comentarii

10 replici intre copil vint si o frunza vesteda


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Carte si mp3. Sint biliotecile ilegale_ - de dan-calin la: 14/10/2003 15:35:25
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Presupunem ca definitia dreptului de autor si legile aferente sint corecte. In acest caz putem demonstra urmatoarele:

1. Daca eu iau o carte originala de la biblioteca este legal.
2. Daca am aparat de copiat si am platit in pretul lui si taxa de drept de autor este legal.
3. Daca imi fac o copie dupa carte se aplica punctul 2. Copia este legala.

4. Daca imprumut un CD original de la un prieten este legal.
5. Daca am CD writer si am platit in pretul lui si taxa de drept de autor este legal.
6. Daca imi fac o copie dupa CD se aplica punctul 5.Copia este legala.
7. Daca pot sa imi fac o copie audio legala, pct. 6, la fel de legala este si copia sub forma de mp3.
8. Daca am copie legala ...

9. Daca biblioteca pentru a-si prezerva fondul de carte imi pune la dispozitie o copie a cartii realizata conform pct 2 si 3 este legal.
10. Daca eu copiez copia legala, am o copie legala a copiei legale conform pct 2 si 3.
11. Copia de la pct. 11 o pot imprumuta unui prieten in mod legal.
12. Acesta aplicind punctele de mai sus isi poate face si el o copie legala.

Deoarece concluzia rezultata este in contradictie cu normalitatea inseamna ca premisa este eronata.
Toata aceasta logica este posibila pentru ca protejarea dreptului de autor prin asemenea mijloace si legi este incorecta.
Definitia dreptului de autor si legile aferente sint eronate!

Metoda matematica se numeste prin reducere la absurd.




Din nou pentru Dan Calin - de Ingrid la: 14/10/2003 15:39:55
(la: A existat holocaust in Romania?)
Despre trenul mortii, plimbat pe ruta Iasi-Calarasi(Ialomita), iata "amintiri" culese dintr-un site probabil neolegionar :
"Viorica Agarici – mit si adevar in problema "Trenului mortii"

Din capul locului declar ca nu am intentia de a nega sau minimaliza tragicele evenimente petrecute la Iasi in iunie/iulie 1941, care s-au derulat pana in gara Romanului. Despre asta s-a scris si se va mai scrie mult, incat modesta mea contributie s-ar pierde ca o picatura de apa intr-un ocean de venin. In schimb, voi aduce cateva elemente noi legate de cele intamplate la Roman. Cititorii au latitudinea sa le arunce in talgerul balantei ce li se va parea mai adecvat.

Asadar, la gara din Roman - Era in fatidica zi de 3 iulie 1941, cand s-a anuntat sosirea, in tranzit, a unui tren cu evrei deportati din Iasi. Pentru fetele de la Cantina Crucii Rosii, ca si pentru personalul punctului sanitar din gara condus de doctorita Veronica Falcoianu (foto alaturata), situatia parea similara cu cea a trenurilor de raniti cu stationare scurta, avand alta destinatie. In acest rastimp, li se acordau, in vagoane, ajutoarele umanitare si medicale necesare. Totusi, judecand bine, medicul de serviciu la punct in acea zi, in unire cu echipele de la cantina, au inteles ca situatia actuala va fi oarecum diferita. Din aceasta cauza au chemat-o in ajutor pe doamna Viorica Agarici, presedinta Filialei locale a Societatii nationale de Cruce Rosie. Dansa a venit fara intarziere, insotita de vicepresedinta, d-na Eliza Vargolici si de medicul primar al judetului, dr. Stefan Pasov. In urma lor a sosit si seful Comenduirii Pietei, cpt. I. Cocaneanu.

Din primul moment, duduia Viorica a inceput a-si organiza echipa cu care avea sa intre in actiune. Din aceasta faceau parte: Sofia Lazarescu (sefa cantinei), invatatoarele Zoe Iacobescu, Elena Taune si Maria Curelescu, tinerele Mura Hagiaturian, Rodica Lazarescu si doua maici detasate de la manastirea Agapia. Intre timp, cpt. Cocaneanu a luat informatii suplimentare de la biroul de miscare al garii, de unde s-a intors foarte posomorat. Cand au iesit pe peron, cantinierele cu tavi si cosuri cu de ale gurii, 4 soldati cu caldari cu ceai, doctorita Falcoianu insotita de of. san. V. Toma si infirmierele voluntare de Cruce Rosie, purtand medicamente pentru urgente si material de pansat, Cocaneanu s-a apropiat de d-na Agarici, soptindu-i ceva la ureche. Cei prezenti au spus ca niciodata n-au vazut-o decat blanda si amabila, dar acum si-a iesit din sarite!

