comentarii

Ţara iernii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
renumitul comunist: tovarasul Marin Sorescu - de (anonim) la: 17/04/2004 02:06:13
(la: Marin Sorescu, comunist si poet netalentat?)
Pentru cine a citit numai un vers, numai o fraza, pentru cine aerul din jurul vorbelor nu inseamna mai mult decit spatiu, spatiul dintre existenta si etern, pentru cine n-a fost in prezenta acestui "monstru" artistic am sa va fac introducerea la realitatea politica, valoarea umana si esenta universala a acestui unic ginditor de origine romana.
Un om de statura medie, foarte modest, inbracat curat cu o privire rece si ratacita, degete galbene de fumat, zimbet protectiv de om batrin, cuceritor fara vorbe, numai prin prezenta, adorabil de simplu si magnific de complex. Pentru mine, Marin Sorescu este alaturi de Geo Bogza, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, prima dragoste.
Dragostea de literatura, de viata, de religie.
Cu siguranta ca aveti dreptul sa va indoiti de integritatea lui, insa de neingaduit crucificarea postmortem.
Daca singurul motiv ar fi invidia si tot sinteti cam tirziu "in gara", domnilor !
"Trenul de Ploiesti a plecat de la linia 4" !!!
Din California, cu vesnica admiratie, Ara.

nu e nici-o problema cu privi - de Dinu Lazar la: 26/04/2004 05:27:01
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"pe viitor voi trimite articolele cu pricina fotografului care se va oferi sa faca aceste corectii"

Personal, nu cred ca este bine ca cineva care nu stie ce spune, si asta cu acte in regula, sa scrie un articol de fotografie sau tehnica foto si sa fie "corectat" articolul de un fotograf care sa "se ofere"; cred ca se pot gasi multi care sa scrie bine din prima contra unui onorariu oarecare.
Daca alta solutie nu e, se pot gasi motivatii mentru obtinerea unor materiale bune; dar, nu trebuie sa se ofere cineva.
Traim in capitalism, si o revista ar trebui sa aiba un buget oarecare, chiar daca mic, dar buget.
De ce sa plateasca redactia pe unu` care sa scrie comicsuri sau/si tragedii si de ce sa se ofere altcineva gratis sa corecteze, nu inteleg.
Nu, eu nu vreau nici sa scriu nici sa corectez, nici cu bani nici fara.
Vreau numai sa am un punct de vedere pe aici, atit.
Ara nu stiu sa aiba birne in ochiul domniei sale, dimpotriva, de unde e, de la peste 10.000 km de Buc, face mai mult pentru fotografia romaneasca decit o suta de pe aici, din paduricea cu uscaturi...
#14533 (raspuns la: #14523) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"comics"-uri sunt si prin rev - de (anonim) la: 27/04/2004 10:36:45
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Draga Dan,



In legatura cu remarcile tale referitor la niste "birne" in ochii mei, nu stiu exact la ce te referi, dar presupun ca e vorba de Fotomagazin.ro. Da, ai dreptate, eu nu citesc in totalitate ce se publica in acel site, din lipsa de timp, si poate se strecoara si acolo greseli tehnice, ori de limbaj specific fotografic, asa cum a fost el folosit de zeci de ani in publicistica romaneasca. Este o lipsa a mea, si imi fac "mea culpa" in aceasta privinta. Poate ca circumstanta atenuanta, ai vrea sa consideri faptul ca acel site/publicatie este realizat de un grup de neprofesionisti in domeniul publicistic, un grup de entuziasti care isi sacrifica mult din timpul liber in scopul difuzari de informatie specifica, in oarece masura a educatiei amatorilor de fotografie, si mai ales nu este vorba de o publicatie bugetara, cu o structura stricta de functionare asa cum banuesc ca este revista la care se face referire mai jos. Dar astea sint lucruri pe care le cunosti direct, de pe timpurile cind am avut placerea sa te avem in mijlocul nostru ca redactor la site.
In concluzie, sa pui pe acelasi plan o revista profesionala [sau cel putin cu statut publicistic integrat in media locala], cu un site realizat cu mijloace departe de orice conexie cu un trust de presa, ori cu baza financiara probabil in jur de 0.01% din bugetul revistei amintite mai jos, mi se pare un pic exagerat!


Un alt aspect care imi da de gindit: tu ca poet si publicist, ar trebui sa fi un vajnic aparator al culturii si limbii romanesti! Ori, din comentariile tale de mai jos, si mai vechi in legatura cu acelasi subiect, eu cel putin inteleg ca acest mod defectuos de intrebuintare a limbajului specific fotografic si repercusiunile in rindurile mai tinerilor cititori, nu constituie o prioritate la revista pe care o conduci. Nu pot sa spun decit ca pacat!


Am propus in acelasi timp o solutie: angajarea unui fotograf recunoscut pt. verificarea si corectarea acestor articole despre fotografie. Nu am spus nicaieri insa ca aceasta relatie sa fie o "oferta" din partea fotografilor, si aici iar nu inteleg demersul tau. Atita timp cit revista respectiva dispune de un buget mi se pare normal ca munca cuiva, fie el si un amarit de fotograf, sa fie recompensata corespunzator. Sigur, sa-l angajezi pe Cosmin Bumbut pt. corectura, probabil ar costa mult prea mult, dar sint sigur ca exista si alti fotografi avansati (si nici macar nu este nevoie de un fotograf in sine, ci poate doar cineva care este pasionat de fotografie si care a dovedit ca poate intelege cel putin aspectele tehnice de baza atinse in aceste articole "(dez)informative") care pot sa realizeze acest deziderat la un pret mult mai convenabil pt. revista. Draga Dane, nu cred ca ti-ar place nici tie ca sa te "oferi" cuiva care publica o revista finantata, pe gratis!


Si in final, cel mai mult ma deranjeaza modul acesta vehement si antagonistic de abordare a unor probleme evidente! Sigur, vazind lucrurile de la distanta si neavind contact direct cu publicatia respectiva, e simplu de criticat, si poate exista multe alte probleme interne pe care nu le pot percepe. Dar, oare este atit de greu sa acceptam greselile personale si macar sa incercam sa facem ceva constructiv? Eu inteleg atasamentul tau fata de aceasta publicatie, si este chiar laudabil ca te identifici cu ea la acest nivel, dar in acelasi timp poate ar fi util ca din cind in cind sa te gindesti si la influenta pe care o astfel de publicatie o are in rindul cititorilor, nu numai la aspectele financiare strict legate de o publicatie?!


Ara G.

#14593 (raspuns la: #14544) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dan Iancu - Discursuri 23 - de Dinu Lazar la: 29/04/2004 10:28:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Inteleg perfect - cel putin asa cred - sensul acestui grozav eseu literar.
Este minunat ca exista oameni care creeaza fraze sublime si au si cu ce sa o faca.
Pe de alta parte, in alt diapazon, eu cred in continuare ca suntem marcati profund de doua chestii la care nu vad nici o iesire; o problema ar fi ca "las ca merge si asa" si alta ca suntem cumva legati de fire imposibile, imposibil de desfacut si imposibil de transformat.
Adica, daca un doctor ne omoara, cum ar zice poetu, ghinion; nu i se intimpla nimic, el practica medicina in continuare si viata merge inainte pentru cine are noroc.
Asta e valabil si la unu care scrie bazaconii, si la politzianu de pe strada, si in justitie, si in administratie, cam peste tot.
Lucrurile nu prea se pot indrepta pentru ca murphylogia ne spune ca incapabilii sunt promovati in locul de maxima incompatibilitate si acolo e alt spatiu unde nu se mai poate face nimic.
Bine ca exista supapa asta cu Internetul, ne ofera posibilitatea sa fim noi si sa incercam sa comunicam si sa indreptam macar virtual cite ceva; inainte exista parcul din Londra unde te puneai pe o banca si iti spuneai parerea de lucid sau de artist sau de poet.
Ar fi fost grozav ca la nenumaratele articole critice din Fotomagazin sau de aici sa ia cuvintul chiar unul din cei ce au stirnit discutiile si sa ne explice ce va face ca sa nu se mai intimple comicarii sau ca nu avem dreptate sau ma rog, sa spuna ceva, acolo.
Dar... las` ca merge si asa.
Care este.
Ara, din America, nu pricepe cum devine cazul.
Pentru el cazul e acuzativ; daca ai fi aici, Ara, ai vedea ca totul e la conditional optativ, atunci cind nu e imperfect simplu sau chiar imposibil complex.
Oricum, ramine poezia, a cuvintului sau a imaginii, care ne permite sa visam ca suntem.
#14727 (raspuns la: #14637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspuns lui ara - de Dan Iancu la: 30/04/2004 08:15:37
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
1. eu ca poet si publicist fac ce pot. se pare ca e prea putin.
2. problema mea, a mea repet, a fost alta si de aici vehementa. am discutat cu dinu si sper ca a inteles care e.
3. fotografii profesionisti sunt foarte ocupati si pe buna dreptate nu au cum sa stea de fundul nimanui. imi doream o colaborare si asta poate veni si prin sezizarea mea directa de diverse bazaconii din pc magazine. asa cum am mai publicat si o sa o fac in continuare scrisori ale nemultumitilor si voi da raspunsuri, asa o sa o fac de cite ori o sa am ocazia. nu stau sa ascund ceva. eu spuneam doar ca astept colaborari. singur nu pot si centra si da cu capul. n-am timp.
4. prioritatile mele la revista sunt atitea cite sunt incit nu am timp sau bani pentru poezie. am mai spus. atit pot. asta e.
5. referintele la birne sunt altele, ti le pot detalia in particular. nu-mi place sa stam la invective de dragul lor.

