost in stare nici măcar s-o adulmeci.
eşti un fan convins al celei mai ordinare şi slabe critici la adresa metafizicii: aceea că ea nu ajută la nimic, nu aduce nici un profit in ecuaţia bine-rău.
dar oare precupeaţa de la coada de la aprozar de unde şi cum îşi află ea Binele şi Răul?? oare cum şi de ce se mişcă Lumea înspre ceva sau altceva??? şi, când vei încerca chiar să răspunzi întrebând la aceste chestiuni te vei trezi că faci metafizică. deci, chiar şi când încerci să denigrezi metafizica, tot metafizică faci. căci metafizica este locul de plecare, chiar si pentru chibiţii din cişmigiu.
ai luat degrabă şi de-a gata Cuvântul de prin piaţa publică, fără ca măcar vreo juma de minut să stai in preajma lui, să-i resimţi esenţa, originea, neadevărul.
desigur, penibilul creşte exponenţial atunci când ipocrizia îşi dezice propria ipocrizie.
dragă modi, filosoful nu are o lume a lui personală...ci el tocmai că se pune în mod absolut simplu în preajma Lumii. filosoful nu se mai preface că este om, ci el chiar este om.

ps: la fel ca multi cafengii, te-ai complexat la modul ridicol când ai auzit că eu voi fi flendurit vreo 10 biblioteci. desigur, eu voi fi făcut precizarea asta doar pentru a nu-ţi mai încorda cu şcolăresc avânt cultura filosofică în faţa mea. nu este absolut nici un motiv de complexare sau de aroganţă faptul că un om are o expertiză sau alta. eu, cea care voi fi citit 10 biblioteci, nu sunt cu nimic mai presus sau mai prejos decât bişniţarul cu două clase care-şi face cu măiestrie negoţul. aşa că...sper că remarci penibilul.
#511195 (raspuns la: #510927) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stăpîne, tăceau servitorii
O să te-mproaşte
Toţi invidioşii, delatorii
Taceţi, sînt decît broaşte



daca brostele erau testosse ,suuuuuper:)))




Nu nu li se aude
În Ceruri, tîmp, cuvîntul
Ci Arta mea pe unde
O poartă-n veşnicie vîntul.



daca-i numa briza ii chiar sanatos,bravo:)

#514446 (raspuns la: #514436) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gînduri de dimineață - de modigliani la: 30/01/2010 09:44:23
(la: Confa mea perfectă, eikonklazein și idioată )
citind Nouă eseuri dantești


În Nouă eseuri dantești , cel cunoscut sub numele Jorge Luis Borges, scrie: ”după moartea Beatricei, pierdută acum pentru totdeauna, Dante s-a jucat plăsmuind întîlnirea cu ea, ca să-și aline tristețea; eu cred că a edificat tripla arhitectură a poemului său pentru a intercala această întilnire”. Gîndul, ori poate visul, că o posibilă și completă istorie universală, rescrisă la nesfîrșit în fiecare filă întoarsă, a fost pretextul și scuza, - absolute - pentru ca omul Dante să respingă universul divin și terestru, opunîndu-i propiul univers, personal, complet și perfect, este de natură să demoleze iremediabil seducătoarea ipoteză a existenței paradisului oferit - răsplată și alegere condiționată - muritorului. Ideea, ușor amendabilă, că punctul în care această nouă zămislire a divinității se deschide amplu și insesizabil în minorul eveniment al unei tragedii personale, mă refer la unul dintre nesfîrșitele destine, comune la modul categoric și singular, destinul francescăi și al lui paolo, trebuie interpretată ca o validare fară echivoc a importanței și valorii invidiei, poate să condamne o mare parte a liricii universale, paradoxal postdantești, la o inutilă și banală interpretare personală a utopiei.