Deodata intra trenul in gara - o garnitura lunga cu vagoane de marfa ("bou-vagon" cu portierele zavorate) din care razbateau voci disperate, cerand ajutor si apa! Pentru acest tren insa era un Ordin de la Comandatura militara germana din Iasi, ca nimeni sa nu se apropie.



Interventia Reginei-Mama (Relatare a doctorului Nicolae Horga, radiolog sef la Spitalul Precista)

La aflarea acestui ordin d-na Viorica Agarici i-a cerut cpt. Cocaneanu sa intervina pentru a fi deschise vagoanele si a se putea acorda asistenta medicala celor din interior. Cpt. Cocaneanu l-a contactat telefonic pe generalul de Divizie Stefan Ionescu, prefectul judetului Roman care tocmai atunci se pregatea sa intampine pe Regina Mama Elena, sosita intr-o vizita la spitalul din Roman.

Prefectul i-a expus Reginei situatia disperata din gara chiar in Spitalul Precista Mare (atunci Z.I. 448). cand se faceau prezentarile si i-a raportat tot ce se intampla in gara. Revoltata, regina l-a trimis pe aghiotantul ei pentru a verifica daca informatia este adevarata. Cand aghiotantul s-a intors si a confirmat cele spuse de prefect, Regina i-a cerut generalului Stefan Ionescu sa-i inlesneasca legatura cu generalul Ion Antonescu, care se afla in trenul Patria, aflat in exclusivitate la dispozitia sa. Regina cerandu-i sa ordone deschiderea portierelor si acordarea asistentei medicale evreilor din tren.

In tot acest timp, d-na Agarici a dus o adevarata "batalie" cu soldatii germani care pazeau si ei trenul. Ea a pasit hotarata inainte, facand fetelor semn sa o urmeze. Trebuiau sa strabata distanta pana la linia a 4-a, unde fusese tras trenul cu deportati, semn ca nu va avea cale libera. Prioritate aveau atunci trenurile militare germane si romanesti, care goneau spre front. Asa incat avea de stationat un timp, exact cat era nevoie a intra cu ajutoarele cerute. Soldatii germani, cand au vazut ca grupul de persoane in alb se apropie hotarat de trenul lor, le-au iesit inainte, cu pistoalele mitraliera intinse si strigand: "Zuruck Verboten!" (Indarat! Oprit!). Era o prima somatie. D-na Agarici, fara teama, li s-a adresat pe acelasi ton: "Verflucktes Gesindel, auf die Seite!" (Creaturi blestemate, la o parte!). Cpt. Cocaneanu, stiind de ce sunt in stare acesti ostasi fanatici, din trupele SS, a venit in graba rugand echipa sa se intoarca pe peron, caci la o a doua somatie, acestia vor trage in plin. A fost un moment de panica. Fetele si soldatii cu caldari au facut cale intoarsa. Numai duduia Viorica Agarici s-a repezit ca un glonte in fata locomotivei, prinzandu-se cu mainile de ea si a inceput a striga cat tinea o gura ca daca nu se deschid portierele vagoanelor, pentru a se acorda ajutor detinutilor, ea ramane acolo pana ce va trece trenul peste dansa!

In timpul acesta, nemtii isi vedeau linistiti de treaba, asteptand momentul cand vor putea ordona pornirea trenului, cu riscul, de a strivi romanca aceea furioasa... La amenintarea cu pistolul in piept a unui ofiter SS, Viorica Agarici a raspuns: "Wenn Du mich schiesst, schiesst Du deine Mutter!" (Daca ma impusti pe mine, o impusti pe maica-ta!).

Intre timp, generalului Ion Antonescu, informat de cele intamplate la Roman si neavand autoritate asupra militarilor germani care nu permiteau asistarea detinutilor, a luat legatura cu Comandantul al Armatei a XI-a germana, generalul colonel Eugen von Schorner solicitandu-i aprobarea celor solicitate de regina Mama. Acesta, in cele din urma, a ordonat asistarea deportatilor din trenului cu evrei.