p.s. era sa uit. cind vreau sa ajut iau telefonul si-l sun pe cel impricinat mai ales daca spun ca mi-e prieten. sau e-mail-ul. aici intru incidental si numai cind sunt sezizat ca sa o fac, cum s-a intimplat si de aceasta data.
#14785 (raspuns la: #14593) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sclavii masochişti - de ampop la: 18/05/2004 03:56:19
(la: Cine suntem noi, romanii?)
Din păcate suntem majoritatea nişte sclavi carora le place stăpânirea. Imaginea lui Bastus trădătorul (Gheorghe Dinică) din filmul “Columna”, căruia Gerula (Ilarion Ciobanu) îi aruncă osul zicând : “Vezi osul acesta? E gras…” este tipică pentru majoritate formată din Bastuşi. Din patru în patru ani îşi aleg “democratic” stăpânii. Nu are importanţă, mai demult erau cincinalele, aplaudau frenetic cizmarul şi partidu’. Azi, acelaşi partid dar cu alte denumiri este aplaudat, tot “democratic”. Un muncitor mucalit de la Regia de termoficare spunea că o să voteze PSD-ul şi candidatul la primărie a acestuia pentru că le-a promis să susţină sistemul de termoficare de stat şi să împiedice debranşările. “Nu contează că murim de foame, dar să fie România mare...” grăia prin anii ’90 un proletar suferind de etilism cronic. Psihologia gloatei române a fost bine folosită de mai marii naţiunii. Lasă-l să fure câte puţin de la locul de munca, să ia ciubucul, osul cu puţină carne şi grăsime , astfel încât să putem noi lua halca.
Legea trebuie respectată doar de sclavi. “Noi stăpânii”, cei cu Jeep Grand Cherokee, trecem pe stradă vorbind la celular, fără centură de siguranţă. Ferească Domnul să nu îti plăteşti impozitele. Mai mult, dacă nu eşti din “elita de partid şi de stat” şi ai niscaiva avere,muncită de stăbunii tăi, tabără funcţionarii incompetenţi pe tine să-ţi aplice impozitele la maxim, în afară de orice normă legală. Marile companii de stat beneficiază însă de amnistie fiscală. Să plătească tot sclavul pierderile. Şi…din patru în patru ani, pleosc ştampila pe votul stâpânirii. “E rău cu rău, dar mai rău fără rău” sau “Capul plecat sabia nu-l taie” reflectă şi ele “înţelepciunea românească multimilenară”.
Pensionarii care abia mai pot supravieţui fără medicamente, votează conştiincioşi satrapii orientali. E…de-al nostru.
Legislaţia este instabilă şi se aplică discreţionar. Cei care au mai avut curaj şi-au părăsit ţara , măcar de la mineriadele din 1990 şi au căutat o lume normală, în exil. Oare de ce şi-ar dori ei să revină în mizeria românească din prezent? Să le fura tovarăşii din bănci ceea ce au agonisit în străinătate?
Iar cei ce gândesc altfel sunt luaţi repede în vizorul stăpânirii, cică împiedică integrarea europeană a României…Cine împiedică integrarea dacă nu ei, cleptocraţii? Cred ei oare că cei de la Bruxelles sunt orbi sau oligofreni cu un IQ de 70? Pe care cu ceva minciuni şi mită o să-i momească, pentru integrare. Viitorul este oricum negru…doar un miracol ar mai schimba ceva din atitudinea asta. Poate doar generaţiile ce vor urma, născute în “pseudo-libertate”.
”Romanii pe vremuri au fost brave warriors,i-as compara cu fratii si surorile mele indieni americani,dar si-au pierdut curajul.Au devenit lasi in fata soartei,nu e vina lor,fiecare tara din lume are o anume soarta ca si o singura persoana” …Ozzy eşti un idealist care trăieşti de mult timp în libertate… poate când în România vom fi cu toţii fraţi şi “brave warriors”, eu sigur voi mirosi de mult florile pe la rădăcină…:).


Mario
Serviciul era sigur, dar cond - de (anonim) la: 21/05/2004 03:15:19
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Serviciul era sigur, dar conditiile de munca erau mizerabile: vestiare murdare, întreruperi de curent, trimiteri acasa cu salar micsorat pe timpul iernii, etc. Astea le-ati uitat?
Puteai sa platesti o casa? Da, daca îi zici casa la mizeria de apartament rece ca o pestera, fara finisari (trebuia sa ti le faci pe alti bani), etc. Si astea le-ati uitat?
Puteai sai cresti un copil? Cum, pe întuneric si cu ratii la alimente? Invatând la lumina lumânarii? Fara carti si programe TV din strainatate, numai cu ce dadea sistemul de propaganda? Ce educatie primea copilul în asemenea conditii?
Lumea era oare asa de disciplinata? Credeti ca daca nu se spunea nimic la TV, nu existau furturi, crime, tâlharii? Eu tin minte foarte bine ca tiganii se bateau si atunci, doar ca militienii erau si ei tigani.
Nu cred ca tinerii de azi nu mai au drag de munca, altfel nu s-ar afirma atâtia în strainatate. Aici la noi nu se pot afirma datorita sistemului de valori cretin pus la punct de urmasii PCR-ului aflati azi la conducere.
Eu m-am îmbolnavit atunci pentru toata viata datorita frigului de la servici, iar de tratat nu m-a tratat nimeni fara pesches. In plus, medicamentele pe care le gaseai erau niste mizerii, iar cele straine se gaseau numai cu relatii.
Dispret pentru omul care traieste din salariu? de unde pâna unde? Si eu fac parte din categoria asta si nu am observat asa ceva. Totul este sa muncesti bine si corect pentru salariul respectiv, nu sa astepti ziua de salar odihnindu-te la servici dupa muncile agricole.
Iarasi se confunda apartamentul prapadit din prefabricate cu o casa... are confuzie!
#15689 (raspuns la: #8531) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
. - de ikoflexer la: 29/06/2004 19:43:36
(la: Ozzy vs LMC)
de cand se traduce "jew" prin "jidan"(termen insultator)?

N-am intentionat sa jignesc pe nimeni si nu stiam ca "jidan" e un termen insultator; daca e imi cer scuze. Cum s-ar traduce atunci? --- ca n-am un dictionar englez-roman la indemina.

Dupa cite stiu eu: hebrew = evreu
israeli = israelian
jew = ? (eu credeam jidan---corectati-ma)
jewish = de religie ?

Citez mai jos pentru cei ce au timp sa citeasca din Oxford English Dictionary:

oed jew | more
Jew (d3(j)u:), sb. Forms: Sing. 3 Gyu, 4 Giu, Gyw, Iu, Iuu, Iuw(e, Ieu, Ieuu,
Ieu3, 4-5 Iwe, 4 (6 Sc.) Iow, 4-7 Iewe, 5 Ieue, 5-6 Iue, (Ive), 4-7 Iew, 7-
Jew. Plur. 2 Giwis, 3 Giws, Gius, Gyu(e)s, 3-4 Gywes, Giwes, Geus, 4 Iuu(e)s,
Iuwis, Iow(e)s, Ioues, Iewis, -ys, -us, 4-5 Iuwes, 4-6 Iues, 4-7 Iewes, 5
Iuys, 6 Sc. Iowis, Iouis, 4-7 Iews, 7- Jews; beta. 4 Iuen. [ME. a. OFr. giu,
gyu, giue, earlier juieu, juiu, jueu:-L. iudaeum (nom. -us) Jew (cf. Fr. dieu,
ebreu:-L. deum. hebraeum); in later Fr. juif, fem. juive. L. iudaeus was a.
Gr. iota-omicron-upsilon-delta-alpha-iota--omicron-sigma-, f. Aramaic y'hudai,
corresp. to Heb. y'hudi Jew, f. y'hudah Judah, name of a Hebrew patriarch and
the tribe descended from him. (The OE. equivalent was Iudeas Jews, Early ME.
Iudeow, Iudew: see JUDEW.)]
1 a A person of Hebrew descent; one whose religion is Judaism; an Israelite.
Orig. a Hebrew of the kingdom of Judah, as opposed to those of the ten tribes
of Israel; later, any Israelite who adhered to the worship of Jehovah as
conducted at Jerusalem. Applied comparatively rarely to the ancient nation
before the exile (cf. HEBREW sb. 1), but the commonest name for contemporary
or modern representatives of this group, now spread throughout the world. The
word `Jew' is also applied to groups, e.g. the Falashas in Ethiopia, not
ethnically related to persons of the main European groups, the Ashkenazim and
the Sephardim.
C. 1275 Passion our Lord 351 in O.E. Misc. 47 Pilates hym onswerede, am ich
Gyv penne? A. 1300 Cursor M. 3944 (Cott.) O sinnu etes neuer Iuu [v.rr. ieuu,
iew]. A. 1300 Cursor M. 11072 (Cott.) It halus bath Iu and sarzine. C. 1310 in
Wright Lyric P. (Percy Soc.) 100 Ich holde me vilore then a Gyw [rimes bowe,
trowe, now]. C. 1340 Cursor M. 4532 (Trin.) Therynne a iewes childe we fonde.
C. 1340 Cursor M. 18579 (Trin.) And namely leue herof no iwe For al pus dud
pei wip ihesu. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VI. 385 Charles Grossus was
i-poysoned of a Iewe [v.r. Iuw]. A. 1400 Pistill of Susan 2 That was a Ieu3
ientil, and Ioachin he hiht. C. 1440 Promp. Parv. 266/2 Ive, judeus. 1530
PALSGR. 235/1 Jue a man of jurye, jvif. 1572 Satir. Poems Reform. xxxi. 173
Mair nor in Jurie dois the Jow. 1596 SHAKS. Merch. V. III. i. 61 What is the
reason? I am a Iewe; Hath not a Iew eyes? 1615 G. SANDYS Trav. 52 His mother a
Iew both by birth and religion. 1775 SHERIDAN Rivals II. i, She shall have a
skin like a mummy, and the beard of a Jew. 1820 BYRON Blues I. 77 You forget
Lady Lilac's as rich as a Jew.1940 AUDEN Another Time 116 He [sc. Sigmund
Freud] Was taken away from his old interest To go back to the earth in London,
An important Jew who died in exile. 1956 I. MURDOCH Flight from Enchanter ix.
126 `Of course, you realize that I could rescue you with my little finger,'
said Mrs Wingfield. `I'm as rich as a Jew!' 1970 R. D. ABRAHAMS Positively
Black iii. 76 The Englishman is arrogant and overbearing, the American is a
check-writing millionaire who doesn't mind the cost, the Jew tries to push
down the entry price into heaven. 1970 Times 28 Jan. 10/4 At the heart of the
matter lies the rabbinical definition of a Jew: a person born of a Jewish
mother, or a person who has converted to Judaism according to rabbinical law.
1974 J. R. BAKER Race xiv. 234 From the traditional religious point of view, a
Jew was a person born of a Jewish mother, but this formula suffers from the
defect that the defined word is included in adjectival form in the definition.
The same flaw occurs in part of the new definition enacted by the Israeli
Parliament in..1970, according to which a person is a Jew if he or she is the
offspring of a Jewish mother or has been converted to the Jewish faith by the
Orthodox Rabbinate or by the Rabbis of the Jewish Reform Movement or by the
Rabbis of the Jewish Conservative Movement.
plural. C. 1175 Lamb. Hom. 9 Alswa hefden pe giwis heore sinagoge. C. 1250
Old Kent. Serm. in O.E. Misc. 26 Hi..askede wer was se king of gyus pet was
i-bore. C. 1250 Old Kent. Serm. in O.E. Misc., 26 King of geus. A. 1300
Cursor M. 142 O pe Iuus [v.rr. iewes] and moyses. A. 1300 Cursor M. 19129
(Gott.) Thar badd pai iuen suld paim 3eme. A. 1340 HAMPOLE Psalter xxvii. 5
The iowes sloghe crist. 1387 TREVISA Higden (Rolls) VIII. 53 That he schulde
doo pe Iewes [v.r. Iuwes] out of Engelond. 1482 CAXTON Trevisa's Higden
(Rolls) IV. 369 The Iuwes accused Pilatus to Tiberius. 1533 GAU Richt Vay 30
Ve prech Iesu Christ crucifeit, sclander to the Iowis and folie to the
gentils. 1548-9 (Mar.) Bk. Comm. Prayer (Coll. Good Friday), Haue mercy upon
all Iewes, Turkes, Infidels, and heretikes. 1611 BIBLE 2 Kings xvi. 6 At that
time Rezin king of Syria..draue the Iews from Elath. 1619 SANDERSON Twelve
Serm. (1632) 2 In Rome there lived in the Apostles times many Iewes. 1710 etc.
[see FALASHA]. 1776 GIBBON Decl. & F. xv, The same..abhorrence for idolatry
which had distinguished the Jews from the other nations of the ancient world.
1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Relentless persecution of Jews, century
after century, in nation after nation, left a legacy of bitter sayings: `Dos
ken nor a goy.' (`That, only a goy is capable of doing'). 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 The Jews got to keep us bloods stayin weak. 1974 J. R. BAKER Race
xiv. 232 In various parts of the world today there are communities that
practise the Jewish faith in one form or another, but are ethnically distinct
from the Jews of Europe and North America.
gen. plur. A. 1225 Ancr. R. 394 Uorto acwiten ut his leofmon of Giwene
honden. A. 1225 Juliana 62 Ant poledest pinen ant passiun purh giwes read on
rode. A. 1300 Cursor M. 4532 (Cott.) Thar in a Iuen child [Trin. iewes childe]
we fand. C. 1300 Cursor M. 19289 (Edin.) The iuwin folc felune. C. 1300Cursor
M. 21696 (Edin.) Mang pe Iuwis lede. C. 1350 Childh. Jesus 616 (Matz.) Giwene
children feole..Him siweden. C. 1449 PECOCK Repr. III. iii. 291 If Cristen
preestis weren Iewen preestis. 1653 GREAVES Seraglio 150 In the Kings
Seraglio, the Sultana's are permitted to employ divers Jewes-women about their
ordinary occasions.
b Jew's eye: proverbial expression for something valued highly.
1592 G. HARVEY Pierce's Super. 85 A souerain Rule, as deare as a Iewes eye.
1596 SHAKS. Merch. V. II. v. 43 There will come a Christian by, Will be worth
a Iewes eye. 1833 MARRYAT P. Simple ii, Although the journey..would cost twice
the value of a gold seal, yet, that in the end it might be worth a Jew's eye.
1844 WILLIS Lady Jane I. 212 From dome to floor, Hung pictures..Each `worth a
Jew's eye'.
c Black Jew (see quot. 1967); also = FALASHA.
1807 C. BUCHANAN Jrnl. 4 Feb. in Christian Res. in Asia (1811) 192 The
resident Jews are divided into two classes, called the Jerusalem or White
Jews; and the Ancient or Black Jews. The White Jews reside at this place [sc.
Cochin]. The Black Jews have also a Synagogue here; but the great body of
that tribe inhabit towns in the interior of the province. A. 1817 T. DWIGHT
Trav. New-Eng. (1823) III. 174 The black Jews in Hindostan. 1822 Imperial Mag.
IV. 358 A copy of the Hebrew Pentateuch..found in one of the Black Jews'
Synagogues, at Cochin. 1843 J. C. MAITLAND Lett. from Madras xviii. 178, I
told him about the first preachers, the Black Jews, the Syrian Christians, &c.
1892 G. M. RAE Syrian Church in India x. 150 These black Jews are converts to
the faith from among the people of the land. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
155 The black Jews..surrounded by all those millions of Hindoos. 1930 H.
NORDEN Africa's Last Empire 185 The black Jews among whom he works. 1964 [see
FALASHA]. 1967 D. T. KAUFFMAN Dict. Relig. Terms 77/1 Black Jews, in India,
term applied to brown-skinned Jews to distinguish them from a group known as
`White Jews'. Sometimes used also for Negro Jewish groups. 1974 J. R. BAKER
Race xiv. 232 The Falasha or `black Jews' of Ethiopia are members of the
Aethiopid subrace, a hybrid taxon.
d A ship's tailor. Hence also jewing vbl. sb. and ppl. a. Naut. slang.
1916 Chambers's Jrnl. May 278/2 They [sc. ships' tailors] were still known as
`jews'. 1916 Chambers's Jrnl., May 278/2 The term `jewing', as sewing is
still called. 1945 TACKLINE Holiday Sailor x. 102 There was the
`Jewing-bloke', who undertook tailoring repairs. 1945 TACKLINE Holiday Sailor,
x. 102 The `Jewing-bloke' had a rather ancient Singer sewing machine, bought
when ashore at Alexandria with..pay in his pocket. 1946 J. IRVING Royal
Navalese 100 A sailor-tailor is known as a `Jew'. 1962 GRANVILLE Dict.
Sailors' Slang 66/1 Jewing firm, ship's tailoring `firm' run by one or more
ratings who repair and make clothing.
2 a transf. and offensive. As a name of opprobrium: spec. applied to a
grasping or extortionate person (whether Jewish or not) who drives hard
bargains.
In medieval England, Jews, though engaged in many pursuits, were particularly
familiar as money-lenders, their activities being publicly regulated for them
by the Crown, whose proteges they were. In private, Christians also practised
money-lending, though forbidden to do so by Canon Law. Thus the name of Jew
came to be associated in the popular mind with usury and any extortionate
practices that might be supposed to accompany it, and gained an opprobrious
sense.
1606 Sir G. Goosecappe V. i. in Bullen O. Pl. III. 77 If the sunne of thy
beauty doe not white me like a shippards holland, I am a Iewe to my Creator.
1700 BP. PATRICK Comm. Deut. xxviii. 37 Better we cannot express the most
cut-throat dealing, than thus, You use me like a Jew. 1830 COLERIDGE Table-t.
16 May, Jacob is a regular Jew, and practises all sorts of tricks and wiles.
1844 D. KING Ruling Eldership II. i, It is undesirable..that he pass in the
commercial circle for what is there termed a Jew.1846 Swell's Night Guide
123/1 Jew, an overreaching fellow. C. 1861 E. DICKINSON Poems (1955) I. 160
'Twould be `a Bargain' for a Jew! Say-may I have it-Sir? 1906 J. M. SYNGE
Lett. to Molly (1971) 31 What have I done that you should write to me as if I
was a dunning Jew? 1920 T. S. ELIOT Ara Vos Prec 14 The jew is underneath the
lot. Money in furs. 1931 T. R. G. LYELL Slang 428 Why waste your time asking
him for a subscription? He's a perfect Jew where money's concerned. 1944
Britannica Bk. of Year 693 In March 1943 there were tirades from Bangkok radio
against the `Jews of Siam' (probably Chinese), who were accused of
profiteering. 1952 G. BONE Came to Oxf. xi. 34 There is a curious fallacy,
rather wide-spread, that a borrower of money is an innocent and hapless
person, while a lender is a shark, a harpy, a `Jew'. 1964 H. BROTZ Black Jews
of Harlem iii. 54 Occasionally the Black Jews forget they are Jews when
complaining about the fact that `the Jews' own all or most of Harlem!
b A pedlar.
In this use not depreciatory.
1803 G. COLMAN John Bull III. ii. 32 Here is two poets, and a poll-parrot,
the best image the Jew had over his head, over the mantle-piece. 1963 E.
MCBAIN Ten Plus One (1964) iv. 42 There was a guy who used to come around to
the door selling stuff, and my mother called him `The Jew'... For her, `Jew'
was synonymous with pedlar. 1970 J. H. GRAY Boy from Winnipeg 43 For us,
however, `Jew' was just another generic word that often included the peddlers
who were Greek or Italian. When we scrounged bottles it was to sell to `the
Jew', who was anybody that came along buying junk.
3 attrib. and Comb. a attrib. or as adj. That is a Jew, Jewish, as Jew boy,
butcher, girl, man, pedlar, physician, trooper (such expressions now mainly in
offensive use but not originally opprobrious); of or relating to Jews, as Jew
bill, hatred, toll. b objective, similative, etc., as Jew-drowning, -hater,
Jew-dear, adj.; Jew-like adj. and adv., -looking adj.
1765 BLACKSTONE Comm. I. x. (1793) 375 Very high debates about the time of
the famous Jew-bill; which enables all Jews to prefer bills of naturalization
in parliament, without receiving the sacrament.
1796 P. COLQUHOUN Treat. Police of Metropolis (ed. 3) vi. 125 Jew Boys..go
out every morning loaded with counterfeit Copper, which they exchange for bad
Silver, to be afterwards coloured anew, and again put into circulation. 1817
M. EDGEWORTH Harrington iii. 45 Mowbray easily engaged me to join him against
the Jew boy; and a zealous partizan against Jacob I became. 1873 TROLLOPE
Eustace Diamonds II. liii. 361 You used to be very wicked, and say he was once
a Jew-boy in the streets. 1929 D. H. LAWRENCE Let. 10 Oct. (1962) II. 1208, I
do hate John's Jewish nasal sort of style-so uglily moral... Spring doesn't
only come for the moral Jew-boys-for them perhaps least. 1948 J. BALDWIN in
Commentary Oct. 334/2 Jules Weissman, a Jewboy, had got the room for me. 1954
Jewboy [see IKEY sb. and a.]. 1959 N. MAILER Advts. for Myself (1961) 50
Jewboy, blond Jewboy Wexler perched by the cellar window, tackling Japs with
machine-gun bullets. 1968 Daily Mail 9 Feb. 3/3 Angry viewers rang the BBC
last night to complain about an `anti-Semitic' remark on the TV programme
Softly, Softly. In last night's episode..the detective tells the man: `You
always were a great one for putting things in your wife's name, Bob, just like
a Jewboy heading for bankruptcy.' 1972 Observer 7 May, Mrs Lane Fox dismisses
what she calls the country set, who call their children `the brats', talk
about `thrashing them into shape', support Enoch Powell and still refer to
`jew boys'. 1974 New Society 3 Jan. 11/2 A car's desirability also creates the
opposite reaction, in that envy is easily turned to resentment and aggression
towards, for instance, the `jewboy', the `poser', the `toffee nose' and the
`business classes' who sport expensive and powerful cars.
1849 W. S. MAYO Kaloolah (1887) p. viii, Oil, garlic, salt fish, and Jew
brandy.
1613 PURCHAS Pilgrimage (1614) 213 Thus you see the Iew-butcher had need be
no botcher, but halfe a Physitian in Anatomizing.
1755 J. SHEBBEARE Lydia (1769) I. 274 [He] must have had this jew-craft
among his reasons for endeavouring to naturalize the Jews.
1899 A. WHITE Modern Jew 122 There are many instances of the drollery of
*Jew-drowning in the annals of monkish historians.
1796 E. WYNNE Diary 11 Dec. (1937) II. ix. 139 Before having ever seen us she
declared that we were all excepting the youngest, like little crows and Jew
girls. 1930 E. POUND XXX Cantos x. 45 Wives, jew-girls, nuns. 1971 B. MALAMUD
Tenants 50 Jewgirls are the best whores.
1899 Westm. Gaz. 18 Sept. 2/2 The nature of the wounds roused amongst the
*Jew-haters the old story of the blood sacrifice.
1898 Nat. Rev. Aug. 807 Outside Russia, Jew hatred is a matter with which
Governments have no direct concern.
1808 COBBETT Pol. Reg. XIII. 172 Through the means of a jew-like commerce
with the revolted slaves.
1905 JOYCE Let. 29 Oct. (1966) II. 127 For a Jewman it's better than having
to bathe. 1922 JOYCE Ulysses 336 I'll brain that bloody jewman for using the
holy name. 1938 W. B. YEATS John Kinsella's Lament in London Mercury Dec. 114
Though stiff to strike a bargain Like an old Jew man.
1771 SMOLLETT Humph. Cl. 20 Apr. Let ii, I was cheapening a pair of
spectacles with a Jew-pedlar.
1731 Gent. Mag. I. 403 Dr. Bass, a noted Jew Physician in St. Mary Axe.
A. 1680 BUTLER Rem. (1759) II. 84 And crucify his Saviour worse Than those
*Jew-Troopers, that threw out, When they were raffling for his coat.
c Special Combs.: Jew-bail, insufficient bail, `straw-bail'; 'Jew-baiting sb.
= Ger. Judenhetze, systematic harrying or persecution of Jews; so Jew-bait v.
nonce-wd., Jew-baiter, Jew-baiting a.; Jew-bush, a euphorbiaceous plant of the
genus Pedilanthus; Jew-cart (see quot.); Jew-lizard, a large Australian
lizard, Amphibolurus barbatus; Jew plum = OTAHEITE APPLE; Jew Tongo, a
language spoken among Bush Negroes in Surinam, possessing a structure largely
derived from West African languages and a vocabulary largely derived from
English.
1785 GROSE Dict. Vulg. T., Jew Bail. 1797 MARY ROBINSON Walsingham IV. 283
He..did the deep ones with Jew-bail, till they were up to the trick.
1892 Sat. Rev. 18 June 700/2 [He] is always going about Jew-baiting and to
*Jew-bait with pen or sword.
1883 Pall Mall G. 19 Nov. 3/1 [They] are now in full possession of the case
of the German jew-baiters against the Jews. 1907 I. ZANGWILL Ghetto Comedies
85 She's honest... She won't fall back on the old Jew-baiter. 1945 W. S.
CHURCHILL Victory (1946) 145 Julius Streicher, most notorious of Jew-baiters,
was captured by the Americans. 1960 C. DAY LEWIS Buried Day vi. 116 The same
herd instinct that produces Teddy Boys, Jew-baiters and Ku-Klux-Klansmen. 1974
G. MITCHELL Javelin for Jonah xi. 133 Benjy was unlucky enough to fall foul at
school of a ring of young Jew-baiters.
1883 Evening Post (N.Y.) 21 Apr., The Jew-baiting in Germany; the bloody
persecutions in Russia. 1898 Nat. Review Aug. 807 In the Empire of the
Tsar..Jew-baiting is a matter of high State policy. 1922 JOYCE Ulysses 202
Shylock chimes with the jewbaiting that followed the hanging. 1939 Ann. Reg.
1938 203 The brutalities began on April 23, and it was clear that the scheme
of Jew-baiting had been worked out in readiness for the `Anschluss'. 1969 J.
MANDER Static Soc. iii. 99 The American, however ugly, is no Jew-baiting
Gauleiter.
1830 LINDLEY Nat. Syst. Bot. 105 The Jew Bush, or Milk plant.
1840 MARRYAT Poor Jack xviii, Then we have what we call Jew Carts, always
ready to take [stolen] goods inland, where they will not be looked after.
1847 LEICHHARDT Jrnl. iii. 89 A small Chlamydophorus (*Jew lizard of the
Hunter [River]) was also seen. A. 1884 J. SERVICE Thir Notandums (1890) 205
From beneath a log the green Jew-lizard, or the iguana peeps.
1913 W. HARRIS Notes Fruit & Veg. in Jamaica 18 The Jew Plum..was
introduced to Jamaica in 1782 and again in 1792. 1920 W. POPENOE Man. Tropical
& Subtropical Fruits iv. 156 Jew-plum is another name for the ambarelle, used
in Jamaica. 1971 Caribbean Q. XVII. II. 14 Different name, same
referent..golden apple/Jew plum/pomme-citerre.
1933 L. BLOOMFIELD Lang. xxvi. 474 Two creolized forms of English are spoken
in Suriname (Dutch Guiana). One of these.., more divergent from ordinary
types of English, is known as Jew-Tongo. 1968 W. J. SAMARIN in J. A. Fishman
Readings Sociol. of Lang. 666 Amerindian pidgins... Saramakan (Jew Tongo,
Ningre-Tongo).
d Genitival Combs.: Jews' apple, a name for the Egg-plant or its fruit; Jews'
frankincense, a plant of the genus Styrax, or the resin obtained from it
(storax or benzoin); Jews' houses, name given to the remains of ancient
tin-smelting furnaces in Cornwall; Jew's letter, a text inscribed in Hebrew
upon a phylactery, regarded as the outward symbol or badge of a Jew; Jews'
lime, a synonym of Jews' slime (see below); Jews' mallow, a name for Corchorus
olitorius (N.O. Tiliaceae), one of the plants from which the fibre called jute
is obtained, used as a pot-herb in Egypt, Syria, and other countries; Jews'
money, a popular name for ancient Roman coins found in some parts of England;
Jews' myrtle, a name for Butcher's Broom, and for a variety of the common
Myrtle; Jews' pitch, Jews' slime, names for asphalt or bitumen (cf. Gen. xi.
3); Jews' thorn = Christ's thorn (see CHRIST 5); Jews' tin, name for lumps of
tin found in ancient smelting-furnaces (Jews' houses) in Cornwall.
1884 MILLER Plant-n., Solanum esculentum, Jew's-Apple, Mad-Apple... S.
Melongena,..Egg-plant, Jew's-Apple.
1760 J. LEE Introd. Bot. App. 315 Jew's Frankincense, Styrax.
1851 Illustr. Catal. Gt. Exhib. 162 In the reign of King John, the mines
[were] principally in the hands of the Jews..remains of furnaces, called
*Jews' houses, have been discovered, and small blocks of tin, known as Jews'
tin, have..been found in the mining localities.
1589 R. HARVEY Pl. Perc. (1860) 32 Iewes letter scrible scrable ouer the
Copurtenaunce of a mans countenaunce. 1598 FLORIO Worlde of Wordes To Rdr. A
vj, A fouler blot then a Iewes letter..in the foreheads of Caelius and Curio.
1731-3 MILLER Gard. Dict. s.v. Corchorus, Jews Mallow, ..sown in great
Plenty about Aleppo as a Pot-herb, the Jews boiling the Leaves of this Plant
to eat with their Meat. 1887 MOLONEY Forestry W. Afr. 289 `Jews' Mallow' or
`Jute' (Corchorus olitorius, L.)-Annual. This is one of the species that
affords the well-known fibre of commerce called `Jute'.
1577 HARRISON England II. xxiv. (1877) I. 360 Some peeces or other are dailie
taken vp, which they call Borow pence, Dwarfs monie..*Iewes monie, and by
other foolish names not woorthie to be remembred.
1856 N. & Q. Ser. II. I. 432/2 In some parts of Kent it [Ruscus aculeatus] is
called `*Jews' Myrtle'; and it is the popular belief, that the crown of
thorns..was composed of its branches.
1756 P. BROWNE Jamaica 40 Asphaltum, Jew's pitch. 1816 TINGRY Varnisher's
Guide (ed. 2) 1 Asphaltum..issues in a liquid form from the bottom of the lake
Asphaltis in Judaea; and hence the name of Jew's pitch.
1607 TOPSELL Four-f. Beasts 188 Iewes lime drunk in water..prescribed for a
remedy of this euill. 1639 HORN & ROB. Gate Lang. Unl. x. Sect.104 Salt-peter,
brimstone, Jew's slime, patrol, bole-armoniak,..are called mineral juyces.
1597 GERARDE Herbal Index, Iewes thorne, that is Christs thorne. III. xxvi.
1153 This shrubbie thorne Paliurus was the thorne wherewith they crowned our
Sauiour Christ.
1851 Jews' tin [see Jews' house].