Nu prea știu încă ce să fac cu textul ăsta, ar fi bun să-l imprim pe un tricou, tradus în germană cred că ar suna bine, și scris mărunt, cuvîntul lirică ar ajunge exact deasupra sfîrcului stîng.





o poveste aproape italiana - de Bucu la: 13/02/2010 22:34:37
(la: Concursurile in cafenea)
Cum aude cuvântul vice-versa, d. Lefter se face vânăt ca ficatul şi se ridică izbucnind cu o volubilitate supremă:

- Vice-versa! Nu se poate, domnule! peste poate! Vice-versa! Asta-i şarlatanie, mă-nţelegi! Vă-nvăţ eu minte pe d-voastră să umblaţi d-acu-ncolo cu infamii, şi să vă bateţi joc de oameni, fiindcă este o exploatare şi nu vă mai săturaţi ca vampirii, pierzând toată sudoarea fiecare om onest, deoarece se-ncrede orbeşte-n mofturile d-voastră şi cu tripotajuri ovreieşti de bursă, care suntem noi proşti şi nu ne-nvăţăm odată minte ca să venim, mă-nţelegi, şi să ne revoltăm... da! să ne revoltăm! Aşa să ştiţi: proşti! proşti! proşti!

Ş-a-nceput să se jelească, să se bată cu palmele peste ochi şi cu pumnii în cap şi să tropăie din picioare, făcând aşa un tărăboi, încât a trebuit bancherul să ceară ajutorul forţei publice ca să scape de d. Lefter...

Dacă aş fi unul din acei autori care se respectă şi sunt foarte respectaţi, aş încheia povestirea mea astfel...

...Au trecut mulţi ani la mijloc.

Într-un târziu, cine vizita mânăstirea Ţigăneşti, putea vedea acolo o mică bătrână, oacheşă, înaltă şi uscată ca o sfântă, cu o aluniţă mare păroasă d-asupra sprincenei din stânga şi cu privirea extatică. Ea nu scotea un cuvânt, nu voia să răspunză la nici o întrebare; nu făcea nici un rău, era dimpotrivă foarte blândă. O singură apucătură denunţa oarecum că, sub fruntea ei senină, clipea o minte cu reazimul dezrădăcinat: toată ziulica, maica Elefteria culegea, te mir pe unde le mai găsea, cioburi de străchini, pe care le ascundea cu scumpătate în scunda ei chiliuţă.

Tot într-un timp, colo departe, în haosul zgomotos al Bucureştilor, trecătorii puteau vedea un moşneag micuţ, intrat la apă şi scofâlcit, plimbându-se liniştit, cu acea linişte a mărei, care, potolită în sfârşit, vrea să se odihnească după zbuciumul unui năprasnic uragan. Bătrânelul se plimba regulat, - dimineaţa, de colo până colo pe dinaintea Universităţii - seara, cum răsăreau aştrii, de jur împrejurul Observatorului pompierilor de la bifurcarea bulevardului Pake, - şoptind mereu, cu un glas blajin, acelaşi cuvânt: "Vice-versa!... da, vice-versa!”... - cuvânt vag ca şi vagul vastei mări, care sub faţa-i fără creţ, ascunde-n tainicele-i adâncuri stâncoase cine ştie câte corăbii, zdrobite înainte de a fi ajuns la liman, de-a pururi pierdute!

Dar... fiindcă nu sunt dintre acei autori, prefer să vă spun drept: după scandalul de la bancher, nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu eroul meu şi cu madam Popescu.