In sfarsit au fost date la o parte usile de la un vagon, le-a aparut o scena de infern: vii si morti, claie peste gramada, cu imbracamintea sfasiata zaceau intr-un namol de fecale si urina. Era prea din cale afara! Pentru a nu alarma populatia orasului (din care peste 7000 erau evrei), care prinzand de veste, incepusera a aflui spre gara, s-a convenit ca trenul sa fie impins indarat, la Sabaoani. Acolo fura deschise toate vagoanele iar cei morti, dupa ce au fost verificati de cpt. Dr. Radu Popovici, chirurgul Spitalului Militar (venit si el cu sanitarii sai, foto alaturata), au fost depusi intr-o groapa sapata ad-hoc in dosul garii.

Dupa intoarcerea trenului in gara dintre cei vii, cei bolnavi au fost consultati de doctorita Falcoianu, o parte din ei fiind internati in Spitalul Militar pentru ingrijirile necesare. Intre timp, dr. Stefan Pasov, medicul orasului, colaborand cu Presedintele Comunitatii evreiesti, dr. med. Reznic Meer, au organizat transportarea, cu randul, a tuturor deportatilor valizi la baia Companiei a IV-a Sanitara de langa gara, unde au fost curatiti, reechipati cu haine noi, hidratati si alimentati, cu ajutorul si pe contul Comunitatii. Bineinteles, sub paza severa, pentru a se evita dezertarile. La randul lor, prin grija Companiei a IV-a sanitare, toate vagoanele au fost spalate, dezinfectate si capitonate pe jos cu paie proaspete, peste care s-au intins cearceafuri.

A doua zi, 4.VII.1941, cu obloanele descuiate, trenul - fost pana aici ???al mortii" - s-a repus in miscare. Pe parcurs, oprind in garile mai mari, se deschideau usile vagoanelor pentru ca echipele de Cruce Rosie sa poata controla si asista deportatii. E drept, ici - colo se mai auzea si cate o huiduiala, venita din partea unora, dar asta nu a influentat cu nimic tinuta ocrotitoare a organelor oficiale. Ajunsi cu bine la Calarasi (pe Dunare), la predare in lagar au fost numarati 776 de oameni. Precum se stie, in 1944, au fost eliberati cu totii.



Epilog

1. Prin anii ‘50, dupa razboi, victimele, in numar de 53, dezgropate la Sabaoani (nu "370" cum gresit s-a scris!), carora li s-a adaugat mortii in numar de 360, depusi anterior la Mircesti, au fost aduse la Cimitirul Israelit din Roman, unde au fost reinhumate in doua gropi comune alaturate, peste care s-au turnat placi de beton cu dimensiunea de 3/10 metri. Din cele de mai sus rezulta ca, daca intre Mircesti si Roman, cale de 20 km, si-au pierdut viata inca 53 de oameni, fara "minunea" de la Roman, la Calarasi ar fi ajuns numai cadavre.

A fost in mod incontestabil, meritul duduii Viorica Agarici, de a-i fi salvat pe acestia. Dar nu numai al ei, singura; fara concursul tuturor persoanelor sus mentionate, n-ar fi reusit aceasta performanta. Ii reamintim: capitan I. Cocaneanu, general divizie Stefan Ionescu, vicepresedinta Crucii Rosii romascane, Eliza Vargolici, cei trei medici cu ajutoarele lor. In fine, dar nu in ultima instanta, acordul in acest sens al conducatorului statului (si prin concursul prompt al Reginei Mama Elena), a tras mult in cumpana. Mai e nevoie sa amintim si compasiunea populatiei romascane (crestini si mozaici la un loc) care au contribuit cu totii la usurarea suferintelor atator oameni inocenti...?

2. La urma, inca ceva despre doamna Viorica I. Agarici, eroina acelor zile. Dupa anii 1949, a fost despuiata de toata averea ei (proprietatea de la Calugareni, jud. Roman, casa din oras de pe str. Alexandru cel Bun etc.) si aruncata in strada, fara chip de subzistenta. A avut totusi noroc de cateva familii romascane care i-au intins atunci o mana de ajutor. Familia av. Mart a primit-o intr-o odaita, iar dintre evrei, dr. medic Iosif Abraham si fotograful Jack Reinstein organizau lunar, pentru ea, o cheta (bani marunti), pe care doamna nu voia sa-i primeasca decat sub forma de recompensa pentru meditarea unor copii (printre care si elevul Radu Cozarescu). Desigur, fiind retinuta in casele acestora si la masa de pranz. In fond, era adusa in pozitia de cersetoare. De altfel, si umbla cu cosnita de papura in mana, unde i se mai arunca cate ceva...