Jew, jew, v. colloq. [f. JEW sb. (sense 2).] trans. To cheat or overreach, in
the way attributed to Jewish traders or usurers. Also, to drive a hard
bargain, and intr., to haggle. Phr. to jew down, to beat down in price; also
transf. Hence 'Jewing vbl. sb.
These uses are now considered to be offensive.
1824 C. HARDING Diary 29 Apr. in Sketch (1929) 75 He is a country clergyman;
and, from his Jewing disposition, I should judge he had more taste in tithes
than pictures. 1825 Constitutional Adv. (Frankfort, Kentucky) 15 Dec. 3/1 We
hope, for the honour and character of the state, that neither the legislature
nor the people, will Jew the items of expence. 1833 L. DOW Dealings of God
(1849) 189 If they [sc. the Jews] will Jew people, they cannot flourish among
Yankees, who are said to `outjew' them in trading. A. 1845 BARHAM Ingol. Leg.,
Bro. Birchington lxv, Is it that way you'd Jew one? 1847 W. IRVING Let. 30
Apr. in Life & Lett. (1864) IV. 19 Some mode of screwing and jewing the world
out of more interest than one's money is entitled to. 1848 W. BAGLEY Let. 14
Mar. in N. E. Eliason Tarheel Talk (1956) 279, I Jewed old Galloway down to
1.50 for ploughs. 1851 H. MAYHEW London Labour I. 368/1 Some of the ladies in
the squares..sets to work Jewing away as hard as they can, pricing up their
own things, and downcrying yourn. 1854 D. G. ROSSETTI in Rossetti Ruskin,
Rossetti, etc. (1899) 15 But as to his doings And jawings and jewings, William
brought me the news. 1870 Congress. Globe 7 July 5340/1 This bill supposes
that Congress..is ready to commence jewing down the pay of its General. 1872
Chicago Tribune 14 Oct. 8/2 The prices [for lodging] asked vary-the lodger
being generally asked as much as it is thought he will give. If he jews, he
will get it for comparatively little. 1883 G. M HOPKINS Let. 6 Dec. (1938) 195
You will I know say..that Jew is a reproach because the Jews have corrupted
their race and nature, so that it is their vices and their free acts we
stigmatise when we call cheating `jewing'-and that you mean that Disraeli in
1871 overreached and jewed his constituents. 1891 Daily News 2 Nov. 7/3 He'd
take care he didn't `Jew' him again.1897 [see HIGHLAND a. 2 b]. 1908 Dialect
Notes III. 324 Jew, to beat down the price. `I tried to jew him, but he
wouldn't jew.' 1926 Market Growers Jrnl. 1 July 3, I make my retail prices
about half way between grocery store wholesale and retail prices, and do not
stand for any `jewing' down. 1937 Scribner's Mag. Apr. 25 Thought we might get
the divorce a little under fifty dollars. Maybe we might jew the young man
down. 1939 A. POWELL What's become of Waring v. 140 Then we can meet again and
jew each other down. 1946 W. G. HAMMOND Remembrance of Amherst 121 Both here and at the mountain top we were unmercifully jewed for all the refreshments.
1947 L. Z. HOBSON Gentleman's Agreement i. 9 Now she was describing the large
new house she and Dick wanted to buy. `Did you close the sale on the old
place?' Mrs. Green asked. `Not yet. That cheap Pat Curran keeps trying to
Jew us down.' 1968 L. ROSTEN Joys of Yiddish 142 Just as some Gentiles use
`Jew' as a contemptuous synonym for too-shrewd, sly bargaining (`He tried to
Jew the price down,' is about as unappetizing an idiom as I know), so some
Jews use goy in a pejorative sense. 1970 R. LOWELL Notebk. 69 This embankment,
jewed-No, yankeed-by the highways down to a grassy lip. 1971 R. THOMAS Backup
Men xxi. 184, I say how much and he says this much and I say it's not enough
so we jew around with each other until we make a price. 1972 Harper's Mag. May
83 Jew the fruitman down for his last Christmas tree. 1972 New Society 11 May
301/1, I got jewed down..over the cheap offer.