#525182 (raspuns la: #525171) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
( 4/5 ) - de Tot Areal la: 11/03/2010 13:52:10
(la: Pensia de moarte ( 4 ))
Duminica era ziua în care îşi rezolva toate problemele administrative dacă nu mergea la serviciu. Trebuia să meargă la vot. Atmosfera era foarte încordată. S-a retras din funcţiile de la UTC dar mai era încă în comitetele pe fabrică. La votările anterioare, şeful ei de la biroul de informatică a fost desemnat să facă parte dintr-o comisie. Când a venit la serviciu era „negru” la faţă şi se vedea de la o poştă că e disperat. Până la urmă le-a şoptit că este îngrozit de ce era scris pe biletele de votare. Părea foarte înfricoşat. Peste mulţi ani Mona îi înţelegea diperarea. Probabil că a fost prelucrat de „băieţii buni”. Acum se afla la a doua falsă votare. A tăiat cele două nume de pe listă şi a scris „Regele”, apoi s-a întors acasă unde avea multe de făcut. Seara o sună la uşă Laura, vecina de garsonieră:
- Ai aflat?
- Ce?
- N-ai fost în oraş, n-ai vorbit cu nimeni?
- Am fost la votare şi m-am întors. Spune-mi!
- Mi-e frică...Tremur... A fost un scandal mare. Au ieşit „Steagu” şi „Tractoru”. Au intrat la Partid. Au aruncat cu conserve, cârnaţi, portocale, banane, măsline; au dat foc la tabloul lui Ceauşescu, la steaguri...
A doua zi, la fabrică, domnea liniştea, tăcerea, aleile dintre secţii păreau pustii. La prima oră au început a suna telefoanele. Şedinţă cu tot activul de partid.
Poznaşii din birou vorbeau codificat. Colegul de sânge albastru lucra la planşetă şi începu să imite un discurs pe un ton ce chipurile se voia discret:
- Stimaţi tovarăşi! În oraşul nostru s-a întâmplat ceva grav. Un grup de huligani şi răufăcători au tulburat ordinea şi liniştea în oraşul nostru!...
Mona se duse şi ea la şedinţă. Nimeni nu s-a înscris la cuvânt. În cele din urmă luă cuvântul un tehnician de proiectare care vorbea la toate şedinţele. Întoarsă în birou îl întrebă pe prezicător:
- De unde ai ştiut frazele astea?
Colegul zâmbi şi ocoli răspunsul, dar din ziua aceea Mona nu l-ar mai fi catalogat drept un uşuratic, un pezevenghi. Ceva se schimbase. Deşi acum ştia multe despre dedesupturile comuniste, credea că aproape toţi oamenii simt la fel apăsarea acea, acum i se părea că în spatele fiecăruia, ar putea fi altceva, ceva ce nu-şi putea închipui.
La facultate nu era ţipenie şi s-a anunţat suspendarea orelor. Geamurile erau inscripţionate cu lozinci scrise cu degetul, adică „grafică digitală!”: „Jos Ceauşescu!”, „Jos Elena”,„Solidaritate!”, „Unitate”. Probabil au fost scrise de cei de la zi. S-a aflat că doi studenţi de la „Memorandum” au încercat să provoace o mobilizare şi au fost imediat arestaţi. Oraşul era plin de miliţieni cu câini, veştile cele mai groaznice se şuşoteau. Se spunea că se dau pe cartelă doi „curcani” de căciulă la raţie, adică doi miliţieni pe cap de braşovean. Era o aluzie la raţia de carne de un kilogram la trei sărbători mari dintr-un an: de 23 August, 1 Mai şi Anul Nou. Şi că toţi braşovenii puteau vorbi direct cu Nicolae Ceauşescu la telefonul 15.11.87 . Dincolo de hazul tragi-comic ce înveselea viaţa absurdă de zi cu zi, oraşul era înspăimântat, oamenii îndureraţi, pădurile răscolite cu câini. După câteva zile, venind de la cursuri, seara, doi miliţieni o „arestaseră”, au dus-o la un birou de transport în comun. I-au răsturnat geanta, au căutat în toate buzunarele. Au făcut un proces verbal de contravenţie pentru trecere nepermisă. Mona a refuzat să semneze şi nu i-a mai redat buletinul. Tovarăşu „Gradu” a început să strige la ea. Îşi aminti formula magică:
- Cum vă permiteţi? Sunteţi membru de partid?
Tovarăşu Gradu se întunecă şi începu să strige mai tare, aruncându-i tot felul de ocări şi geanta pe jos.
#530440 (raspuns la: #530439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Materialul incepe defapt asa... - de Baby Mititelu la: 23/04/2010 20:14:43
(la: Ce se intampla in padurea Baciu?)

În inima Ardealului, într-o zonă cu aparență atemporală, se găseşte, probabil, cel mai misterios loc din România. Multă cerneală a curs pe marginea subiectului pădurii Hoia-Baciu, la fel cum mulţi paşi ai curioşilor au străbătut această poartă între lumi, în speranţa surprinderii unei fărâme de paranormal. Unii dintre ei au avut într-adevăr parte de experienţe inexplicabile, care provoacă fiori reci chiar şi celor curajoşi. Cercetătorii nu au încotro şi ridică neputincioşi din umeri, lăsând loc liber celor mai diverse speculaţii, care înflăcărează imaginaţia amatorilor de fenomene paranormale.