Ar fi plecat din Roman, dar nu avea unde: sotul, mort de gangrena apendiculara in spitalul de aici (nu la Iasi, cum s-a scris!), cei trei fii, Georgel, Vasilica si Costache, bagati la puscarie... Abia in 1967, Georgel fiind eliberat, s-a mutat la dansul, in Bucuresti. De atunci si-a adus aminte si Federatia comunitatilor evreiesti de meritele doamnei Agarici, fixandu-i o mica renta viagera.

Acum, eroina de la Roman isi doarme somnul de veci intr-un cimitir din Bucuresti, in vreme de copacul sadit in amintirea ei, pe "aleea dreptilor" de langa Rechowot (Israel), creste falnic.

Dr. Epifanie Cozarescu

#1330 (raspuns la: #1328) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Trei fetze - de sanjuro la: 15/10/2003 01:32:07
(la: Cele mai frumoase poezii)


Copilul rade:
"Intelepciunea si iubirea mea e jocul!"
Tanarul canta:
"Jocul si-ntelepciunea mea-I iubirea!"
Batranul tace:
"Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!"

Lucian Blaga

Nelutu - de (anonim) la: 15/10/2003 02:36:15
(la: A existat holocaust in Romania?)
Haideti sa vedem cum stateau de fapt lucrurile:
Care era situatia in 1940?
Recensamantul din 1940 e mai putin cunoscut, actualmente se face referire, in majoritatea scrierilor istorice, ca referential, la recensamantul din 1930, cand populatia Romaniei Mari era de 18.000.000 (din care 4% evrei).
In 1940, conform recensamantului din acel an, existau in Romania Mare 760.000 de evrei (adica 3,8% din populatia totala de 20.000.000 a Romaniei). Intre anii 1930 si 1940 populatia evreiasca a avut un ritm de crestere mai mic decat populatia majoritara, datorita faptului ca existau migrari spre Palestina si America si datorita faptului ca fiind o populatie urbana, evreii nu aveau o natalitate mare, comparativ cu majoritatea rurala a populatiei. Acest fapt se poate vedea si din modificarea proportiei populatiei evreiesti: de la 4% la 3,8% din populatia tarii si din modificarea proportiei populatiei romanesti (majoritar rurale): de la 71,3% la 74% din populatia tarii.
Din totalul evreilor romani, 340.000 traiau in Basarabia si Bucovina de Nord (unde formau 8,7% din populatia de 3.900.000 locuitori) 160.000 traiau in Ardealul de Nord (unde formau 6,7% din populatia de 2.400.000 locuitori).
In restul Romaniei, existau 260.000 evrei, din care majoritatea traiau in localitatile urbane din Moldova si in Bucuresti.