#16999 (raspuns la: #16994) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Multe regrete - de OmuletulGoma la: 12/08/2004 08:59:18
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Daniel intreaba:
Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?
Numiti doua lucruri din vremurile de dinainte de '89 pe care le aveati atunci, iar acum nu le mai aveti (din cauza binecunoscutelor schimbari) si le regretati...


Eu n-am sa ma limitez la doua, am sa le insirui pe toate cate imi trec prin cap, pentru ca vad ca exista oameni care le-au uitat.

Cel mai tare dintre toate regret bataia data de securisti. In ziua de azi nu mai stie lumea sa bata cum trebuie, dom'le. Nici sa te bata cu creionu' peste ...., nici sa te scuipe in gura, nici sa te calce pe c.... cum tre'be, dom'le. P'atunci, daca intrai, stiai sigur c'ai belit-o. Azi s-a pierdut toate invataturile alea bune.
Pai cine mai stie cum sa te faca sa-ti mananci propriile mizerii?! Ca atunci cand iti zice ca n-o mai vezi pa ma-ta daca nu faci cum zice ei?!

Dupa aceea vine intunericul. Ah ce dor imi e de iernile fara caldura, fara apa, fara gaze si cel mai important, fara lumina. De acei ani luminosi in care ne incalzeam si ne vedeam la lumanare. Daca erai mai shmecher aveai lampa cu carbid, sau aia parvenitii mai folosea si baterie de masina, dom'le.

Mi-e tare dor d'un tacam de peste. Alea de gaina era pentru boierii care avea timp sa stea la coada. Da' alea de peste dom'le, alea era ceva nemaipomenit. Capu', coada si osu' da pa spinare.

Mi-e dor de-un leshin la coada la oo din piata Chiliei. Cand se inghesuia lumea si se calca in piciore. Cand simteai in cerul gurii nadusheala a 500 de oameni. Ce romantic erea, cat de apropiati eream.

Mi-e dor sa-mi mai pun paltonu' innainte de culcare. Dimineata eram gata sa ies pe usa in 30 de secunde. Da' tot intarziam la scoala ca nu venea troleu'.

Mi-e dor sa mai merg pe scara troleului, iarna, prin baltoace si noroaie, sa ma mai tin de-o bara cu doua dej'te. Ah, ce vremuri, cata aventura. Asa invatai sa iubesti viata, dom'le!

Mi-e dor de telejurnal si de Bachul pe care incepea. Si de "Viata Satului" si de "Economia Socialista" si de educatia pe care o primeam prin televizor in alea doo ore de aveam curent. Nepretuite momente.

Mi-e dor sa mai fiu turnat de vr'un prieten, sau de-o ruda ca am spus bancu cu cizmaru. Azi nu mai intreseaza pe nimeni. Atunci toti statea cu urechile ciulite. Nu te mai asculta lumea dom'le, s-a facut toti capitalisti, n-are timp.

Mi-e dor sa mai aud vorbe dulci, ca "tradator de patrie", "inamic al popolului", sa-mi zica ca "mi-am vandut tara". Copil fiind, sa mai aud un tovaras cu doua clase cum ii spune mamei: "Nu-ti mai ajunge p... romanesca, curvo, vrei sa te f... si americanii aia trogloditi. Las' ca-ti dau eu p..., sa-ti ajunga!" Cata duiosie, ah, cata nostalgie.

Mi-e dor de SHOP. Ce frumos ne uitam noi la produsele capitalismului decazut. Ne uitam la vitrine si ne curgeau balele, da' nu prea mult, ca venea to'arshu militian si ne lua la intrebari.

Mi-e dor de muzica acelor ani, de "Multumim din inima partidului", si de "Oda conducatorului suprem", si de "Am cravata mea".

Mi-e dor sa mai vina la mine, pe neasteptate, cineva, sa-mi stranga mana si sa-mi zica: "Felicitari, de azi esti utecist" Huh?

Mi-e dor de cele 14 ore de amenintari si palme si injuraturi care m-a costat refuzarea unui mic carnetel rosu-cafeniu. "SCRIE!"

Mi-e dor de frica, de scarba, de rusinea acelori ani. Mi-e tare dor.
I am only one, but I AM one!
"atunci ce crezi tu de parerile pe care le-am scris."Muresh, - de DESTIN la: 19/08/2004 00:48:36
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Eu iti multumesc ca ai acceptat dialogul...

Tu precizezi:

"Pentru inceput , ca sa nu amestecam lucrurile , ma intereseaza raspunsul tau la proorocirile lui Isaia si la nepotrivirea scriselor acestuia cu cele aflate in Matei (1:23)."

"Dar inainte de a face asta voi adauga ceva nou :

"Acelasi Isaia(7:14) pe care se bazeaza Matei (1:23) {referitor la "virginitatea" Mariei } , se adreseaza lui Ahab , regele imperiului Iehuda , spunandu-i ca nasterea lui Emanuel (Dumnezeu e cu noi , in traducere) are drept scop de a arata ca Dumnezeu se impotriveste asediului intiat de dusmanii evreilor asupra imperiului Iehuda. Cu alte cuvinte e vorba de un eveniment localizat in timp - regenta lui Ahab . Iisus s-ar fi nascut mult mai tarziu , de aceea proorocirea nu se refera la Iisus ."


Cu privire la provenienţa lui Cristos:

Isaia a afirmat, că nu era legată de om:
"Cine poate spune care este provenienţa Lui?
Căci viaţa Lui a fost luată de pe pământul celor vii:pentru păcatele poporului Meu a fost dat la moarte."

Duhul profeţiei a afirmat astfel că originea Celui care avea să moară, pentru ca noi, oamenii păcătoşi, să putem fi vindecaţi prin rănile Lui, era de o asemenea natură încât nu putea fi identificată.

Mai mult, Duhul Profeţiei a prezis prin Isaia că cei ce cred în El vor cunoaşte felul în care El a venit în lume:

"Şi Domnul i-a vorbit din nou lui Ahaz şi i-a zis:

"Cere pentru tine un semn din partea Domnului, Dumnezeului tău, fie în locurile de jos, fie în cele de sus."

"Şi Ahaz a zis: ‚

voi cere, ca să nu-L ispitesc pe Domnul."

Isaia a spus atunci :

"Ascultaţi totuşi, casa lui David!
Este puţin lucru pentru voi să luptaţi cu oamenii?
Atunci de ce luptaţi cu Domnul?
De aceea, Domnul Însuşi vă va da un semn.
Iată că fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu şi Îi va pune numele Emanuel.
El va mânca smântână şi miere înainte să cunoască sau să prefere răul sau să aleagă binele, căci înainte de a cunoaşte răul şi binele, pruncul va lepăda răul şi va alege binele.
Şi înainte ca pruncul să ştie să-şi strige părinţii, va primi puterea Damascului şi prada Sameriei, în prezenţa împăratului Asiriei.
Şi ţara va fi părăsită, căci veţi îndura cu greu prezenţa celor doi împăraţi ai ei.
Dar Dumnezeu va aduce asupra ta, a poporului tău şi asupra casei tatălui tău zile cum nu au mai fost peste tine de când s-a despărţit Efraim de Iuda, adică pe împăratul Asiriei."

Se poate intelege atat de limpede:

în neamul lui Avraam, nimeni nu s-a născut trupeşte din fecioară şi nu s-a spus despre nimeni să se fi născut (din fecioară), în afară de Cristos.

Afirmaţi că în profeţia lui Isaia nu se spune:

"Iată că fecioara va rămâne însărcinată...", ci:
"Iată că tânăra va rămâne însărcinată şi va naşte un fiu’;(din moment ce)tu (si cunosc nu esti singurul...)explici/ explicaţi această profeţie ca şi cum (se referă) la Ezechia, care a fost împăratul...,ma simt obligat sa mai aduc argumente tot din BIBLIE.

Dumnezeu arată că astfel stau lucrurile, în Ezechiel, (când) a spus următoarele:

"Dacă Noe, Iacov şi Daniel Mi-ar cere să le scap fiii sau fiicele, nu le-aş împlini cererea."

Iar în Isaia, cu privire la aceeaşi problemă, El a spus astfel:

"Şi Domnul Dumnezeu a spus":

"Ei vor ieşi şi se vor uita la mădularele (trupurilor) oamenilor care au păcătuit, căci viermele lor nu va muri şi focul lor nu se va stinge şi vor fi o miasmă pentru orice făptură"

In concluzie este potrivit să se îndepărteze această speranţă din sufletele celor ce gandesc asa...cunoaşterea.

In ce fel iertarea de păcate şi speranţa moştenirii lucrurilor bune promise pot fi ale noastre ca semeni?

Dar nu există nici o altă cale decât aceasta – să Îl cunoaşteţi pe Cristos, să ne spălam în fântâna care îndepărtează păcatele, despre care vorbea Isaia şi apoi să trăim vieţi lipsite de păcat.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#19959 (raspuns la: #19928) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Eu ma refeream NUMAI la Isaia"pentru Muresh, - de DESTIN la: 20/08/2004 22:37:57
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Am inteles si in comentariul meu gasesti raspunsul la intrebarea ta.

Desigur "Fara suparare",comunicarea cu tine o apreciez,pot sa afirm fara pretentia de compliment, ca am un deosebit respect pentru poporul evreu,pentru evrei in general...dealtfel am prieteni buni din randul lor.

Am sa copiez un pasaj din care reiese clar raspunsul meu:

Cu privire la provenienţa lui Cristos:

Isaia a afirmat, că nu era legată de om:
"Cine poate spune care este provenienţa Lui?
Căci viaţa Lui a fost luată de pe pământul celor vii:pentru păcatele poporului Meu a fost dat la moarte."

Duhul profeţiei a afirmat astfel că originea Celui care avea să moară, pentru ca noi, oamenii păcătoşi, să putem fi vindecaţi prin rănile Lui, era de o asemenea natură încât nu putea fi identificată.

Mai mult, Duhul Profeţiei a prezis prin Isaia că cei ce cred în El vor cunoaşte felul în care El a venit în lume:

"Şi Domnul i-a vorbit din nou lui Ahaz şi i-a zis:

"Cere pentru tine un semn din partea Domnului, Dumnezeului tău, fie în locurile de jos, fie în cele de sus."

"Şi Ahaz a zis: ‚

voi cere, ca să nu-L ispitesc pe Domnul."

Isaia a spus atunci :

"Ascultaţi totuşi, casa lui David!
Este puţin lucru pentru voi să luptaţi cu oamenii?
Atunci de ce luptaţi cu Domnul?
De aceea, Domnul Însuşi vă va da un semn.
Iată că fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un fiu şi Îi va pune numele Emanuel.
El va mânca smântână şi miere înainte să cunoască sau să prefere răul sau să aleagă binele, căci înainte de a cunoaşte răul şi binele, pruncul va lepăda răul şi va alege binele.
Şi înainte ca pruncul să ştie să-şi strige părinţii, va primi puterea Damascului şi prada Sameriei, în prezenţa împăratului Asiriei.
Şi ţara va fi părăsită, căci veţi îndura cu greu prezenţa celor doi împăraţi ai ei.
Dar Dumnezeu va aduce asupra ta, a poporului tău şi asupra casei tatălui tău zile cum nu au mai fost peste tine de când s-a despărţit Efraim de Iuda, adică pe împăratul Asiriei."