Avertismente din vremea strămoşilor

Pădurea Hoia-Baciu, este cu siguranţă cel mai faimos loc din România, unde au fost investigate şi analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona în sine a devenit cu adevărat celebră pe mapamond de abia în anul 1968, cu toate că localnicii ştiau de existenţa sa încă din cele mai vechi timpuri, ferindu-se de ea ca de un loc rău, unde se întâmplă lucruri peste puterea de înţelegere a omului obişnuit. Toţi ştiau din moşi strămoşi că odată intraţi printre copacii al căror foşnet venea parcă din altă lume, toate spaimele subconştientului uman, prind brusc viaţă şi apar în calea celui îndeajuns de nesăbuit încât să se aventureze în acest loc . Din cele mai vechi timpuri, localnicii din jurul pădurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele că odată ce au intrat în pădure pentru a tăia lemne, a cosi iarba pentru animale sau a culege fructe de pădure sau ciuperci, ceva straniu se întâmplă cu absolut oricare dintre ei.





Încă de la primii paşi printre copaci, sătenii se pomeneau asaltaţi de stări inexplicabile de greaţă, anxietate, senzaţii de vomă, dureri de cap şi chiar arsuri apărute pe piele. Multă vreme, pădurea Baciu din vestul oraşului Cluj-Napoca a rămas un subiect tabu, oamenii temându-se să aducă vorba despre un loc pe care în sinea lor îl credeau căzut sub un blestem greu, sau mai rău, însăşi sălaş al Necuratului. Cel care a întreprins o adevărată muncă de pionierat la aceea vreme în studiul fenomenelor paranormale din pădurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).

Profesorul Sift a fost atras de faima pădurii Baciu, intrigat fiind de poveştile şi întâmplările incredibile pe care le auzea de la localnici. În decada anilor 1950, a întreprins numeroase călătorii în pădure, observând la fiecare incursiune între copaci, o serie de umbre ciudate care îl însoţeau. Fire curajoasă, nu a abandonat cercetările, izbutind să fotografieze"umbrele". Surprizele şi-au făcut apariţia încă de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe lângă"umbrele" în cauză, multe alte forme, lumini şi siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetările lui Sift au continuat până în pragul anilor 1960, când tot mai mulţi cercetători români i-au preluat studiile şi aveau să fie atraşi de explorarea pădurii Baciu.

OZN-uri în toată puterea cuvântului

Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea în vârstă de 45 ani, ignorând avertismentele sătenilor, se afla în pădurea Baciu pentru a petrece un sfârşit de săptămână departe de stresul oraşului. Împreună cu el se aflau la acea dată prietena sa, Zamfira Matea şi alţi doi prieteni de familie, care au dorit să-şi păstreze anonimatul. În preajma orei 13.00, pe când se afla în căutarea unor lemne pentru foc, Emil Barnea s-a pomenit brusc strigat de prieteni. Întors în poiană, alături de prietenii săi, Emil Barnea a apucat să vadă ceea ce părea un OZN care survola la viteză mică pădurea Baciu, fără să scoată niciun sunet. Straniul aparat zburător a început să strălucească brusc, făcând în aer o manevră de rastunare. Fără veste, OZN-ul a accelerat spre cer într-o direcţie uşor oblică. Urmărindu-l prin vizorul aparatului foto, Emil Barnea a reuşit să-l mai surpindă în trei cadre. După developarea filmului, tehnicianul clujean a contemplat cu stupoare fotografiile a ceea ce peste ani specialiştii internaţionali ai fenomenologiei OZN aveau să clasifice drept " cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat în România şi fără îndoială, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodată în lume".





Până la acest moment, Emil Barnea intrase deja în contact cu Florin Gheorghiţă şi Ion Hobana, probabil cei mai prestigioşi ufologi români, care i-au confirmat autenticitatea fotografiilor. După ce fotografiile au trecut şi de "filtrul" autorităţilor vremii, au fost preluate de Agerpres, agenţia naţională de presă, şi făcute publice, inclusiv peste hotare. Celebritatea fotografiilor avea să atingă noi culmi în decursul anului 1977, când au fost prezentate de câte profesorul C.S. Vonkeviziczky în cadrul Congresului Internaţional de Ozenologie din Acapulco. Fotografiile au fost preluate imediat de toate cărţile şi revistele din lumea întreagă, care vizează cazuistica OZN.
Latu:)) - de munteanu rodica la: 19/05/2010 11:11:49
(la: Puzzle - cafenea )
Cu alte cuvinte...
ultima vorbă ,cu drept cuvânt schimbăm cuvinte în puţine cuvinte, probăluid mereu
cuvântul cheie.Ultimul.
#542885 (raspuns la: #542770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A-ti aminti de... - de Anahoret la: 03/09/2010 08:07:34 Modificat la: 03/09/2010 14:47:17
(la: Probleme cu parastasele)
Parastasul cred că are o funcţie mai degrabă socială şi apoi religioasă. Pentru asta ar trebui să facem recurs la etimoligia cuvântului pomană care este, în fond, esenţa parastasului.