DUPA CEDARILE TERITORIALE:
In momentul cedarii Basarabiei si Bucovinei de Nord catre URSS si a Ardealului de Nord catre Ungaria, majoritatea (66% din evreii romani) au ajuns sub jurisdictia altor guverne.
1. Se cunoaste faptul ca evreii din Ardealul de Nord au fost deportati si exterminati, aproape in totalitate, de catre autoritatile ungare.
2. Se cunoaste faptul ca in Romania, guvernul Antonescu a impus o legislatie antisemita, insa nu a permis deportarea si exterminarea comunitatilor evreiesti. Cu toate acestea, in Romania, au avut loc atacuri contra evreilor si chiar un pogrom (organizat de aliatii germani la Iasi), soldat cu moartea a mii de evrei.
Cu toate acestea, comunitatea evreiasca din Romania a supravietuit razboiului, fara pierderi semnificative. Fapt dovedit si de estimarile de dupa razboi si de recensamintele care au urmat.
3. In teritoriile ocupate de URSS (Basarabia si Bucovina de Nord), au avut loc, in diferite etape, deplasari ale populatiei evreiesti, ca urmare a conditiilor de anexare si ulterior ca urmare a conditiilor de razboi.
Imediat dupa anexare, populatia evreiasca a ramas (in mare majoritate) pe loc, o mica parte (greu de estimat in cifre), migrand catre interiorul URSS. In general, comunitatea evreiasca, avand simpatii comuniste in toata perioada interbelica, a intretinut relatii excelente cu ocupantii sovietici, ajutand la represiunea pe scara larga a populatiei romane la care s-au dedat ocupantii sovietici in anii 1940-1941.
Odata cu ofensiva armatei romane (inceputa la 22 iunie 1941) Basarabia si Bucovina de Nord, o majoritatea populatiei evreiesti s-a refugiat catre interiorul URSS, temandu-se de represaliile armatei si populatiei romane.
Asupra evreilor ramasi, armata romana a dus o politica de represiune, mare parte din evreii ramasi fiind deportati in lagare de munca in Transnistria, unde zeci de mii de evrei si-au pierdut viata.
Odata cu reocuparea Bucovinei de Nord si a Basarabiei de catre URSS, multi evrei refugiati s-au intors, reconstituindu-se astfel o comunitate de peste 200.000. Aceasta in conditiile in care un numar mare din evrei refugiati in interiorul URSS nu s-au mai intors, preferand sa ramana acolo sau chiar emigrand.
Prin urmare, comunitatea evreiasca din Romania interbelica a pierdut aproape aproape 10% din total, datorita persecutiilor, lagarelor de munca si pogromurilor.
E important de subliniat faptul ca evreii ce se aflau in Moldova de Vest (actualmente in Romania), Muntenia, Dobrogea, Oltenia si Ardealul de Nord, nu au suferit pierderi, fiind scutiti, in mare majoritate, chiar si de stagiul militar.
#1349 (raspuns la: #1296) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt Alice, o zi nutritiva.. :) - de JCC la: 15/10/2003 08:30:23
(la: De ce nu 120 de ani??? sau sa imbatranim intinerind?,, :-)))

inainte de toate cer scuze lui Alice, Alexandra, Athos, chiar si mie :), am sters vreo 12 mesaje, cele care nu aveau absolut nimic cu subiectul, regret mult, as fi vrut sa le mut in alta parte, dar nu vad optiunea aceasta si-mi pare rau, imi pare rau dupa ele, erau amuzante si cu mult spirit.. si mi-au placut mult, dar vroiam sa raman cat mai aproape de subiect..
ziua mea nutritiva (ultimele 24 de ore) n-a fost chiar perfecta, perfecta, dar sa-ti spun ce am mancat:

aseara: supa cu galuste de gris,piept de curca (facut incuptor), cu legume (cartofi, morcovi, fasole verde si dovlecei) in vapori cu ulei de masline si smantana deasupra, suc de rosii in intrare si un pahar de vin rosu in timpul mesei, branza, cam demi-kg struguri si in intrare salata de rosii, andive, ardei, castraveti cu ulei de masline,
inainte de a ma culca : 2 iaurturi

azi dimineata la ora 6, cafea, zeama de portocale,
la ora 7: 1 ou moale, cateva feliute de cascaval si de sunca, lapte, un pic de miere, unt, am mai gustat si din dulceatade mure, facuta de mama.

la lucru, la ora 10 doua mere, la ora 9 au facut ceai, am baut si eu,
la pranz:
salata de morcovi cu germeni de soja, peste prajit, branza, un Kivi si caise in sirop
la lucru au facut infuzie de vervena la ora 13, 30 si am baut si eu

pe la ora 5 am sa mai rontai un mar, o para

deseara : nu stiu inca, nu depinde de mine.. :)

vineri sigur o sa mananc peste, iar in week-end, atunci ma regalez bine...dar nu stiu exact ce, iarasi nu depinde de mine,