Se poate intelege atat de limpede:

în neamul lui Avraam, nimeni nu s-a născut trupeşte din fecioară şi nu s-a spus despre nimeni să se fi născut (din fecioară), în afară de Cristos.

Afirmaţi că în profeţia lui Isaia nu se spune:

"Iată că fecioara va rămâne însărcinată...", ci:
"Iată că tânăra va rămâne însărcinată şi va naşte un fiu’;(din moment ce)tu (si cunosc nu esti singurul...)explici/ explicaţi această profeţie ca şi cum (se referă) la Ezechia, care a fost împăratul...,ma simt obligat sa mai aduc argumente tot din BIBLIE.

Dumnezeu arată că astfel stau lucrurile, în Ezechiel, (când) a spus următoarele:

"Dacă Noe, Iacov şi Daniel Mi-ar cere să le scap fiii sau fiicele, nu le-aş împlini cererea."

Iar în Isaia, cu privire la aceeaşi problemă, El a spus astfel:

"Şi Domnul Dumnezeu a spus":

"Ei vor ieşi şi se vor uita la mădularele (trupurilor) oamenilor care au păcătuit, căci viermele lor nu va muri şi focul lor nu se va stinge şi vor fi o miasmă pentru orice făptură"

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20038 (raspuns la: #20002) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Chiar si pe vremea “abuziv - de Dinu Lazar la: 01/09/2004 16:10:44
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Chiar si pe vremea “abuziv impuscatului” AAF era condus, e drept cu dibacie, in favoarea gruparii Comanescu."

Cred ca aici problema ar trebui nuantata.
Cei mai multi dintre cei care stiau cum era atunci la AAF si ar putea fi mai impartiali sunt acum in ceruri sau in borcanul cu cenusha.
In conducerea AAF, pe linga nume azi necunoscute si care ajunsesera intimplator pe corabie, erau totusi unii dintre cei mai mari fotografi ai momentului, sau personalitati, oameni seriosi si care doreau cu adevarat sa se implice in fotografia romaneasca.
Domnul Napoleon Frandin nu a fost un mare fotograf, dar ca presedinte al fotoclubului medicilor, a organizat niste saloane ale fotoclubului respectiv absolut senzationale; si tot asa, erau multe nume cu greutate in domeniu care chiar faceau ceva.
Multi faceau ceva constructiv.
Caci distructive erau si atunci citeva figuri, cum ar fi onorabilul domn Iarovici, caruia i se spunea Javrovici sau Iagovici, si care dupa fiecare congres al culturii si educatiei socialiste voia sa bage cite un material la revista Fotografia.
ALtfel scris cu litere foarte mici, la un rind, ar trebui multe zeci de pagini ca sa se scrie tot ce s-a facut la AAF, saloanele, participarile, actiunile, si tot asa.
Altii sa faca alte lucruri bune in domeniul fotografiei si sa dovedeasca ca-s mai buni organizatori in Ro eu nu stiu sa fi fost.
Ar fi extrem de multe lucruri de spus, dar cum indeobste naturii umane dimbovitene ii este mai simplu sa amestece cu facaletzu` in oala cu rahat decit sa construiasca o statuie si un piedestal...
Sunt mai multe texte ale mele despre AAF pe la badorgood si pe lista de discutii Fotomagazin, cine e interesat le poate citi acolo.

"Si pe site Fotomagazin erau 2 personaje ce incercau sa-l foloseasca in propriul avantaj."

Da, este absolut adevarat.
Nu stiu cine e al doilea personaj, dar unul probabil sunt eu; avantaje, ce-i drept, am avut foarte foarte multe, mai ales materiale, o multime; la fiecare postare pe grupul de discutii boierul Ara dadea cite 150 de dolari, si dublu, daca spuneam mai mult de 66 de cuvinte; toti importatorii foto ma chemau zilnic la ciolhane, saptaminal la petreceri cu dans subacvatic, si dadeau zeci de aparate la testat, pe care nu le cereau niciodata inapoi; de lazile de filme si de cadourile de protocol, nu ai spun nimic pentru ca le-am uitat sirul.
A fost foarte frumos.
Tot ca membru la Fotomagazin facultatile se bateau sa ma invite sa predau la cursuri de fotografie, si guvernul, parlamentul, senatul, nu miscau nimic fara sa intrebe cu smerenie cum devine cazul.
Nu mai zic nimic de vilele primite ca sediu pentru Fotomagazin, pe care le-am vindut extrem de profitabil.

"Gurul s-a suparat pe sat, si-a luat jucariile si a plecat. A gasit un loc cu o pozitie mai buna. Nu?"

Absolut.
Acolo despotul Ara ma platea la litera, aici boierul Daniel ma plateste la pozitie, cum bine remarca domnul Andrei.
Este mai mare placera sa stiu ca scriu, nu scriu, timpul trece si boierul, shefu` din Franta, ne baga in cont niste sume astronomice, pe care nu le pot dezvalui, din cauza numarului foarte mare de zerouri.

Cine vrea sa stie insa pe bune cum devine cazu`, am explicat pe la inceputul acestor conferinte cum devine cazul cu Fotomagazinul, caruia ii port o grozava amintire, dar pentru care nu eram facut, din pacate.
#20776 (raspuns la: #20763) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
chiar ma intreb si eu: de ce - de nasi la: 05/09/2004 07:45:52
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
chiar ma intreb si eu: de ce nu vor unii romani sa emigreze? raspunsul e greu de gasit. poate e vorba de greutatile pe care majoritatea se tem sa le infrunte la inceput - or fi oare aceeasi temere si frica pe care comunismul si trepadusii sai ce inca mai conduc tara au reusit sa le-o inoculeze romanului?

eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent.

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc.

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist".

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur!

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania.
eu am emigrat acum 3 ani si p - de nasi la: 05/09/2004 09:30:54
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent.

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc.

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist".

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur!

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania.
am citit raspunsul tau si sin - de nasi la: 05/09/2004 10:02:58
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
am citit raspunsul tau si sincer, uite ce cred:

eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent.

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc.

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist".

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur!

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania.
#21075 (raspuns la: #20368) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ipocrizie - de nasi la: 07/09/2004 04:10:09
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Ce intelegi tu prin iubitul tarii? si-apoi "tara" nu inseamna oamenii? uite exemplu:

eu am emigrat acum 3 ani si pot sa spun sincer ca nu a fost usor. dar stiu mult prea bine de ce am facut pasul asta. "fie piinea cit de rea, tot mai buna-i in tara mea" - prostii! dar daca asa rea cum e, nici farima aceea amarita nu o ai, atunci cu ce zicala inteleapta te mai amagesti? in Romania aveam serviciu foarte bun (ceea ce se chiama un statut social de invidiat) si salariu peste medie, dar in fiecare an imi era groaza de venirea iernii, cind stiam ca ma voi ingloda din nou in datorii pentru ca nu-mi ajungea salariul (acela "bun") sa imi platesc intretinerea la bloc. si nu mai vorbesc de toate cele ELEMENTARE traiului decent (vezi tu, oamenii fac tara).

am terminat facultatea cu media 9,80 (la stat) am muncit pe brinci citiva ani si uite ca tot cu nimic nu m-am ales. ce sa fac intr-o tara in care de regula prostii sint in functii de conducere pe care le apara cu unghiile si cu dintii inconjurindu-se de neamuri la fel de incompetente? ei isi umfla burtile de pe urma muncii mele si a altora ca mine. dar eu? dar voi? si pentru mine a fost destul. am dat tot ce era mai bun in mine unei tari care nu a facut nimic pentru mine in schimb si cu stadiul decrepit in care se afla societatea si politica romaneasca am stiut ca nici in viitor nu avea sa-mi fie mai bine pe plaiurile mioritice. (exceptind cazul in care m-as fi "dat pe brazda" si m-as fi transformat intr-unul din coruptii cu care ai de-a face la tot pasul si as fi acceptat prostitutia morala pe care acestia o propovaduiesc (si tot oamenii fac tara).

astea au fost motivele pentru care am hotarit sa o iau de la inceput. si nu regret. chiar daca a trebuit sa o iau de la pragul de jos al noii societati care m-a primit in rindurile ei.

nu regret faptul ca pentru a-mi cistiga piinea zilnica, la inceput a trebuit sa fiu baby sitter (spune asta unui roman si il vezi cum strimba din nas deh, jobul n-are prestigiu). nu regret faptul ca am facut cleaning in scoli si firme - se increteste nasul romanului mai ceva ca al unui ciine turbat, ce-i aia femeie de serviciu? nu regret faptul ca am fost infirmiera la un azil de batrini - PFUIIIII! "esti spalatoare de cururi la batrini!"

dar daca toate astea sunt atit de dezgustatoare in opinia "societatii romanesti", cum se face atunci ca tuturor le plac copiii si e tam-tam mare cu natalitatea la ora actuala si ii vezi pe tinerii parinti mindri de oracaiturile progeniturilor mai ceva decit daca ar fi primit premiul Nobel. cum se face atunci ca visul tinerelor romance e sa nu trebuiasca sa lucreze si li se pare ca ar fi bine chiar si sa stea acasa sa faca curat toata ziua si sa isi aranjeze cuibul. cum se face ca in ipocrizia lor romanii tipa in stinga si-n dreapta ca "cine nu are batrini sa-si cumpere" (dar stim toti cum ii trateaza atunci cind ii au). mai bine sa fim ipocriti si sa ne amagim cu titluri goale si cu functii importante, doar-doar s-o ivi ocazia sa ne inavutim pe shest si sa pretindem ca am atins standardele de cililizatie occidentala? DA! ASTA E MENTALITATEA MAJORITATII ROMANILOR! si cine spune ca nu-i asa, hm! "lupul moralist" (pai nu ziceam ca oamenii fac tara?).