Pomană vine de la a pomeni adică a-ţi aminti de. Adică exact ceea ce se face la parastas. Se dau lucruri de-ale decedatului de pomană pentru ca, purtându-le, cel care le primeşte să-şi amintească de el. La fel, masa la care se strâng cei chemaţi la parastas este, practic, o comuniune a grupului social din care a făcut parte cel trecut în lumea drepţilor, pentru că cei chemaţi la o farfurie plină şi la o cană cu vin evocă aspecte din viaţa celui mort şi astfel amintirea sa dăinuie în memoria colectivităţii.

Faptul de a merge la slujba pentru parastas, la biserică este, fără îndoială, un act religios. Dar ce se întâmplă după aceea? Se merge cu coşul la împărţit pomană: adică rudele celui decedat intră în casele celor care l-au cunoscut şi, în cele câteva minute petrecute împreună, discută despre el, adică se păstrează amintirea acestuia în memoria colectivităţii. La fel obiectele care "nu se iau acasă": o lingură, o farfurie, o cană etc., rămân acolo pentru ca, prin ele, gazda să-şi amintească de cel trecut în veşnicie.

Este, în fond, o practică religioasă împletită cu un obicei ancestral. Că, într-adevăr, a înflorit o adevărată "industrie" a parastaselor, este adevărat. Cum este la fel de adevărat că din cauza "baletului" adică a tehnicilor (se face..., trebuie să..., nu e bine să..., este păcat să...) nu mai auzim "muzica", adică pierdem din vedere esenţa: a păstra în memoria colectivă imaginea celui trecut în veşnicie.
Yuki - de zaraza sc la: 13/11/2010 21:06:30
(la: Confa zarazei sc si-a lui ET86Tm)
ET86Tm este deja de-al casei, chiar daca abia învaţă cum funcţionează cafeneaua. Nu-i plac muncile plictisitoare, aşa că se va simţi bine printre noi.
Este un partener de încredere, care îşi ţine cuvântul dat, mai ales că nu face risipă de vorbe fără rost.
Nu lasă nimic la voia întâmplării şi nici el nu trebuie lăsat în voia sorţii, deoarece este o comoară la serviciu sau în familie. :)

#581878 (raspuns la: #581216) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nişte răi şi niste fameni - de nyx la: 16/12/2010 19:50:47
(la: Evolutie si Regres - II)
raizen dragă,
ţine-o tot aşa!
nu te lasa infrânt de aceşti oameni răi care nu preţuiesc talentul şi care se lasă conduşi de invidie.
doar ştii cum era privit eminescu de confraţii poeţi si ce zicea, de exemplu, despre el, macedonski.
artiştii adevăraţi sunt sortiţi să moară singuri şi neînţeleşi de contemporani.
te admir că ai ales calea cuvântului şi a vieţii, aceea de-a-ţi face auzit glasul fără să ţii seama de ce-ţi fac detractorii.
viitorul e al curajoşilor, al acelora care nu se dau bătuti.
mult succes şi nu te lăsa!
*** - de mazariche la: 06/01/2011 19:29:46
(la: Cave "Einstein" Man)
Eu am avut ceva timp, am citit tot. Sunt lucruri care mi-au placut:

Inteligenţii care rămîn în afara sau în periferia inventării şi fabricării paradisului au însă toate motivele pentru a nu se simţi prea bine în această lume, care, pe de o parte are prea puţini deştepţi pentru a face latura infernală a lumii, adică viaţa socială, suportabilă, iar pe de altă parte are prea mulţi deştepţi faţă de cîţi sînt necesari pentru a îmbogăţi latura paradisiacă a lumii, tehnologia;

te-ai format la şcolile de azi, nu doar la acelea care ţi-au dat diplome, ci şi la acelea neoficiale: mass media, familia, prietenii etc. Toate, şcoli de dresaj. Te dresează să pui pe primul plan socialul. Tendinţă apărută odată cu satul neolitic. Atunci cînd ordinea naturală, cu supremaţia bărbatului alfa, a fost pusă pentru prima dată în discuţie. Atunci cînd ordinea spirituală, cu supremaţia aceluiaşi alfa, a început să fie răsturnată. Atunci cînd toţi au simţit că ar putea ieşi din rîndul lumii, rămînînd în rîndul lumii. Atunci cînd au simţit că, fără a fi alfa, ar putea ocupa ceva din locul lăsat de alfa…

si, mai ales, asta:

În asta şi constă alterarea omului de azi, adept al dumnezeului ban: îndrăzneşte tot mai puţin să-şi dorească lucruri care nu se pot cumpăra.

M-am amuzat:
E suficient să privim atent toate mişcările pentru drepturile minorităţilor şi vom constata că cele mai multe reprezintă, de fapt, marea masă a femeilor şi a bărbaţilor omega şi sînt îndreptate constant contra lui alfa, cel puţin indirect. Cuvîntul minoritate e folosit, cel mai adesea, numai ca un camuflaj, pentru a stîrni simpatia, ca intotdeauna cînd se invocă faptul că un mic grup e oprimat de unul mult mai numeros
………………………………………………………………………………………
Adevărata minoritate a lumii de azi e cea a bărbaţilor alfa. Dar n-o să-i vedeţi niciodată pe bărbaţii alfa constituindu-se în minoritate oficială şi cerîndu-şi dreptul. Nu o fac tocmai pentru că ştiu că n-au nicio şansă de a-l obţine. Pentru că dreptul lor e totul. De fapt, totul sau nimic. Ei ştiu că nu vor mai avea niciodată nimic, că au pierdut totul pentru totdeauna… Din inteligenţă, nu cer nimic. Cel mai inteligent cedează… Bărbaţii alfa se retrag, treptat şi discret, din lume. Bărbaţii alfa ştiu că ei sînt o specie pe cale de dispariţie… Sau chiar numai o fosilă vie…


Oamenii nu-şi vor deteriora niciodată condiţiile de viaţă de azi numai de dragul generaţiilor viitoare. Reuşiţi cumva să vă imaginaţi, de exemplu, că femeile moderne ar putea abandona promiscuitatea sexuală biologică şi ar renunţa, doar de dragul înzestrării genetice a copiilor lor, să mai procreeze cu bărbaţii omega, parteneri atît de comozi şi avantajoşi pentru ele?! Cine îşi imaginează asta îşi închipuie că la donna e nobile, cînd, de fapt, la donna e mobile… Perpetuum…
S-ar putea crede că noi considerăm cumva că femeia ar fi inferioară bărbatului. Dar nu este aşa. Femeia de azi îi este cel puţin egală bărbatului, într-o lume în care bărbaţii omega sînt covîrşitor majoritari. ………………………………………………………………………….
Ceea ce susţinem noi este că bărbaţii din trecut erau superiori femeilor din trecut şi, cu atît mai mult, femeilor de astăzi. Cărora le sînt superiori şi puţinii bărbaţi alfa de azi. Şi aş lua un exemplu dintr-o zonă care măsoară cu destulă acurateţe inteligenţa, în toată complexitatea ei: şahul. Atunci cînd în primii 100 de jucători ai lumii se vor găsi măcar 25 de femei, lucrurile acestea ar putea fi rediscutate. Dar deocamdată nu se află decît una sau, poate, două…


M-am induiosat la asta:

Îmi doresc ca ştiinţa şi tehnologia acestui secol să realizeze, între altele, şi clonarea unui vînător paleolitic, poate chiar a unui Cro-Magnon, reînvierea lui. Evaluarea capacităţilor acelui om viu ar fi şi o confirmare practică ideilor susţinute şi demonstrate de această carte.

...Precum si de folosirea de catre domnul Cretan a acelui ‘noi’ la adresa propriei persoane.