iata meniul efectiv din ultimele 24 de ore si totul cu ulei de masline

te poate inspira, Alice? atunci pofta buna..
#1384 (raspuns la: #1326) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Citesc din nou ce-ai scris... - de Alice la: 15/10/2003 14:10:59
(la: Literele)
Iar si iar...
De’gzemplu, si ca sa-ti dau unul, am invatat pe dinafara "Epilogul":)
Acuma stau si cuget: de ce EU vad ALTCEVA?
O fi de la "pastile"?
O fi de la luna plina?
N-o fi? O fi!
Papadio, fiul lui Caragiale, amare ti-s frunzele pentru unii!!!
Dar parca ti-ar pasa-n vreun fel...:)
bravo, Ingrid! - de gabi la: 15/10/2003 17:34:36
(la: Actori preferati)
Peter O'Toole - Becket (si altele)
Jodie Foster!
Charles Laughton - Les miserables (1935)!
Julia Stiles! - 10 things I hate about you ('99)
Heath Ledger - same
Redford & Newmann - The Sting ('73?)
Charles Chaplin
Jean Gabin
Robert de Niro
Birlic
Jack Nicholson!
Sophia Loren
Merryl Streep!
Anthony Hopkins!
Sean Connery
Sean Penn
Nicole Kidman
Catherine Zeta-Jones
Jane Fonda
Anjelica Huston
Richard Burton!
Eddie Murphy
Matt Damon!
Johnny Deep
John Turturro!
Mircea Diaconu
Marin Moraru
Toma!
Selma Hayek
Olga Bucataru
John Malkovitch
Ioan Gyuri Pascu (stiu...stiu, dar totusi!)
Cate Blanchett - Elizabeth (1998)
Gwyneth Paltrow
Al Pacino
Rona Hartner - The crazy stranger (1997)
Robert Duvall
Rowan Atkinson!

I-am (le-am) exclus deliberat (si pe nedrept) pe majoritatea celor mai fotogenici/e sau/si supra-popularizati/e...


#1426 (raspuns la: #1422) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ca definitie pur metaforica , - de dogmatic la: 16/10/2003 03:41:01
(la: suflet pereche?)
Ca definitie pur metaforica , suna foarte bine! Cel putin anticii pe care-i pomenesti, aveau destul timp sa contempleze si sa citeasca pe marginea acestui subiect. Evident vorbim de elita lor aici. Esti o romantica incurabila :) lucru intalnit destul de des dar pe care majoritatea prefera sa-l tainuiasca foarte bine. Singuratatea accentueza, din nefericire, starile de sensibilitatea sufleteasca. Cand vei iubi cu adevarat si ti se va raspunde in acelasi fel, vei simti cu siguranta daca ti-ai gasit jumatatea. Curiozitatea ta este data de oarece lipsa de experienta in domeniu. O replica pe care o vei adopta negresit este:" Toti barbatii sunt niste porci" si replica va fi" Toate femeile sunt tarfe". Nimic nu ne impiedica sa visam sau sa filosofam pe aceasta tema, dar ai grija la realitate caci foarte rar corespunde cu ceea ce noi cream virtual!
Poate intamplarea... - de sanjuro la: 17/10/2003 01:39:32
(la: Practici profesia visata?)
a facut sa aleg sa ma inscriu la un liceu de un anumit profil, si apoi sa continui pe aceeasi linie.
Copil fiind vroiam sa ma fac...bandit! Cel putin asa imi spune tata ca declaram celor ce ma intreba, cand aveam 4...5 ani. Apoi, prin generala am cochetat cu stiintele naturale dorind sa ma fac biolog, horticultor sau viticultor. Cum dosarul mi-a fost respins la un liceu viticol, (pentru ca nu eram de la tara!) am pornit prin oras cu dosarul sub brat haladuind de la un liceu la altul...



sanjuro
TOAMNA - de (anonim) la: 17/10/2003 06:55:58
(la: Cele mai frumoase poezii)
Am tras sforile toamnei
şi-am scris strâmb, pe uşă,
inventar !!

Acum,
hai să-mpărţim toamna
şi la partaj să luăm
o frunză tu, o frunză eu,
cinci vise tu, cinci vise eu
şi tăcerea,
apusul ţi-l las ţie.
ploile le voi lua eu,
iar tu o să ai toate furtunile
stoarse de ultimele picături de vlagă.
cu răsăriturile va fi mai greu.
sigur ne vom târgui
ca-n piaţă.
am să ţi le cedez, totuşi,
numa ca să-mi laşi mie
nopţile
şi toate neîmplinirile mele
de fiecare zi

#1534 (raspuns la: #1310) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TOAMNA - de Alexia la: 17/10/2003 07:01:43
(la: Cele mai frumoase poezii)
Am tras sforile toamnei
şi-am scris strâmb, pe uşă,
inventar

acum,
hai să-mpărţim toamna
şi la partaj să luăm
o frunză tu, o frunză eu,
cinci vise tu, cinci vise eu
şi tăcerea,
apusul ţi-l las ţie.
ploile le voi lua eu,
iar tu o să ai toate furtunile
stoarse de ultimele picături de vlagă.
cu răsăriturile va fi mai greu.
sigur ne vom târgui
ca-n piaţă.
am să ţi le cedez, totuşi,
numa ca să-mi laşi mie
nopţile
şi toate neîmplinirile mele
de fiecare zi

Nu ne plictisesti deloc.Chiar - de (anonim) la: 17/10/2003 07:16:33
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Nu ne plictisesti deloc.Chiar imi pare rau ca n-ai mai continuat. Toate cartile amintite de tine sint preferate si de mine.
Vreau sa te intreb cum poti sa fii o calauza buna pentru un copil in lumea cartilor?
Uite, eu iti dau mailul meu ca sa-mi scrii doua rinduri :popamaria@go.com.
Multumiri si lecturi placute!
#1536 (raspuns la: #1497) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cand eram copil vroiam sa ma - de Daniel Racovitan la: 17/10/2003 09:20:17
(la: Practici profesia visata?)
Cand aveam 5-6 ani vroiam sa ma fac initial tractorist, apoi macaragiu. :))) Din fericire, n-am apucat-o pe niciuna din filiere...

Acum practic o profesie din vocatie. Imi place ce fac, si mi se potriveste ca o manusa.

Faptul ca acum locuiesc in vest se datoreaza in mod esential meseriei pe care o am.

Precizare: facultatea pe care am terminat-o nu are nici o legatura cu meseria mea actuala.
Raspuns: - de chitina35 la: 17/10/2003 10:33:03
(la: Pestele de la coada se impute, sau "bovina si Constitutia")
Normal ca o lege organica se schimba mai usor decat o constitutie. Vezi, nu aici am vrut sa ajung ci la faptul ca domnii nostri guvernanti au zapacit lumea de cap cu faptul ca noua Constitutie nu te mai obliga la armata. Eu am vrut sa subliniez ca nimic din ceea ce spun ei nu este adevarat. ARAMATA SE VA FACE PANA LA ADOPTAREA UNEI LEGI CARE SA SPECIFICE CLAR ACEST LUCRU; adica faptul ca armata nu este obligatorie. Asta am vrut sa spun.
Dupa mine, armata este buna pentru baieti pentru ies din puful de acasa si de langa fusta mamei. Dar nu armata romana. Copilul meu nu v-a face armata in Romania si de stiu ca mituiesc toti generalii. Aceasta este bataie de joc, nu armata. Din pacate copiii nostri nu vor scapa de armata prea curand. Degeaba isi fac vise. Legea privind obligativitatea armatei se va da mult mai tarziu. Anul viitor este an electoral. Se vor da legi sociale: ajutoare, scaderi de impozit, mariri de alocatii, pensii etc. Nu au ei timp de armata si de copiii nostri.
#1551 (raspuns la: #1511) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TOLANICI!!! - de papadie67 la: 17/10/2003 23:34:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Ce faci, Batrane?
Unde-mi fusasi?
Ziceam ca nu-ti mai scriu, ca prostu', deh, copil! Ci sa ma scuzi, te rog, fu la manie...pe vremea aia chiar te luam in serios!!
Ce dor mi-a fost de tine, de fapt!
Si zi asa, a' dracului dusmani da clasa, citea-n frantzuzeste, ai?...tu-le muma lor da beizadele!
#1574 (raspuns la: #1573) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
TOLANICI!!! - de papadie67 la: 18/10/2003 00:07:16
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Noi astia, "tineretul" nascut sub Ceasca dupa ce-ai reusit tu sa pleci-ca de-aia nu ne stii si ne judeci la gramada, din presupuneri- suntem dastepti da fapt, jupane...educati si tot ce vrei, auzi? Pa romaneste, pa frantuzeste, pa englezaste si pa jiermana. Chiar si "pa salam cu mustar fara paine, ca tocmai s-a terminat salamu'"!
Parol, sa moara cine minte si cine n-a citit Dumas si fluturasi inainte sa fi-mplinit zece-anisori!!

Acuma, o sa-mi aud critici c-am fost crud in replica-mi si le accept cu-anticipatie si promit sa nu mai fac pana data viitoare cand ma musca de calcai.
Dar, vezi matale, nea Tolanici, cum sa-i pui limbii frau cand vaz oameni seriosi ca Dumneata, tolaniti pe-o idee preconceputa si dand de-acolo, de la-naltimea putului gandirii (eufemistic vorbind), lectii
la "tineret" si "telectuali". Te-au alergat minerii prin Piata Universitatii? Pai vezi?...asa ar fi vorbit si ei, da' nu stiau sa se "egzprime"...
Si doar e cunoscuta chiar si de matale vorba aia, cum ca "gura bate curu", nu? Pai se poate, Moncher?! Sa ne dam in stamba chiar asa?

Pace! Peace! Si-un zaibar, daca si cand ne-om vedea!
#1576 (raspuns la: #1574) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Speedy - de papadie67 la: 18/10/2003 00:52:45
(la: "Sa nu ucizi!")
Celor care se vor ingramadi sa-ti explice pe un ton mieros-superior ca esti roman intolerant de-al nostru, deoarece au cotrobait in prealabil si-au vazut ca scrii din tara, le pun intrebarea mea preferata:
...privindu-va-n oglinda sufletul dupa ce v-ati dezbracat (daca puteti) de poleiala (ra/in)suflata de "studii stiintifice" si de "ce bine ca vine lumina; de- afara), chiar puteti considera ca persoana care v-a omorat/violat copilul este o victima-a-societatii-ce trebuie-sa-aiba-inca-o-sansa"?? Fiind vorba de copilul vostru, dac-aveti?
Acuma sincer, fata de voi insiva: va puteti imagina momentu'-n care aflati vestea si ce reactie ati putea s-aveti?
Considerati-ma intolerant si retardat, dar daca mi se-ntampla, eu il/o-mpusc, inainte sa aiba sansa sa-l omore/violeze si pe-al vostru prunc.

Voila, si mai turnati un paharel, cinstiti meseni cu ganduri bune, nu ca aia raii!
Daca-i rau sa gandesti mereu in alb-negru, fara nuante, e si mai rau sa gandesti mereu numai in nuante; exista cazuri de alb-negru, totusi, merde!
#1581 (raspuns la: #1579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sau - de papadie67 la: 18/10/2003 01:27:43
(la: Buna dimineata intelepciune .....)
caca rapace?

ok...ok!
in ce te-ar ajuta-n viata-TI de familie sa afli ca mi-am abandonat amanta pt nevasta-mea? Sau ca icsuleasca considera ca, after all, maritandu-se si-avand un copil cu Vasile a fost de fapt mai bine decat sa-si fi consacrat restul vietii "chemarii din junetze", aceea de-a ne fi explicat tuturora cum ne-ntinereste patrunjelu', spre deosebire de stafide?
Chiar te-ajuta?
#1585 (raspuns la: #1584) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"ii iau gatul" - de Alice la: 18/10/2003 02:01:19
(la: "Sa nu ucizi!")
Si-atuncea cu cutitu-n mana vei trai o viata?
Vei "rade" tot ce-i rau?
Cum vei putea?
Cand tu esti rau si bun de-atatea ori? (!)
Si-al tau copil cum o trai iubind un criminal?
Si-ai lui copii? S-or face rai (de nu-s deja) si-atunci pe-al tau il vor lovi si se vor razbuna.
Si-atuncea...tu pe-al tau il vei ucide negresit!
Hai sh-om benchetui, peste morminte,-ti zic! Si umple paharelul blestemat!
Ca suntem oameni buni, nu d-aia rai...si ne-om distra!
#1587 (raspuns la: #1581) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
E fain - de papadie67 la: 18/10/2003 02:10:51
(la: "Sa nu ucizi!")
ce zici...in teorie.
De-aceea am pornit de la premiza ca tu, acela care-mi vei raspunde ai copii si ca iti poti imagina momentu' si reactia ta cand unul ti-e ucis sau -si mai rau- distrus ireparabil.
Premiza mentionata-i cheia!

Cat despre ciclul violentei si propagarea lui prin intermediul copiilor criminalului...ce te face sa crezi ca ai alege sa-mi ucizi copilul deoarece ai aflat ca ti-am ucis parintele care mi-a ucis in mod GRATUIT, fara motiv, celalalt copil?

Exista, asadar, si o gena a criminalitatii, asa cum chinuit se sbate-a ne explica un erudit om de stiinta ca ar exista una pt un viciu devenit mai nou "a pride"?
#1588 (raspuns la: #1587) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...