greu a fost pentru mine in primul an, mai ales cu acomodarea, dar si lupta cu prejudecatile stupide pe care mai toti le avem in bagaj. dar uite ca dupa 3 ani de zile de munca si sacrificii am un serviciu la fel de bun ca in Romania. pentru prima data de cind am parasit bancile facultatii cu visuri mari, citeva le-am realizat deja si stiu ca si restul le pot realiza in tara mea de adoptie. toate eforturile si sacrificiile pe care le-am facut acum 2 ani au meritat, iar acum pot vedea roadele muncii mele (si nu numai in faptul ca nu am grija zile de miine sau ca imi pot permite absolut toate cele de care am nevoie)

eeeei, multe ar mai fi de spus, dar concluzia e ca STRUGURII SUNT ACRI si atunci cind da de greu, romanul cere ajutorul ipocriziei si fricii - aliati traditionali. de ce sa te bucuri pentru cineva care a renuntat la munca de birou si a trecut la pus umarul, atunci cind stii ca prin sacrificiul sau o duce oricum mai bine decit tine? de ce sa te bucuri pentru cineva care a reusit in viata indiferent daca a emigrat sau nu - din pacate asta e un sindrom romanesc (vezi - "sa moara si capra vecinului")? iar cind strugurii sint evident mai dulci, atunci romanul uita peste noapte de orice frica, "da vitejeste ipocrizia la o parte" si... ghici! devine cel mai bun prieten al tau: intotdauna a stiut ca o sa reusesti, iar acum iti ofera sprijinul sau moral neconditionat, aplauze si urale, numai sa-i arunci si tu colo, cite o firmitura de mai bine (poate de craciun, poate de pasti, poate de ziua de nastere, sau cine stie, poate chiar cu o "chemare" in noua ta tara de resedinta - si daca tot iei posibilitatea asta in consideratie, doar n-ai sa fii atit de ingrat incit sa nu ii oferi casa, masa si bani de buzunar pina s-o hotari el sa isi miste posteriorul amortit si sa se mai ajute si singur! DA, OAMENII FAC TARA, si din nefericire exemplarele mentionate mai sus constituie majoritatea.

eu continui sa sper ca in Romania va fi mai bine, dar din pacate cred ca trebuie sa asteptam citeva generatii. si cu tristete, imi vad parerea confirmata de fiecare data cind citesc pe net presa romaneasca si aud ce se intimpla in Romania si cum mai sunt oamenii pe acolo. respectele mele.
#21190 (raspuns la: #8542) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Muresh - de Paianjenul la: 07/09/2004 14:17:54
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
"Paianjenule, te rog sa ma indrumi la capitolul care explica in ce imprejurari se cere executarea prin 'atirnare pe lemn' si semnificatia acestei pedepse".

- O situatie:


Matei 26

63 Isus tacea. Si marele preot a luat cuvintul, si I-a zis: "Te jur, pe Dumnezeul cel viu, sa ne spui daca esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu."
64 "Da", i-a raspuns Isus, "sunt! Ba mai mult, va spun ca de acum incolo veti vedea pe Fiul omului sezind la dreapta puterii lui Dumnezeu, si venind pe norii cerului."
65 Atunci marele preot si-a rupt hainele, si a zis: "A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iata ca acum ati auzit hula Lui.
66 Ce credeti?" Ei au raspuns: "Este vinovat sa fie pedepsit cu moartea."


Deuteronomul 21

22 Dacă se va omorî un om care a săvârşit o nelegiuire vrednică de pedeapsa cu moartea, şi l-ai spânzurat de un lemn,

23 trupul lui mort să nu stea noaptea pe lemn; ci să-l îngropi în aceeaşi zi, căci cel spânzurat este blestemat înaintea lui Dumnezeu, şi să nu spurci ţara pe care ţi-o dă de moştenire Domnul, Dumnezeul tău.

Deci:

afirmatia ca este Mesia/Hristosul/Fiul lui Dumnezeu = hula

hula = nelegiuire vrednica de pedeaspsa cu moartea

pedeaspsa cu moartea = (printre alte forme de executie) spinzurare (nu neaparat cu funia petrecuta in jurul gitului)

spinzurat = blestemat.


#21210 (raspuns la: #21209) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Boierimea româna s-a format tarziu,..."(continuare II) - de DESTIN la: 12/09/2004 07:02:25
(la: Cum gandim?)

Gavril (Gavriliţă) Costache era fiul slugerului Costachi şi al Teofanei (ascendenţa lui este controversată ).

A fost căsătorit de două ori, o dată cu fiica spătarului Caracaş, cealaltă cu fiica hatmanului Costin .

Tudosica Costin, educată în Polonia, rafinată, înrudită cu marea nobilime polonă, prin Barnovschi, a avut o influenţă benefică asupra Costăcheştilor, neam având, mai degrabă, comportament de codreni din Tigheciul cvasiautonom, aflaţi mai mereu în harţă cu tătarii .

În alte surse , aflăm despre o a treia soţie a boierului: Vasilica, fiica lui Gavril Palade şi fosta soţie a unui Cantacuzino; de aceea, se pare, Gavriliţă se va afla, la un moment dat, în partida condusă de Ilie Sturdza, care îşi susţinea cumnatul, pe Petriceicu-vodă.

În 1657, ca agă de darabani al domnitorului Grigore Ghika, Gavriliţă luptă împotriva partidei rivale, cea a lui Gheorghe Ştefan; este grav rănit la cap, pierde câteva degete de la o mână şi este, pentru scurt timp, prins de duşmani dar scapă, ajutat de un grup de moldoveni şi tătari .

În timpul domniei aceluiaşi domnitor Ghika participă, ca mare jitnicer, la lupta împotriva muntenilor, care se “hainiseră” împotriva otomanilor (numeroasele conflicte dintre moldoveni şi munteni sunt încă o dovadă a absenţei conştiinţei naţionale în această epocă, în care atitudinile sunt determinate de mentalităţi de tip feudal).

Gavriliţă este luat prizonier, împreună cu boierii Bucioc şi Buhuş, de către Constantin-vodă Şerban care “îndată i-au pus iară la boierii, şi slobodzi, fără nici o pază” , stare de fapt care ne poate face să credem că boierii s-au dat prinşi de bună voie .

În timpul primei domnii a lui Gheorghe Duca, Gavriliţă este serdar; bun militar şi rudă cu Doamna Anastasia, va ocupa, la cea de-a doua domnie a lui Duca-vodă cel Bătrân, dregătoria de serdar .

Acum influenţa sa este remarcabilă, iar statutul de mare proprietar funciar îi este confirmat printr-un uric solemn.

De altfel, răscoala din 1671-72, condusă de neamul Hânceştilor, de Durac şi de Constantin Clucerul a fost îndreptată şi împotriva puterii crescânde a familiei Costache. .

După înfrângerea răscoalei, Gavriliţă este instalat vornic de Ţara de Sus, în locul lui Grigore Hăbăşescu, compromis prin participarea la răzmeriţă.

După căderea lui Duca, Gavriliţă Costache, împreună cu neamul Buhuş şi cu alte familii boiereşti din Ţara de Jos, se opune lui Petriceicu-vodă.

Boierii se întrunesc la Galaţi, fief-ul Costăcheştilor, şi îl aleg domn pe Dumitraşco-vodă Cantacuzino .

În timpul domniei lui Antonie-vodă Ruset, Gavril ocupă dregătoria de hatman ; se pare, însă, că ar fi ţesut intrigi în vederea dărâmării acestui domnitor şi l-ar fi susţinut pe Vasile Gheuca, nepot de-al său , pentru a deveni domn.

La a treia domnie a lui Gheorghe Duca, în vara lui 1679, este mare vornic al Ţării de Jos. Se pare că a participat la “hiclenia” vel-vistiernicului Vasile Gheuca, a vel-jitnicerului Gheorghe Bogdan şi a slugerului Lupul, dar a fost iertat, datorită marii sale puteri .

Duca-vodă fuge în Transilvania, gonit de polonezii care îl reinstalează, pentru scurtă vreme, pe Petriceicu-vodă. O parte din boieri nu mai vor să rămână alături de Duca şi fug în Ţara Românească; printre aceştia se află şi Gavriliţă .

Numele său se regăseşte printre cele ale boierilor care, la 1 ianuarie 1684, semnează o cerere de alianţă cu Rusia şi care, mai apoi, iau parte la lupta anti-otomană a lui Petriceicu .

(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21846 (raspuns la: #21759) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Boierimea româna s-a format tarziu,..."(continuare III) - de DESTIN la: 14/09/2004 00:43:31
(la: Cum gandim?)



Urmează cea de-a doua domnie a lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino.

În timp ce Miron Costin fugise împreună cu Petriceicu-vodă , marele vornic, Gavriliţă, cumnatul cronicarului, sfătuit de Buhuş hatmanul, care îl avertizează că Dumitraşco-vodă plănuieşte să-i taie pe toţi boierii filo-poloni, fuge, împreună cu fiii săi şi cu alţi boieri gioseni, în Ţara Românească, la Şerban-vodă Cantacuzino, vărul şi rivalul domnului moldovean .

În Muntenia, boierii fugiţi îl aleg domn pe Constantin Cantemir:

“Şi au socotit cu toţii pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind om bătrân, ca de şaptedzăci de ani, şi om prost, mai de gios, că nice carte nu ştié, socotind boierii că l-or purta precum le va fi voia lor […]. Că alţii mai de cinste şi mai de neam nu priimié să fie domnu” .

Tot în Letopiseţul lui Neculce (care, de altfel, nu le este deloc favorabil Costăcheştilor, din pricina propriului diferend al autorului cu Lupul Costache; este interesant de remarcat cât de mult influenţează interesele personale viziunea de ansamblu a acestui cronicar) găsim o nouă probă a uriaşei influenţe la care ajunseseră Gavriliţă şi ai săi - noul domn, Constantin Cantemir, jură în faţa marelui boier:

“Aşijdere au mai giurat Cantemir şi lui Gavriliţă: luund domnia Cantemir, să nu să atingă sabia lui de dânsu sau de vreun ficior a lui”,
după care urmează nelipsitul comentariu maliţios al lui Neculce, care îl vizează, desigur, pe duşmanul său de moarte, Lupul, fiul lui Gavriliţă:
“pentru căci el vidé Gavriliţă pe ficiorii lui că nu sunt toţi aşedzaţi la minte, ce o samă sunt şi can zlobivi” .

După mazilirea lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino, ieşenii se revoltă împotriva grecilor, iar armaşul Fliondor, Gheorghiţă Ciudin, căpitanul Mitre şi Mileştii, în fruntea “burzuluirii”, îl caută cel mai vârtos pe Sarăieni “carele au fost de au fost bătut stupii lui Gavriliţă vornicului şi au fost dat ştiubeilor foc”, dar grecul scapă .

În 1685 începe domnia lui Constantin-vodă Cantemir. Gavriliţă este ţinut la mare cinste (vel-vornic de Ţara de Jos) şi atinge punctul maxim al puterii:

“Şi din toţi boierii era mai ales la acest domnu Gavriliţă vornicul şi cu ficiorii lui. Era el boieriu şi chivernisié precum îi era voia. Şi era o samă din ficiorii lui can făr’ de ispravă , zlobivi: Lupul şi Solomon şi Costachi. Avé slugi tălhari la casăle lor, de ţiné drumurili, de ucidè turcii şi fura bucate din Bugeac, cai, iepe. Şi să făce farmutale totdeuna şi slimuri cu tătarâi pentru fapteli lor, şi nu puté să dzică nime nemică de frica lui Gavriliţă.. Şi domnul, de şi ştié, răbda”.

Vrând-nevrând, cronicarul depune astfel mărturie, printre obişnuitele insulte, pentru măreţia la care ajunseseră Costăcheştii în timpul domniei lui Constantin Cantemir.

Deja nu mai este vorba doar de o familie bogată şi influentă, ci de un adevărat spirit de clan, pe care îl dezvoltă Gavriliţă şi ai lui.

Încercând o comparaţie puţin cam excentrică, am putea sesiza asemănările dintre aceste mari neamuri din Moldova şi clanurile din Scoţia medievală.