Una peste alta, a fost o lectura placuta, am luat-o ca atare.
Multumesc Ana:)
Eu_pseudonim - de Paianjenul la: 14/01/2011 13:09:37 Modificat la: 14/01/2011 13:18:21
(la: Ce va face sa mancati carne)

"Ce apetisanta pare o felie de Praga, dar cand te gandesti ca e la fel cu o felie de parizel. amandoua vin de la niste animale moarte."

- Si ce conteaza?

Vulturul maninca stirvuri si e bine mersi. Pitonul omoara gazela si o inghite intreaga, cu par, cu coarne, cu copite, cu noroiul dintre copite si cu fecalele din ea cu tot, si e bine mersi. Vietnamezii cresc sobolanii in ferme ca sa-i manince, coreenii maninca pisici si ciini si maimute, aborigenii australieni maninca rime, ciori, lilieci... si-s bine mersi.

Vegetarianismul e doar chestie de optiune; nu te face nici mai destept, nici mai frumos, nici mai intelept decit omnivorismul... Te face poate mai sanatos... dar daca privesti atent in jur, si vegetarienii mor de cancer sau alte boli, pe capete...

Iar daca insisti sa abordezi problema din perspectiva religioasa/biblica, ideea este in ultima instanta tot aia: ca poti minca orice - si limbrici, si viermi care se fac in rahatul din buda, si plosnite... who cares!

Ia vezi:

- in Vechiul Testament

"Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi, şi le-a zis: "Creşteţi, înmulţiţi-vă, şi umpleţi pământul.
S-apuce groaza şi frica de voi pe orice dobitoc de pe pământ, pe orice pasăre a cerului, pe tot ce se mişcă pe pământ şi pe toţi peştii mării: vi le-am dat în mâinile voastre!
Geneza 9:3 Tot ce se mişcă şi are viaţă, să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde."

http://biblia.resursecrestine.ro/citeste/geneza/9

- in Noul Testament

"Dar Duhul spune lămurit că, în vremurile din urmă, unii se vor lepăda de credinţă, ca să se alipească de duhuri înşelătoare şi de învăţăturile dracilor,
abătuţi de făţărnicia unor oameni care vorbesc minciuni, însemnaţi cu fierul roşu în însuşi cugetul lor.
Ei opresc căsătoria şi întrebuinţarea bucatelor, pe care Dumnezeu le-a făcut ca să fie luate cu mulţumiri de către cei ce cred şi cunosc adevărul.
1 Timotei 4:4 Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună: şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţumiri;
1 Timotei 4:5 pentru că este sfinţit prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune."

http://biblia.resursecrestine.ro/citeste/1-timotei/4

(Chestia cu dobitoacele curate si necurate nu stie nimeni s-o explice. Biblia spune cum sa le distingi pe unele de altele, dar nu explica ce le face pe cele curate, curate, si pe cele necurate, necurate...)...

Concluzia:

maninca criblura, carton asfaltat, carbuni, sirma ghimpata... maninca si pe dracu, atita timp cit nu-ti face rau: rezultatul final e acelasi si pt. vegetarieni si pt. omnivori.

Cuvântul... - de Stefan Doru Dancus la: 03/02/2011 08:53:03
(la: O carte cât toate minorităţile)
..."naţie" este folosit în zonele nordice ale României cu sensul aproximativ "de unde eşti" sau cărei zone "aparţii".
Am întâlnit deseori formularea: "Ce naţie eşti?", întrebare pusă unui ins de prin zona Moldovei. Iată şi răspunsul: "Di la Făltişeni".
Aveţi dreptate parţial, adică atunci când apelaţi la explicaţia de tip dicţionar.
Felicitări pentru inervenţie!
Dăncuş
#595499 (raspuns la: #595317) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 06/03/2011 15:29:09
(la: "la rascruce de vanturi")
Să te scutească cine te-a învoit.

Ca să-ţi adresez cuvântul la feminin, ar trebui întâi ca tu să vorbeşti, când vorbeşti la persoana întâi singular, folosind exclusiv şi constant femininul.

Apoi, nu, nu cred nici că te numeşti Dana şi nu cred nici că locuieşti la Veneţia.
Dar fireşte că-mi poţi răsturna percepţiile, dând fuga undeva în oraşul numit, şi-ţi faci matale o poză cu actul de identitate-ntr-o mână şi cu ziarul de azi într-alta. Pe urmă o postezi aici şi demontezi astfel toate suspiciunile. Bun aşa?
#600867 (raspuns la: #600866) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 07/03/2011 11:58:08 Modificat la: 07/03/2011 11:58:47
(la: Poezia...idee..metafora sau..?...)
Eh, instrumentele...
Am să spun ceva ce poate ca va şoca/contraria, pe unii, pe alţii, pe tine.
Metafora sau alte figuri de stil sunt un fel de... barbarisme. Adică primitivisme.
Sunt altele, instrumentele subtile, într-ale vrăjitului poetic:
- sensul figurat al unui cuvânt, care-i mai puţin la-ndemână decât sensul propriu, sens propriu care poate induce-n eroare aşadar.
- nuanţa unei vorbe puse-n vers, nuanţă care-i mai puţin perceptibilă pentru unii.
- alăturarea cu har a cuvintelor, alăturare care ea însăşi provoacă liricul.
- succesiunea cadrelor, a tablourilor şi-ngemănarea lor.
- contrastul care scoate-n evidenţă ce vrea scribul sau ceea ce poate, dacă poate, distinge lectorul.
- cuvântul-cheie, vorbă care poate descuia întreaga poezie, la fel cum o poate ţine şi-ncuiată zdravăn.
- ritmul, melodicitatea, scrâşnetul, vaietul, partitura. Toate la un loc sau doar unele. E vorba de latura melosului unuei poezii.
- insinuarea care provoacă, dacă nu chiar determină, asocieri şi apoi curgeri către dezvoltarea substanţei din acea poezie.

Şi astea numai aşa, la repezeală, pe nerumegatelea.
#600961 (raspuns la: #600955) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mi-e dor de linistea dintai - de cosmacpan la: 28/07/2011 16:34:17
(la: Scrisoare spre expulzare)
"Multe flori sunt, dar puţine
Rod în lume o să poarte,
Toate bat la poarta vieţii,
Dar se scutur multe moarte.

E uşor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Înşirând cuvinte goale
Ce din coadă au să sune.

Dar când inima-ţi frământă
Doruri vii şi patimi multe,
Ş-a lor glasuri a ta minte
Stă pe toate să le-asculte,

Ca şi flori în poarta vieţii
Bat la porţile gândirii,
Toate cer intrare-n lume,
Cer veştmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ţi viaţă,
Unde ai judecătorii,
Ne'nduraţii ochi de gheaţă?

Ah! atuncea ţi se pare
Că pe cap îţi cade cerul:
Unde vei găsi cuvântul
Ce exprimă adevărul?

Critici voi, cu flori deşerte,
Care roade n-aţi adus -
E uşor a scrie versuri
Când nimic nu aï de spus."

***

"Constituţia României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor şi autorităţile publice fundamentale. Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991.
Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României."

***

iar peste Constitutie e CEDO.
apropo, maine este ziua Ziua Imnului Naţional...deci

http://www.youtube.com/watch?v=cJgUETQIzAs
*** - de INSULA ALTUIA la: 12/08/2011 08:59:58
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Dracu îşi caută o soţie cuminte, frumoasă, deşteaptă, devreme acasă etc., femeia perfectă. Şi o caută, şi o caută... şi nimic. Se gândeşte să apeleze la Dumnezeu:
- Doamne, ajută-mă şi pe mine s-o găsesc că de ani de zile o caut.
- Du-te şi pune în cea mai populată zonă de pe pământ o oglindă, cea care nu se va uita în ea, pe aia să o iei de nevastă.
Zis şi facut. Pune Dracu oglinda şi se însoară.
MORALA 1 (pentru bărbaţi): „Băieţi, nu mai căutaţi femei cuminţi, că una a fost şi a luat-o dracu’“.
MORALA 2 (pentru femei): „Fetelor nu mai fiţi cuminţi, că va ia dracu’.
***
La ora de gramatică se analizează propoziţia „Iată, vaca are coadă“.
Cum analizează Bulă:
- Iată este subiect pentru că este scris cu literă mare şi este început de propoziţie.. Vaca este atribut pentru că aşa îi zice mama fiicei ei. Are este conjuncţie pentru că leagă cuvântul vacă de coadă. Coada este predicat pentru că se mişcă.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...