Costăcheştii au ştiut cum să-şi apere interesele spiţei şi au avut un “rol pe care nu l-a avut nici o familie boierească din trecut, pentru o perioadă atât de lungă” .

Vodă Cantemir îl trimite pe Gavriliţă cu solie în Ţara Românească, la Şerban-vodă Cantacuzino .

La scurtă vreme de la întoarcerea în Moldova, Gavril Costache, unul dintre cei mai puternici boieri din istoria Moldovei, trece la cele veşnice.

Au existat şi voci care au susţinut că marele boier ar fi fost otrăvit la ordinul domnului Munteniei (şi, mergând mai departe, însuşi Constantin-vodă Cantemir ar fi avut de câştigat de pe urma morţii omului care avusese o atât de importantă influenţă în cadrul procesului de stabilire a candidaţilor la domnie, care îl ţinuse, până atunci, sub control şi peste al cărui cuvânt nu putuse trece; uciderea ulterioară a cărturarului Miron Costin, la ordinul aceluiaşi domnitor, face această supoziţie şi mai plauzibilă: cei doi domnitori, înţeleşi pentru a suprima un personaj devenit mult prea incomod).

De pe urma lui Gavriliţă Costache, familia va fi poreclită, în cronicile vremii, şi Gavriliţeşti.

După moartea lui Gavriliţă, îi urmează în dregătoria de mare vornic de Ţara de Jos, fiul său, Vasile (Vasâlie, Vasâlaki), care însă nu mai avea la fel de multă trecere la Domnie, ca tatăl său.

Încet-încet, şi ceilalţi Costăcheşti sunt decăzuţi din demnităţile avute anterior .

Vasile, căsătorit cu Catrina, născută Cantacuzino , a fost un personaj ceva mai şters şi mai neinteresant pentru cronici , dar un dregător iscusit şi onest, de care nu prea s-a plâns nimeni.

Acum încep să se profileze unele nemulţumiri faţă de Constantin Cantemir, care se înconjurase de mujici şi nu mai cinstea neamurile (există o radicală conştiinţă elitară în rândul boierilor moldoveni; pentru ei, celălalt nu este neapărat străinul, ci necredinciosul şi, poate în primul rând, mujicul.

De multe ori, boierii moldoveni se identifică mai lesne cu, să zicem, nobilii polonezi, decât cu ţăranii de pe propria moşie). În acest context, mai mulţi boieri de frunte ai Ţării de Jos se strâng, în 1690, la Băcani, lângă Bârlad, la nunta lui Ion Pălade. Printre ei: Costăcheştii şi vornicul Velicico Costin. Ei hotărăsc să fugă în Ţara Românească, unde să îi ceară ajutor domnului Constantin Brâncoveanu, pentru a-l instala domn în Moldova pe Velicico. Trădată însă de boierul Ilie Ţifăscul, zis Frige-vacă, conjuraţia a dat greş.

Velicico şi Miron Costin sunt ucişi din ordinul lui Cantemir (care va fi măcinat, mai apoi, de remuşcări), iar Vasile, Solomon şi Costachi Costache, împreună cu Gheorghiţă Mitre, spătarul Dedul, cei trei fii ai lui Miron Costin şi Nicolae Costin sunt închişi.

Aceeaşi soartă o va avea şi un alt grup de boieri, fugiţi în Muntenia şi readuşi: Lupu Costache, cumnatul său, paharnicul Lambrino, Antiohie Jora şi Bujorăneştii.

Cantemir are ordin de la Poartă să nu-i omoare pe prinşi; în plus, îşi aminteşte şi de jurământul făcut faţă de Gavriliţă, acela de a nu-şi atinge sabia de neamul său. Aşa că le cere să plătească, unii zece pungi, iar alţii cinci şi îi eliberează .

Vornicul Vasile o va găzdui în casa sa pe Maria, fiica lui Constantin-vodă Brâncoveanu, în timpul nunţii acesteia cu Constantin Duca, noul domnitor instalat în Moldova .

La 1696, este vel-vornic al lui Antioh-vodă Cantemir .

În anul 1701, revine la domnie Constantin-vodă Duca.

Vasile Costache se încuscreşte cu vistiernicul Iordache Ruset, care îl convinge la nuntă să se rupă de Duca şi să fugă în Muntenia, la Brâncoveanu.

Pleacă în Muntenia toţi Costăcheştii, împreună cu Mihalache Racoviţă, Ilie Ţifăscu, Lupu Bogdan şi alţi aproape 50 de boieri .

Boierii pribegi ţin sfat, împreună cu vodă Brâncoveanu şi hotărăsc să îşi aleagă domn dintre ei.

Până la urmă, Vasile Costache moare în pribegie, în Ţara Muntenească:

“Şi n-au apucat să-ş vie la pământul lui şi la casa lui, nice să să bucure de sfatul ce-l începusă” .


(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22130 (raspuns la: #21846) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ISTORIE RECAPATATA(continuare IV) - de DESTIN la: 15/09/2004 03:54:54
(la: Cum gandim?)
Mai importanţi dintre fraţii lui Vasile sunt Solomon, mare clucer şi vornic, căsătorit cu o Catrina care, după moartea soţului său, va dărui un sfert din moşia Văscăuţi, Patriarhiei de Ierusalim (în anul 1714) şi Costachi, mare serdar la 1690, căsătorit cu fiica vornicului Manolachi Rosetti (de la el porneşte ramura Epurenilor) .

Dar cel mai de seamă dintre fiii lui Gavriliţă (al treilea al său şi primul cu Tudosica ) a fost Lupul Costache, un personaj cu totul excepţional al timpurilor sale şi, de aceea, temut şi invidiat de către contemporanii săi.

În timpul domniei lui Constantin Cantemir a ocupat dregătoriile de vtori-sluger şi vel-medelnicer.

Asupra domnitorului Constantin Duca are o mare influenţă (comentând unele sfaturi pe care i le dă lui Duca, Ion Neculce nu scapă prilejul de a-l caracteriza pe Lupu drept “bezmetec la minte” ) şi este vel-vistiernic, dar nu prea se pricepe la administrarea banilor .

Întreţine relaţii de prietenie cu stolnicul Constantin Cantacuzino (care îi trimite în dar, la 24 mai 1694, o Evanghelie greco-română, cu autograf) şi cu vodă Brâncoveanu .

În anul 1696, devine domn Antioh Cantemir, care îl numeşte pe Lupu comisar şi acesta reuşeşte, împreună cu alţi boieri, să îi alunge pe polonezi din ţară ; apoi devine mare vornic de Ţara de Sus.

Este apoi hatman, în timpul primei domnii a lui Mihai-vodă Racoviţă71 .

În 1705, Antioh Cantemir revine pe Scaunul Moldovei, iar Lupu Costache este vel-vornic de Ţara de Jos .

Constantin Brâncoveanu trimite un sol în Moldova, pentru a aranja logodna fiului său, cu fiica lui Antioh. La marele ospăţ oferit în cinstea solului, Lupu se îmbată şi spune “multe cuvinte deşerte şi fără treabă…împotriva lui Antiohi-vodă”, fapt pentru care s-a şi ridicat masa .

Lupu ştia să-şi disimuleze marile ambiţii, dezvăluindu-le numai din cauza beţiei .

În 1707, devine domn, încă o dată, Mihai Racoviţă, iar Lupu, care este şi rudă cu el, rămâne, în continuare, vel-vornic de Ţara de Gios (Jos) .

În timpul lui Nicolae-vodă Mavrocordat, fuge în Transilvania, împreună cu nepotul Constantin Costache şi cu boierii Catargiu, Rosetti şi Racoviţă.

La 1711, devine domn Dimitrie Cantemir, iar Lupul Costache îşi recapătă vornicia Ţării de Jos .

Atunci când Dimitrie Cantemir decide să se alieze cu Ţarul Petru al Rusiei împotriva turcilor, Lupu Costache decide să rămână neutru, bogăţia şi puterea sa permiţându-i să o facă.

Astfel, se retrage la mănăstirea întărită Bursuci (de la care îi va proveni şi porecla de “Bursucul” ), împreună cu neamurile şi slugile.

Neculce scrie că boierul îi era dator lui Cantemir cu 3000 de galbeni, plus încă 800, pe care îi primise de la domn pentru a cumpăra pâinea necesară armatei. Boierul face un inteligent joc dublu, încercând să se facă plăcut atât ruşilor, cât şi turcilor.

Cantemir şi ruşii îl trimit pe polcovnicul Chigheciu, pentru a-l aduce pe boierul răzvrătit.

Acesta se preface însă bolnav şi scapă, trimiţându-i doar zălog pe fraţii săi şi pe unul dintre fii; apoi continuă să-l îndemne pe vizir să treacă Dunărea, lucru care va grăbi înfrângerea ruşilor .

Lupu continuă, în acelaşi timp, să le dea de ştire ruşilor despre mişcările otomanilor şi acestora să le trimită corespondenţa militară rusească, pe care o intercepta (“Numai Lupul vornicul au prinsu acele cărţi şi le-au trimis la veziriul, ca un împiedecătoriu de binele creştinilor”).

Această atitudine ne-ar putea duce cu gândul la lipsa completă de principii morale a personajului (care poate fi considerat şi un “spion dublu”); nu putem, totuşi, să nu ne lăsăm uimiţi şi să nu admirăm curajul şi abilitatea politică a acestui boier, care a reuşit să se menţină pe o poziţie de relativ echilibru faţă de două imperii aflate în conflict şi faţă de domnitorul Moldovei.

Prietenia lui Costache cu vodă Brâncoveanu ar putea veni în susţinerea ipotezei conform căreia boierul moldovean ar fi avut o înţelegere cu domnitorul Munteniei, amândoi dorind înfrângerea lui Cantemir .

Este arareori accentuat rolul decisiv pe care l-au avut Lupu Costache şi neamul său în eşuarea proiectului rusesc de la 1711.

Este greu de crezut că a existat o strategie coerentă de stăvilire a expansiunii ruseşti şi este sigur că boierii vremii nu îşi puteau imagina că Moldova ar fi putut fi transformată, pe viitor, într-o gubernie a Ţarului.

Dar o parte a elitei moldoveneşti din epocă intuia (chiar dacă prin prisma unor interese de “clan”) că aventura atât de bine intenţionată a luminatului prinţ-cărturar şi cu atât de generoase perspective în cazul unei victorii ruseşti, nu putea să fie aducătore de prea mult bine.

Iată, deci, că prudenţa poate fi şi ea, în anumite împrejurări, o formă de curaj.

Contrar tabloului făcut de către Ion Neculce, paharnicul Constantin Sion îl prezintă pe vornicul Lupu în termeni mult mai favorabili (influenţat fiind şi de ruso-fobia sa), drept un “bun patriot” .

Furios pe atitudinea boierului, Petru I a poruncit ca neamul Costăchesc să fie în veci blestemat în bisericile pravoslavnice ale Rusiei.

Lupu Costache nu s-a sinchisit, însă, prea mult de această afurisenie (aşa cum găsim în Psalmii Regelui David: “că ei vor blăstema şi tu vei blagoslovi”) .

(va urma)


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#22341 (raspuns la: #22130) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: